404 matches
-
ciclul. Bruno revedea sicriul bunicului, de un negru frumos și profund, cu o cruce de argint. Era o imagine liniștitoare, chiar fericită; bunicul se simțea desigur bine, Într-un sicriu atât de somptuos. Mai târziu, avea să afle de existența acarienilor și a larvelor cu nume de starlete italiene. Totuși, chiar și acum, imaginea sicriului bunicului rămânea o imagine fericită. Bruno o revedea apoi pe bunica În ziua sosirii lor În Marsilia, așezată pe un cufăr În mijlocul bucătăriei pardosite cu gresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
a marilor buldozere. Pământ roșu, pământ amazonian, spălat de mii de ani de ploi neîntrerupte. Pământ sărac, prea cald, puțin populat de toată acea faună măruntă care, în altă climă, face pământul să fie bogat și productiv: râme, viermi, scolopendre, acarieni, cosași, termite și larve descompun resturile vegetale și fertilizează solurile, dar în Amazonia, numărul lor e infim și pe suprafață se întinde mereu un strat gros ce nu se descompune. Formarea solurilor noi devenea atunci atât de lentă, încât era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
garrulus) ș.a. Dintre răpitoare amintim: gaia roșie (Milvus milvus) și viesparul (Pernis apivarus). Unele insecte își desfășoară ciclul vital pe stejar: curculionide (Orchestes quericus), croitorul (Cerambyx cerdo), populații de himenoptere 1, homeoptere, coleoptere 2, în frunzar stau gastropode 3, păianjeni, acarieni, formicide, miriapode 4 sau tisanoptere. 1Himenopter- ordin care cuprinde insecte cu metamorfoză completă, cu două perechi de aripi membranoase, femelele având la vârful abdomenului un ac cu venin. 5Vârșă - Unealtă de pescuit în formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Tentacular, omniprezent, procesul de medicalizare a societății a transformat așteptările, prioritățile, modurile de viață ale tuturor. Într-un asemenea context de sanitarizare, lista elementelor generatoare de temeri și neliniști se tot lungește. Undele telefoanelor portabile, produsele modificate genetic, sexul, canabisul, acarienii, fumatul, razele solare, aerul pe care-l respirăm, apa pe care o bem, carnea pe care o mâncăm, totul e perceput, din ce în ce mai mult, în funcție de riscurile sanitare. Degeaba avem condiții sanitare mai sigure ca oricând, amenințările sunt resimțite pretutindeni, „totul e
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un produs folosit împotriva a numeroase specii de insecte. Este un ulei mineral de origine naturală care asfixiază insectele și împiedică eclozarea ouălelor. Aplicarea acestui ulei este ca o capcană pentru dăunători. • Insectele vizate de efectul sufocant al uleiului sunt acarienii, Trombidium holosericeum, păianjenii roșii, Cicadella viridis, Dactylopius coccus, Kermes, Tetranychus telarius, Phyllocoptruta oleivora, Tetranychidae. • Aplicarea uleiului horticol trebuie să se facă primăvara devreme, după perioadele geroase (între 15 și 30 aprilieă, dar înainte de înflorire. • Acest produs se aplică atunci când temperatura
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
este microflora de depozit. b) Dăunătorii acționează atât direct, prin distrugere parțială sau totală a produselor horticole, cât și indirect, ca vectori ai microorganismelor. Dintre dăunătorii produselor horticole din depozite se pot menționa unele specii de diptere (dăunători ai bulboaselor), acarieni (atacă bulbii și tuberculii), nematozii (usturoiul, ceapa, cartofii), limacșii și crustaceii (cartofii). Principalii factori care influențează biodegradarea și alterarea sunt: temperatura, umiditatea, lumina, reacția substratului (pH), compoziția atmosferică și rezistența naturală a produselor horticole. Temperatura de creștere, sporulare și de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cel ungurean Calistrat Bogza." "Oasele piciorului sunt tibia și pirineii." " Pentru a face apa potabilă ea