316 matches
-
Aduceți cerneala,/ să facem socoteala”, cum spune Arghezi, pe care văd că-l iubești și dumneata, aș spune că am văzut principalele muzee ale lumii. Am cunoscut la fața locului toate monumentele culturii universale, visate de mine încă din copilărie: Acropole, Marile Piramide, Valea Regilor, Sfânta Sofia, cele mai frumoase catedrale gotice... Doar în Mexic, India și la Zidul Chinezesc n-am ajuns. Dar nici n-am dorit foarte tare. Am citit marile cărți, inclusiv Poemul lui Ghilgameș și Ramayana. Am
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
-i scotocească în portofel? Homo, homini lupus!” Călătoare pasionată prin lume, ajunge și în Grecia, de unde trimite în pagina aceste impresii actuale, revelatoare și pentru mine, care cunoscusem parcă o altă Eladă. “Grecii sunt autodistrugători, ca și românii. Și totuși, Acropole e acolo măreț de mii de ani. Priveam în zare și mă gândeam la greci și la Grecia lor. Cum e posibil ca o țară cu atâta istorie și filosofie să fie atât de bezmetica azi? Să ai atâtea mari
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Choniates este ultimul arhiepiscop creștin al Atenei trimis din orașul lui Constantin înainte de jaful cruciat. A organizat fără succes apărarea Acropolei, cedând orașul latinilor după un asediu prelungit. În memoriile lui a zugrăvit schimbările etnice care zguduiseră Attica în aproape o mie de ani. Ajuns în 1175 la biserica din fostul templu al zeiței întemeietoare, el avea să constate că actualii
CUVÂNTAREA LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354510_a_355839]
-
puțin 3000 de ani în urmă și asta o spun dovezile arheologice descoperite aici. Orașul a luat numele Amathusei, mama regelui Kinyras din Paphos. Săpăturile arheologice de la Amathus au început în 1980, ele continuând și astăzi. S-au descoperit astfel Acropolele, Templul Afroditei, piața, zidurile orașului, Bazilica și portul. Vizitând ruinele de la Amathus ai impresia ca acolo este ascunsă toată istoria antică a insulei: în piața orașului tronează coloane de marmură decorate cu minunate ornamente spiralate, pavaje superbe, vestigiile unei bazilici
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
de sus a stâncii pe care a fost ridicată așezarea se află Templul Afroditei și mai multe case aliniate pe un rând, datând din perioada greacă. În extremitatea estică și vestică a sitului, misterele ruinelor au rămas mute între două acropole semețe. O multitudine de morminte au fost descoperite aici, multe dintre ele fiind intacte. Obiecte de artă lucrate manual găsite în timpul săpăturilor se află expuse la marile muzee ale lumii: Muzeul Metropolitan din New York, Muzeul Luvru din Paris, Muzeul Național
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
De prigoana secetoasei singurătăți M-am apărat neîncetat numai cu iubire Ani întregi am răscolit colbuite antichități Să pot găsi scînteietoarele, aurite potire Mă culc târziu, cu-un gând în Epidaur Pașii mei, fideli urmează pe Socrate Desculț urca-n Acropole, cu vorbe de aur Profund, filozofa cu semenii săi în cetate. Cu iubire locuiesc în foșnet de petale Lîngă zumzetul albinelor, sub cer senin Aici mă învăluie lumina tainei Tale În templul zidit de Mâna Ta, Ție mă închin! Referință
MIRACULOASA CALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353931_a_355260]
-
în anul respectiv, omul care plătise ca să ne distrăm noi cu Homer la el acasă. Muzeul și Academia Navală erau creațiile lui. Orice european în formare, elev sau student, are dreptul, chiar dacă nu va deveni vreodată elenist, să privească de pe Acropole Salamina, să vorbească în șoaptă și să aplaude în acustica perfectă din amfiteatrul din Epidaur, să urce la Delphi, să treacă prin Poarta Leilor la Micene, să treacă Egeea pe vas, să bea vin de Chios. Am fost de trei
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
pentru că între peisajul transcendent pe care îl contemplă sufletul bolnavului de Grecia și peisajul de sub degetele noastre e un continuum emoțional unic. Orice european în formare, elev sau student, are dreptul, chiar dacă nu va deveni vreodată elenist, să privească de pe Acropole Salamina, să vorbească în șoaptă și să aplaude în acustica perfectă din amfiteatrul din Epidaur, să urce la Delphi, să treacă prin Poarta Leilor la Micene, să treacă Egeea pe vas, să bea vin de Chios. Practica aceasta exista în
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
nisip trec pe lângă noi, un înger de zăpadă ne însoțește, doar piatra cerului, încrustată în inelul tău, ne luminează drumul. În trecere, macii înroșesc dealurile din Pergam, ne semnalizează umbrele regilor attalizi ce bântuie, fără odihnă, printre coloanele din evantaiul acropolei. În seara înflorită, în amfiteatru întinzi cortul, în zbor, o pasăre sparge tăcerea... departe, în zare, sclipesc luminile corăbiilor ce-și poartă încărcătura pe apele Egeei, timpul se-oprește prin iarba nopții, suave cântări par să se-audă din templul
