472 matches
-
răposatul hoțoman și cu cel de la pârnaie. Cheia, gândi Mărășteanu, trebuie să fie la hoașca bătrână. Las’ că o iau cu binșorul și trebuie să deschidă! Altfel...Apoi se gândi să mai scormonească și prin dărăpănăturile și putreziturile astea de „acareturi”. Cine știe ce mai ascunseseră prin ele hoții familiei? Ținându-se de nas, intră în grajd. După ușă, câteva sape, o cazma, o furcă, un topor și o seceră ruptă. Agățată într-un cui, o coasă aproape nouă. Asta-i bună! își
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
întâi, își amintește brabatul, s-a stins nenea Dumitru a lui Mateiaș (Dumitru Stanila). Tetea Dumitru era un vecin. Plecase să facă bani în America și s-a întors de acolo, bolnav. Cu banii aduși și-a cumpărat pământuri și acareturi, dar averea i s-a rispit curând pe doctori și pe leacuri. “Ce-i omul...” au susurat, ani de-a rândul, ca un izvor nesecat, bătrânele din sat. Au rămas după el, să îl plângă, soția și trei copii - Mitică
TREI ISTORISIRI DE DEMULT DIN SEBESUL DE SUS, SIBIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Trei_istorisiri_de_demult_din_sebesul_de_sus_sibiu.html [Corola-blog/BlogPost/344242_a_345571]
-
Chimbulov”, „Căpitan Pavel”, „Hason Markov”, „Zhelyu Bogdanov”. Diferențele între ele sunt, în general, de dispunere a camerelor și de câteva elemente caracteristice pe care vom încerca să le amintim în cele ce urmează. Casa „Dimitar Tulev” are în curte multe acareturi, fațada centrală nu este acoperită cu scânduri, ci văruită în alb, peretele de nord al salonului are la mijloc o nișă. Casa „Zoitsa Yanulova” are trei pereți construiți din piatră și unul din lemn, în camera doamnelor ferestrele sunt mici
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
să domolească arșița de pe gâtlej. Nea Tudor tocmai ajunsese acasă și se pregătea să ia masa, când primarul bătu la poartă. Casa sa, frumoasă și încăpătoare avea 4 camere în jurul unui hol cu acces de pe prispa de afară. Alăturat erau acareturi compuse dint-o bucătărie de vară, 2 șoproane sub care se vedeau 4 vaci de lapte, cotețe pentru porci și țarcul zburătoarelor. În curte, doi dulăi fioroși își făceau meseria lătrând de zor. Nea Tudor ieși pe prispă, chemă cățeii spre
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
Nare nici oglinzi. Dar stai de vorbă cu el, doar are limbă. Lary i se adresă, căutând vorbele spre a nu pare prea străin - Uite Nene Tudor. Am aci ceva care seamănă cu o găleată. Pune găleata asta undeva printre acareturi, oriunde, și te vei mira singur ce poftă de mâncare vor căpăta toate dobitoacele Nea Tudor ieși în stradă, luă căldarea care avea capac bine închis, o cântări în mână apoi întrebă: - Ce minune o mai fi și asta? - Este
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400581535.html [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
și Aglaia. Banii au fost cheltuiți cu înmormântarea Ralucăi și cu obligațiile față de Drogli privind zestrea promisă. După o judecată cu ginerele, moșia Ipoteștilor la 10 februarie 1878 a fost vândută silit, adică 412 hectare de pământ, pădurea și toate acareturile, s-au vândut cu prețul de 8200 de galbeni austrieci. Din acestă sumă, cumpărătorul Marinivici, mare negustor în Botoșani, a dat la facerea actului 2000de galbeni, restul achitându-se la 1 mai 1878, adică încă 2000 de galbeni, iar 4200
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1464499205.html [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
înainte de venirea zăpezilor, sens în care, la câmp încep lucrările agricole care pregătesc pământul pentru iarnă. Cunoscute sub numele de Muncile lui Brumărel, în gospodării au loc măcinișul făinii pentru toată iarna, reparațiile la acoperișuri, garduri, cotețe, grajduri și alte acareturi, se pun în pivniță, îngropate în nisip rădăcinoasele, bostanii se învelesc în paie, se fierb vinurile, se trec animalele pe nutret uscat și se duc scrofițele la vier. Folcloriștii spun că, în tradiția populară, fiecare săptămână a lunii octombrie poartă
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413351096.html [Corola-blog/BlogPost/383687_a_385016]
-
prisosință altitudinea la care aspiră, pe cei influenți din toate mediile și de la toate nivelele, a luat neobosit la rând mânăstirile, „băgând la înaintare” măicuțele și alte fețe monahale cărora le promitea „sluj pe veci”, ridicare de troițe și alte acareturi ecleziastice de trebuință serviciului religios. Multe nășii (c-așa se poartă, de la centru și până-n cel mai neînsemnat cătun), bun prilej de „tezaurizare” a (in)conștientului „bârlog” electoral, finuțe fine și finuți fini și selecți meniți a albi pe nașu
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_doamne_ce_sus_a_ajuns_.html [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