se spală." "Albina este o insectă din familia elicopterelor." "Romulus și Cubitus au fost clociți de o lupoaică." "Hitler a vrut să creeze rasa acarienilor." "Un septuagenar este un poligon cu șapte laturi." "Obezitatea este o boală care îi lovește doar pe cei grași." "Cel mai mare miracol al medicinei sunt bolile." "Țăranii lui Creangă vorbeau o limbă fără greșeli de ortografie." "Teodosie este fiul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Săptămîna se cheamă „Vata noastră unde e?” De la Nistru pîn’ la Tisa, vata noastră dusu-ni-s-a. În Socialistul cetim ceva În sfîrșit mai altfel din punct de vedere zoologic: „Vă Îngrășați ca niște căpușe din sudoarea poporului”. Să precizăm Însă că acarianul din genul ixodes se hrănește numai cu sînge, apoi trebuie spus că sudoarea poporului, oricît de Îmbelșugată, atunci cînd nu-l lasă completamente indiferent (ori perplex), Îi produce acestei insecte o irepresibilă greață de căpușă. Pe de altă parte, acarianul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
acarianul din genul ixodes se hrănește numai cu sînge, apoi trebuie spus că sudoarea poporului, oricît de Îmbelșugată, atunci cînd nu-l lasă completamente indiferent (ori perplex), Îi produce acestei insecte o irepresibilă greață de căpușă. Pe de altă parte, acarianul transmite o boală numită piroplasmoza vitelor cornute. Și, după cum se vede, o face cu succes. Revenind la păsărele, vedem În La datorie că locotenent colonelul Vasile s-a supărat pe Mircea Mihăieș din pricina unui articol apărut În România literară, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
atenția. Mă întâmpina ca un domn îngrijit, mereu pomădat, un gentleman al lumii sale miniaturale, la brațul căruia ai fi ieșit oriunde, în parc sau la o cafea. Îl însoțeam pe micile bulevarde ale cearșafurilor, evitând cu grijă mulțimea de acarieni ce traversa spre noptieră, pentru a opri în cele din urmă în fața apartamentului său. Mă invita să urc și, ca doi bărbați adevărați, mirosind a lavandă și trabuc, ne sărutam pe gură, rusește sau englezește sau Dumnezeu mai știe cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în răcoarea mânecilor. Dedesubt, angrenajul de mușchi, nervi și-oscioare, irigat de litri de sânge și apă; un proces calm, silențios, precis ca un experiment de laborator. Deasupra, o floră de molecule de praf, fugărită de bacterii și devorată de acarieni; o grădină microscopică, devastată de milioane de invadatori gurmanzi. Aveam în față un ecosistem infailibil, clădit pe recifele de carne și epidermă, căruia eu îi vorbeam despre romantismul pașoptist. Miliarde de ochi și pedunculi, de trompe și piciorușe se delectau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mici containere izolate (cum făcea cu machetele nea’ Nicu, în timpul vizitelor de lucru); să-l scufund în deșeuri (mi-ar fi plăcut să dobor Titanul sub tone de moloz și praf); sau, mai rău, să-i dau locuitorii pe mâna acarienilor, ca pe vremea lui Ludovic al XIV-lea (nimeni n-ar fi suspectat bacteriile fojgăind prin blocuri, atacând arhitectura pielii și înlocuind-o treptat cu palatele bolii și-ale mizeriei). Orice pedeapsă era de preferat cumințeniei călduțe și iritante, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cheia în cutia poștală. Toți compatrioții care debarcaseră cu burse sau lectorate în Viena trecuseră pe la el, era suficient să pronunți numele „România“, și ușile apartamentului de la etajul cinci se deschideau larg, îmbrățișându-te într-o maree de praf și-acarieni: două becuri fuseseră deșurubate, aspiratorul lipsea, tigăile arătau ca pe vremea bunicii Aneta, iar de sub cuier mușcau vreo trei perechi de pantofi fără șiret. Doctorul Weidle părea simpatic, ciufut, te lua de la gară cu mașina și, la plecare, nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
