186 matches
-
iar Toma Caragiu zugrăvește un obtuz comisar de poliție habsburgic. Secv. rapel: hora din Stupca, explozie de energie populară spartă de poterașii trimiși cu arcanul.”" Regizorul Gheorghe Vitanidis a primit în 1973 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Ciprian Porumbescu" (ex-aequo cu Sergiu Nicolaescu pentru filmul "Ultimul cartuș"). De asemenea, inginerul de sunet Dan Ionescu a primit Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la acest film (ex-aequo cu Anușavan Salamanian pentru filmul "Veronica
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
Vitanidis a primit în 1973 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Ciprian Porumbescu" (ex-aequo cu Sergiu Nicolaescu pentru filmul "Ultimul cartuș"). De asemenea, inginerul de sunet Dan Ionescu a primit Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la acest film (ex-aequo cu Anușavan Salamanian pentru filmul "Veronica").
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
nu se vede. Pregătirea (desprinderea din mâlul amintirii a unor imagini din ce în ce mai limpezi) abuziv lungită și urmată de deznodământul precipitat, duce la un dezechilibru dramaturgic. De reținut obsesia dansului, ca simbol al forței țărănești de regenerare (muzica: Adrian Enescu, Pr. ACIN). Secv. rapel: Ciuleandra voinicească a osândiților la moarte și prăbușirea lor, amintind de celebra pânză a lui Octav Băncilă.”" Ca parte a comentariului său față de întreaga filmografie a lui Nicolaescu, începând cu filmele pe care le-a realizat în timpul regimului
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
comunist, Valerian Sava l-a descris pe Nicolaescu ca un regizor netalentat căzut într-o „transă megalomanică” și a considerat "Ciuleandra" drept „o ecranizare grosieră”. Compozitorul Adrian Enescu a primit în 1985 Premiul pentru muzică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "Ciuleandra" și "Pas în doi". "Ciuleandra" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1986 , dar nu a fost nominalizat în competiție. Filmul a reprezentat România la Festivalul de la Karlovy-Vary din 1986
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Inginerul Bujor Suru a obținut în anul 1981 Premiul pentru coloană sonoră al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la filmele "Punga cu libelule" și "Pruncul, petrolul și ardelenii". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Stabiliți la o fermă, cei trei frați se adaptează anevoie legilor „Lumii
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
cowboylor” ardeleni, reprofilați în petroliști, diminuează elanul persiflant al primului volet, luând în serios genul aventuros pentru care Pița nu mai are chiar nici o afinitate. Numărul de spectatori scade cu peste un milion, ajunge adică la 5.558.325. Pr. ACIN pt. sunet lui Bujor Suru.”" Comparând cele trei filme între ele, regizorul Mihnea Columbeanu afirmă că al treilea film al seriei, "Pruncul, petrolul și ardelenii" (1981), "„ridică din nou ștacheta seriei la nivelul dramatic al celui dintâi - dar era mai
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actorul Vasile Nițulescu a primit în anul 1978 o diplomă de onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile din filmele "Profetul, aurul și ardelenii" și "Doctorul Poenaru". Compozitorul Adrian Enescu a obținut în același an Premiul pentru muzică la Festivalul de la Costinești. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Doctorul
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
1991) și "Amen" (2001). În anul 1979 a primit premiul "Leul de bronz" la Festivalul Internațional de Teatru de la Arezzo pentru spectacolul „Năpasta”. În anul 1982 a primit premiul " Cea mai bună actriță de film" din partea Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul "Angela" din "Angela merge mai departe" (1981). În anul 2000 a fost decorată cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de cavaler. Din 2003 este directoarea Teatrului Odeon. În anul 2012 a primit titlul de Cavaler al Ordinului
Dorina Lazăr () [Corola-website/Science/303412_a_304741]
-
ziduri ruinate. "" a fost vizionat de 2.141.942 de spectatori. Sergiu Nicolaescu considera acest film ca fiind un film de artă care a beneficiat de succes de public. Filmul, produs de Studioul Cinematografic București, a obținut două premii din partea ACIN, la categoriile „cel mai bun actor” și „cea mai bună coloană sonoră” și a fost rulat în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Karlovy Vary (1972) și la The Brave New World International Film Festival de la Belgrad. O altă ecranizare a
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
propria nuvelă «Moartea lui Ipu») îi permite lui Sergiu Nicolaescu să-și exercite, pentru prima oară, uneltele analizei în universul psihologic al unei colectivități aflate la răscruce de timp și istorie. Admirabilă banda de sunet a lui A. Salamanian (Pr. ACIN). Secv. rapel: «repetiția» înmormântării lui Ipu, originală reverență la umorul Săpânței, dar anticipată, cu un an înaintea celebrului film al lui Robert Altman, necunoscut pe atunci la noi, M.A.S.H.”". Acest film a obținut două premii din partea Asociației Cineaștilor
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
repetiția» înmormântării lui Ipu, originală reverență la umorul Săpânței, dar anticipată, cu un an înaintea celebrului film al lui Robert Altman, necunoscut pe atunci la noi, M.A.S.H.”". Acest film a obținut două premii din partea Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Premiul pentru interpretare masculină a fost primit de actorul Gheorghe Dinică pentru rolurile din filmele "Explozia", "Felix și Otilia", "Cu mîinile curate", "Bariera" și "Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (premiul a fost obținut și de Mircea Albulescu
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Valoarea filmului nu depășește povestea acestei imposibile iubiri, tratată într-o manieră „distanțată” și dedramatizată, spre deosebire de modelul literar pentru care narațiunea nu era decât pretext. Ilustrativ și static, în ciuda montajului Gabrielei Nasta (Pr. ACIN), fără a reuși să facă din manieră, stil, Mihu alege soluții simpliste, cu rostire „albă” marcând momentele de meditație ale personajului.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Marele singuratic" drept un film cu
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Marele singuratic" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Gabriela Nasta a obținut în 1977 Premiul pentru montaj al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la acest film; premiul a fost decernat ex-aequo și Cristinei Ionescu pentru filmul "Mama".