întrebări îi măcinau pe mulți târgoveți căci așa îi numea lumea pe locuitorii târgului moldovenesc ce începea să se miște în noua orânduire populară, cum era denumită pe atunci. În primul rând moș Lică avea o casă bunișoară, cu multe acareturi pe lângă ea și mai presus de orice mai avea și vite. Avea serviciu și asta era și mai important pentru el în primul rând, dar și pentru cei care nu-l vedeau cu ochi buni! De aici au început cercetările
BELDIE; ORIGINILE LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_originile_lui_mos_lica_mihai_leonte_1328152240.html [Corola-blog/BlogPost/346896_a_348225]
-
și programa emisiuni și spectacole ca altădată?! Azi iubirea de muzică e trezită mai mult de imprimările vechi și mai puțin de spectacolele în direct (pe bilet, căci mai sunt și cele din piețe, asortate cu grătare și tarabe cu acareturi, la zilele localităților). Și totuși, atât cât apare în spectacole, Silvia Dumitrescu e un ceva unic, un ceva inefabil, fermecător, ceva care domină toată fibra corpului și toate undele spiritului. E o degajare subtilă a corpului stăpân pe spirit și
SILVIA DUMITRESCU. RITMURI CONECTATE LA REVERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397973732.html [Corola-blog/BlogPost/347850_a_349179]
-
zi caldă de primăvară. Noi, copiii, ne jucam desculți prin curtea casei părăsită decurând. Ne mutasem în pomostul din partea tatei și aici casa rămăsese pustie. Din când în când veneam cu vacile prin grădină și ne jucam toată ziua prin acareturile părăsite. Într-o zi ne pomenim cu o căruță la poartă în care erau niște oameni străini. Strigară la mine: -Măi, băiatule, ia vino până în drum să discutăm ceva! Tu mă cunoști pe mine? -Nu vă cunosc! -Eu sunt primarul
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Printesa_si_patefonul_ion_ionescu_bucovu_1345109174.html [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
pe umerașe iar în partea de jos pe un raft, caietele și cărțile ce urma să le primescă de la școală. Văzând-o speriată și cu lacrimile gata să-i curgă din ochii mari, albaștri, Nela merse să-i arate toate acareturile, grădina din spatele clădirii, cu nuci mari, umbroși. -Să nu intri niciodată singură în grădină că vine Bardan și te bate, îi transmise Nela una din legendele care circulau printre fete. Măriuca dădu din cap, fără să înțeleagă și a-și
LEANA de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1460561807.html [Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269]
-
strada ori în alte locații destinate aceluiași scop. Iată de ce, bărbații însurați își preferă matroanele, pentru ca, unde ar mai găsi ei un cuibușor cald, o păpica bună, un dulce care le-ar spori demnitatea de soți cu patalama, casa, mașina, acareturi, cățel și purcel, ca să nu mai punem la socoteală progeniturile... Ioana Pârvulescu a îngrijit recent un volum inedit,”Intelectuali la cratița. Amintiri culinar-literare”, un adevărat banchet literar vrând să demonstreze că poeții nu se hranesc numai cu hrana îngereasca și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 463 din 07 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_cepei_prajite_tableta_cezar_cezarina_adamescu_1333792004.html [Corola-blog/BlogPost/359143_a_360472]
-
de idei extremiste; cum să se citească, de pildă „Psalmii lui David” în casa romanului Alexandros? Sau vocea naratorului să puncteze „amestecul de sânge” de acolo? Sau, altfel, prezența azaticilor (hoți, tâlhari, azi, „teroriști”), în Ashkelonul de altădată, dând foc acareturilor lui Alexandru și azi, asuprind un tânăr care vrea să învețe arheologia, iată, în Roma strămoșului său? Sunt întrebări la care romanul lui Paul Leibovici răspunde perfect coerent, cu o logică impecabilă a narațiunii și în dimensiunile profilurilor unor personaje
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/ioan_holban_1463480105.html [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
amintește de bărbatul care s-a stins, nenea Dumitru a lui Mateiaș (Dumitru Stănilă). Tetea Dumitru era un vecin. Plecase să facă bani în America și s-a întors de acolo, bolnav. Cu banii aduși și-a cumpărat pământuri și acareturi, dar averea i s-a risipit curând pe doctori și pe leacuri. „Ce-i omul...”, îmi spune că au susurat, ani de-a rândul, ca un izvor nesecat, bătrânele din sat. Au rămas după el, să îl plângă, soția și
TREI INSTANTANEE CU COPII, PĂRINŢI ŞI BUNICI DIN ROMÂNIA, LA ÎNCEPUT DE SECOL XX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Trei_instantanee_cu_copii_parinti_si_bunici_din_romania_la_inceput_de_secol_xx.html [Corola-blog/BlogPost/366694_a_368023]
-
cu ea pe cinci continente, prin Olimp și prin toate Piramidele Soarelui, de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin, ba chiar îmi amintesc că avea 64 de Munți...64 de Dealuri...64 de case și 64 de haturi și alte acareturi...cunoșteam 64 de limbi, iar acum nu mai știu decât “Limba Păsărilor” și “Limba Creației” de Idei mari precum Infinitul, Eternitatea, Legea sacră a Dragostei și Iubirea care există dinaintea Facerii Lumii...acum, în a doua decadă a Mileniului III