folosi exclusiv o sursă de substanță atmosferică [81] -, cormofite. Și, pe baza lor trofică - ca producători primari ce sunt -, se dezvoltă obligatoriu tot atâtea biocenoze succesive, care folosesc, în calitate de consumatori, alte bacterii, protozoare - iar în spațiul acvatic urmate de briozoare -, ... acarieni și insecte, ... animale superioare (care depășesc chiar stadiul evolutiv reprezentat de primele forme care pot defini subregnul Metazoa). Rezultatul acestei succesiuni? Nu atât dezvoltarea unei coroziuni, ca în primele sale faze, cât degradarea tot mai accentuată din punct de vedere
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fi posibilă numai după o analiză (cromatografică) a produșilor eliminați în mediu de către polimer dar, deși mult deosebiți între ei, cei trei polimeri investigați au un comportament redox similar din punct de vedere calitativ. SIMBOLURI ȘI TERMENI a - activitate enzimatică acarian - ordin din încrengătura Arthropoda (păianjeni) aerobioză - viață exclusiv dependentă de oxigenul molecular alelopatie - secreția de mesageri chimici care inhibă orice alogen, fie aparținând altei specii, fie aceleiași specii, dar de vârstă diferită, în scopul eliminării ca și concurent la sursa
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
entomofagilor față de dăunători. Selectivitatea trebuie să evidențieze întotdeauna categoria de organisme care ne interesează, întrucât în prezent nu se poate combate eficient o specie, fără să nu influențeze deloc celelalte specii ale agroecosistemului (bacterii, ciuperci, floră spontană, nematozi, insecte, pești, acarieni, păsări, mamifere). Selectivitatea fiziologică este cea mai importantă, întrucât depinde mai ales de natura substanței active, ceea ce permite o integrare deplină a mijloacelor de combatere. Acest tip de selectivitate se referă mai ales la insecticidele, acaricidele și fungicidele cu acțiune
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pătrunde în planta pe care o infectează. Pătrunderea în interiorul plantelor se realizează: prin intermediul deschiderilor naturale: stomate, lenticele. În acest mod, infecția este realizată de majoritatea bacteriilor și de unele ciuperci (mane). prin intermediul unor vectori (ex. virusurile introduse de insecte, nematozi, acarieni); prin contactul între plante (în special plantele care prezintă formațiuni fragile perișori) virusurile; prin străpungere directă a barierelor naturale (majoritatea ciupercilor) Incubația. Aceasta durează din momentul realizării infecției până la apariția primelor simptome. În această perioadă ciuperca crește, se dezvoltă, virusurile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
zone ce nu erau contaminate. Transmiterea prin insecte, ciuperci de sol, plante parazite și vectori animali Virusurile, molicutele (micoplasmele), bacteriile și chiar sporii unor ciuperci pot fi ușor vehiculați de către insecte și vectori animali. Insectele din grupa afidelor, cicadelor, tripșilor, acarienilor și nematozii, transmit în mod curent virusurile sau micoplasmele pentru că ele se hrănesc cu sucul plantelor posibil infectate, achiziționează agentul patogen apoi îl retransmit. Din acest punct de vedere există insecte în care virusul este nepersistent, fiind absorbit prin stiletul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
care achiziționează virusul în timpul hrănirii lor și îl pot retransmite. După ce cicadele achiziționează virusul, acesta poate deveni persistent în corpul lor, se poate înmulți și generațiile următoare pot răspândi la rândul lor infecția virotică. Afidele, ploșnițele, tripșii, unele coleoptere și acarieni sunt de asemenea, vectorii cei mai frecvenți ai fitovirusurilor; prin nematozi transmiterea este destul de frecventă, aceștia păstrând capacitatea de a retransmite virusul cel puțin 30 dezile ca în cazul speciilor Xyphinema index și X. italiae ce atacă vița de vie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