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actrița Violeta Andrei a primit în 1978 Premiul pentru interpretare feminină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru interpretarea rolului său din acest film, "ex aequo" cu Valeria Seciu pentru rolul său din "Înainte de tăcere". Criticul Călin Căliman afirma în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că filmul "Eu, tu, și... Ovidiu" este o comedie muzicală ce reprezintă "„o
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
Infern, frânează performanța actorilor. Excepție face Dinică cu „Diplomatul” său, personaj colorat, odios și seducător în același timp. Replică rapel pt. calitatea literară a dialogului, aparținând personajului lui Cornel Coman: „Așa îmi dau eu socoteala...” pt „Așa cred eu!” Pr. ACIN pentru partitura muzicală a lui Radu Șerban. Menț. spec. Cannes (tineret), Diplomă Onoare, Avelino.”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Osînda" al lui Sergiu
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
rapel pt. calitatea literară a dialogului, aparținând personajului lui Cornel Coman: „Așa îmi dau eu socoteala...” pt „Așa cred eu!” Pr. ACIN pentru partitura muzicală a lui Radu Șerban. Menț. spec. Cannes (tineret), Diplomă Onoare, Avelino.”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Osînda" al lui Sergiu Nicolaescu) , iar compozitorul Radu Șerban a primit Premiul pentru muzică. Filmul a obținut și unele distincții internaționale:
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Actorul Florin Piersic a fost distins în anul 1980 cu Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul Mărgelatu din filmul "Drumul oaselor" și Cuza Vodă din filmul "Rug și flacără". De asemenea, inginerul Silviu Camil a primit Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la filmele "Probă de microfon", "Burebista", "Mireasa din tren
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
anul 1980 cu Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul Mărgelatu din filmul "Drumul oaselor" și Cuza Vodă din filmul "Rug și flacără". De asemenea, inginerul Silviu Camil a primit Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la filmele "Probă de microfon", "Burebista", "Mireasa din tren" și "Drumul oaselor". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că "Drumul oaselor" este „un film îndrăzneț”, „realizat în condiții mai mult decât onorabile”, cu un
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
șase luni, prima avanpremieră având loc la Botoșani la 19 mai 1986, iar apoi la București și Zalău. Premiera filmului a avut loc la 9 iunie 1986 la cinematograful Scala din București. Filmul "Întunecare" a obținut în 1986 două premii ACIN: premiul pentru interpretare masculină (Dan Condurache, pentru rolurile lt. Victor Popescu din "Bătălia din umbră" și Dan Scheianu din "Întunecare", "ex-aequo" cu Valentin Uritescu, pentru rolurile Sergentul Șaptefrați din "Noi, cei din linia întîi" și Gică Hau-Hau din "Domnișoara Aurica
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actorul Gheorghe Dinică a primit în 1987 Premiul special al juriului Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile principale din filmele "Figuranții", "Cuibul de viespi" și "Secretul lui Nemesis". Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Secretul lui Nemesis" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste
Secretul lui Nemesis () [Corola-website/Science/328638_a_329967]
-
Rhein, Düsseldorf), „Mitridate, Re di Ponto” (Théâtre Royal de la Monnaie Bruxelles și Theater an der Wien), „Faust” (Grand Théâtre de Genève) și „Îl trovatore” (Festivalul Bregenz). Scenograful a obținut, împreună cu Liviu Popa, Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1972) pentru decorurile la filmul "Felix și Otilia".
Radu Boruzescu () [Corola-website/Science/327575_a_328904]
-
de scenaristul Ioan Grigorescu, reușită doar fragmentar: prologul cu despărțirea de oraș și de iubită sau pledoaria în favoarea bătrânului director. Pr. II, Lublin - 1978.”" Regizorul Stere Gulea a primit în anul 1977 Premiul Opera Prima al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Iarba verde de acasă". Filmul a trimis pentru selecție la Festivalul Internațional de Film de la Berlin din 1978 și a obținut Premiul II la Festivalul filmului cu tema „Omul, munca, creația” de la Lublin (1978).
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
Omul de aur" (1977), "Revanșa" (1978) și "Capcana mercenarilor" (1981) sau cu Mircea Mureșan în "Baltagul" (1969), "Asediul" (1971), "Ion - blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), "Horea" (1984) și "Maria și marea" (1988). A devenit membru al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) la 30 decembrie 1963. Scenograful obișnuia să se plimbe prin întreaga țară pentru a găsi cele mai potrivite locuri de filmare, el fiind o sursă bogată de informații la care apelau mai târziu scenografii mai tineri. El a realizat decoruri
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
aristocratică din "Răscoala" (1965), ulițele sordide ale Brăilei interbelice în "Codin" (1963), orășelul transilvănean de graniță în anii de început ai regimului comunist în "Străinul" (1964). Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): în 1974, în 1984 și în 1987. Marcel Bogos a fost căsătorit cu asistenta sa, Rodica Savin. El a murit în anul 2004. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
debutanții de până la 1990 au ucenicit „la Bogos”. Se spunea că oricine ar vrea să facă scenografie de film, ar trebui să treacă pe „la Bogos”.”". Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN):
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]