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_despre_a_constantin_milea_sandu_1393407818.html [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația locală, în afara celor douăzeci și cinci de hectare de pământ arabil extravilan cum se spune mai curând. Avea acum acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401699415.html [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
CAP‑ul din localitate. Grădina de aproape o jumătate de pogon era singura avere pe care o aveau. Pe vremuri, până la colectivizarea forțată a agriculturii, ai lu’ Breazu fuseseră oameni cu stare și cunoscuți în toată comuna. Aveau pământuri și acareturi, animale de tracțiune și altele pentru lapte și lână, aveau mașină de treierat cu vapor care s‑o învârtă la arie și multe utilaje și unelte agricole. Toate erau moștenite din tată‑n fiu, cum se spune, dar au rămas
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_10_.html [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
păstreze undeva. Se gândi ea unde să-i ascundă de nu știu cine, dar să știe numai ea. Erau lucruri noi pentru ea și toate astea se întâmplau tocmai acum când se apropia ziua ei de naștere. Și s-a îndreptat către acareturile din curte și-a ascuns bănuții sub cartonul unei cotinețe mai joase, pe acoperișul acesteia, urcându-se pe o găleată veche de tablă pe care a întors-o cu fundul în sus. Apoi veselă de ispravă a mers în casă
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Banutii_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
statornic și - cerne. Domol sau vremuind avan. Există un respect reciproc între anotimp și om: e vremea cînd gospodarul are cămara plină, nutreț destul și lemne suficiente pînă-n primăvară. Îi e destul să facă o pîrtie prin ogradă pînă la acareturi. În rest, se odihnește pe cuptor. Femeia mai robotește la război și mai cîrpește lucrurile. Vremea vremuiește fără să-l încurce pe om și omului nu-i trece nicicum prin cap că ar trebui s-o aservească. În acest climat
COMENTARII HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Comentarii_haiku_corneliu_traian_atanasiu.html [Corola-blog/BlogPost/351022_a_352351]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1639 din 27 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Polițiștii au verificat întreaga casă și toate acareturile din curte. Primiseră dispoziție să-l depisteze și să-l rețină pe cel presupus a fi vinovat de răpirea și sechestrarea fetei. Elementele de identificare a autoturismului găsit în curte, sub prelată, arătau fără dubii că deținătorul era chiar proprietarul
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1435401871.html [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > ILIA POLEC Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1227 din 11 mai 2014 Toate Articolele Autorului Ilia Polec Când veneam din sat spre casa noastră părintească de pe deal, treceam pe lângă o gospodărie cu multe acareturi în jurul ei, ale unui sătean numit Ilia Polec. Numele lui Polec (poleak, polonez) i se trăgea de la tatăl său. De fapt, iată cum au fost treburile: La un gospodar destul de înstărit, Polec, a fost angajată o slujnicuță, venită tocmai de la
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399781550.html [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
Moinești unde mă așteaptă. Am doar două cămăși pentru drum. - Ne descurcăm noi. Sporovăind din amintiri nici n-am observat unde ne duce autobuzul. Stația era la doi pași de casă. După ce m-a prezentat părinților mi-a arătat casa, acareturile, grădina, holdele de porumb și cânepă. După ce m-a hrănit împărătește, m-a dus in camera de oaspeți să mă odihnesc după drum. Camera de oaspeți era lângă camera ei cu ușă despărțitoare. După ce m-am întins pe patul măricel
NUNTĂ-N MAHALA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1473690932.html [Corola-blog/BlogPost/341195_a_342524]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Un viscol de două zile mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1484382800.html [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
sa, nenea Dumitru a lui Mateiaș (Dumitru Stănilă). Tetea Dumitru îi fusese vecin, locuia peste drum de casa sa. Plecase să facă bani în America și s-a întors de acolo bolnav. Cu banii agonisiți și-a cumpărat pământuri și acareturi, dar averea i s-a risipit curând pe doctori și pe leacuri. „Ce-i omul ... ”, îmi spune, amintindu-și cum au suspinat, ani de-a rândul, bătrânele din sat. Au rămas în urmă să-l plângă, soția și trei copii
NEA MITICĂ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_nea_mitica_octavian_curpas_1337331833.html [Corola-blog/BlogPost/358842_a_360171]