portaltoiul bolnav în partenerul sănătos; transmiterea prin vectori se realizează în majoritatea cazurilor prin cicade care în momentul hrănirii achiziționează micoplasma care apoi o vor retransmite la plantele pe care le vor ataca. Dintre vectorii micoplasmelor mai fac parte afidele, acarienii și chiar plantele parazite (cuscuta) ce iau micoplasma și o trec în organismele sănătoase parazitate mai târziu. Simptomele și determinarea micoplasmelor produc la plante boli grave cu evoluție sistemică întrucât multiplicarea lor rapidă în floem duce la blocarea circulației substanțelor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
entomofagilor față de dăunători. Selectivitatea trebuie să evidențieze întotdeauna categoria de organisme care ne interesează, întrucât în prezent nu se poate combate eficient o specie, fără să nu influențeze deloc celelalte specii ale agroecosistemului (bacterii, ciuperci, floră spontană, nematozi, insecte, pești, acarieni, păsări, mamifere). Selectivitatea fiziologică este cea mai importantă, întrucât depinde mai ales de natura substanței active, ceea ce permite o integrare deplină a mijloacelor de combatere. Acest tip de selectivitate se referă mai ales la insecticidele, acaricidele și fungicidele cu acțiune
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
14,5÷15,5%), cînd embrionul bobului se află în stare latentă. Peste această limită se intensifică o serie de procese care duc la ridicarea temperaturii și, în final, la degradarea masei de cereale. Transformările biochimice, dezvoltarea microorganismelor, insectelor și acarienilor se intensifică foarte mult cu creșterea umidității boabelor și a temperaturii. Transformările biochimice se referă la respirația cerealelor, la modificările hidraților de carbon, a compușilor azotului și a lipidelor. Prin respirație, glucoza din bobul cerealelor este transformată în prezența oxigenului
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
tratament. Clasificare În funcție de severitatea simptomatologiei, rinitele alergice se clasifică în ușoare și moderat/severe. Clasic, exista o subdivizare în funcție de timpul de expunere în: * rinite alergice sezoniere (relaționate cu alergene de exteriorpolenuri, mucegaiuri); * rinite alergice perene (cauzate cel mai frecvent de acarieni de praf, mucegaiuri, insectegândaci de bucătărie, epiderme de animale, planteficus); * rinite alergice din bolile profesionale. Astăzi se acceptă subdivizarea în: o rinita alergică intermitentă (în care simptomele sunt prezente mai puțin de 4 zile pe săptămână sau mai puțin de
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
prezentăm caracteristicile clinice ale diatezei tuberculinice: 1. Predispoziție la subfebrilități, la boli transmisibile, la parazitoze, la supurații. Ca și la psorici, există tendința la diverse infecții, gripe, răceli repetate, infecții cutanate de toate felurile, furunculoze, impetigo, stafilococi, acnee datorită unui acarian, Demodex foliculorum, micoze, colibaciloze, pioreea alveolo-dentară (depunere excesivă de tartru pe dinți) este o prezumție puternică de tuberculinism. Paraziți pe piele și paraziți intestinali. 2. Noțiunea de boală anergizantă. Ușurința de a face pojar, tuse convulsivă. 3. Variabilitatea foarte mare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
sensibil la acest virus, la unele soiuri simptomele fiind sub forma unor pete decolorate, mozaic sau decolorări ale vârfului frunzelor. Plante gazdă. Virusul infectează: grâul, porumbul, orzul, secara, ovăzul, raigrasul, vițelarul, obsiga și unele leguminoase. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin acarieni (Aceria tulipae, A. tosichella și A. tritici) care pot lua virusul, dar nu-l pot transmite de la adulți la ouă. În cursul vegetației virusul poate fi adus pe grâu de pe porumb, care poate fi gazdă pentru înmulțirea virusului și de pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]