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
măslini tremurând urgisiți portocali-atârnând roade grele arbuști înfloriți... rătăciți prin urmele reci de furtună icnete rupte tablouri ciudate, rupestre marea chemându-și frământul zeițe de ipsos cu frunțile supte nisipuri, clepsidre-acareturi terestre ore, secunde-ncălcând legământul suflete-aprinse torțe de gânduri pribege acropole albe, umbre de timp ruguri de doruri, focuri nestinse umeri de flăcări blesteme trudind să dezlege iubire, tăcere, speranță și-un alt anotimp... SIMFONIE ÎN ALB... Simfonie în alb... visul de-acasă Cedri din Troodos topindu-și veșmântul Ghețuri trudind
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
-i scotocească în portofel? Homo, homini lupus!” Călătoare pasionată prin lume, ajunge și în Grecia, de unde trimite în pagină aceste impresii actuale, revelatoare și pentru mine, care cunoscusem parcă o altă Eladă. „Grecii sunt autodistrugători, ca și românii. Și totuși, Acropole e acolo măreț de mii de ani. Priveam în zare și mă gândeam la greci și la Grecia lor. Cum e posibil ca o țară cu atâta istorie și filosofie să fie atât de bezmetică azi? Să ai atâtea mări
RODICA ELENA LUPU – LUME MULTĂ, OAMENI PUŢINI CU „ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL” de ION BRAD în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374204_a_375533]
-
Basarab Nicolescu, "Ștefan Lupașcu și geneza realității fizice", Cuvântul Românesc, iulie 1982. * Alexandra Roșu (L. M. Arcade), "Colocviul Ștefan Lupașcu", Cuvântul Românesc, iulie 1982. * Basarab Nicolescu, "Actualitatea filosofiei lui Ștefan Lupașcu", Cuvântul Românesc, iunie 1983. * Brigitte Ludwig, "S. Lupasco", Nouvelle Acropole, nr. 72, 1983. * Jacqueline Barbin, "Journées d'études sur la logique antagoniste de Lupasco", 3e Millénaire, nr. 19, 1983. * Basarab Nicolescu, "Trialectique et structure absolue", 3e Millénaire, nr. 12, 1984. * L. M. Arcade, "Le refus et l'acceptation de l
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
versuri dezvăluie o altă trăsătură a poeziei convorbiriste - tentativa de conciliere a clasicismului cu romantismul (Nox erat, 1875, Aegri somnia, 1876, Lui Leopardi, 1881). O poezie de aceeași factură publica și Duiliu Zamfirescu (Fum, 1884, Nimfa tânără Leuca, 1888, Pe Acropole, 1893). C.l. nu a acordat atenție doar unei anume specii poetice, promovându-le pe toate în egală măsură, deși unele sunt mai bogat reprezentate. Pe lângă poemul de meditație, pot fi întâlnite numeroase pasteluri, cele mai multe aparținând lui V. Alecsandri, care impune
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Nicephor Gregoras. Este prezent în periodice și reviste de specialitate clujene („Dacoromania”, „Cultura poporului”, „Societatea de mâine” - unde semna Tiberiu Boldur -, „Propilee literare”, „Hyperion”, „Gând românesc”, „Anuarul Institutului de Studii Clasice”, „Symposion”), în „Transilvania” din Sibiu, „Ephemeris Dacoromana” din Roma, „Acropole” din Atena, de asemenea, în „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, „Convorbiri literare”, „Propilee literare” „Analele Dobrogei”, „Orpheus-Favonius”, „Camenae” ș.a. Două volume, sinteze în domeniul clasicismului, Aristofan și contemporanii săi (1922) și Gânduri și chipuri din Grecia veche (1927), oferă, pentru
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
are loc cu volumul de versuri Morții (1922). Ca poet, B. este sensibil influențat de simbolism, de care neputându-se desprinde, vădește o carență de originalitate. Fii fericirea mea! (1923), Zoologice (1941) și Thalassa (1941) (ultimele două premiate de Academia Română), Acropole (1945) - toate uzează de aceleași motive: marea, momentul despărțirii, țipătul dezolant al pescărușului, ploaia, corabia care se îndepărtează. O oarecare distanțare de poetica simbolistă se simte în volumul Zăpada mieilor (1944), dar timbrul redevine puternic bacovian în Lacrimile pământului (1944
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
1939; Vagabondul sentimental, București, 1939; Vitriol, București, 1939; Zoologice, București, 1941; Thalassa, București, 1941; I. Gr. Periețeanu, poet al mării, București, 1942; Pentru o femeie, București, 1943; Zăpada mieilor, București, 1944; Lacrimile pământului, București, 1944; Marea și muzica, București, 1944; Acropole, București, 1945; Camoe˜s, cavalerul mării, București, 1945; Cristofor Columb, conchistadorul lumii noi, București, 1946; Mercenarele dragostei, I-II, București, 1947. Traduceri: Bernard Gavoty, Amintirile lui George Enescu, București, 1982 (în colaborare cu Romeo Drăghici). Repere bibliografice: Claudia Millian, „Morții
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
22 morți. Noiembrie, 1987 deturnarea unui iaht și luarea ostatici a celor 8 belgieni aflați acolo. Martie, 1988 atac asupra echipajului unui avion aparținând Alitalia executat de un trăgător singuratic, căpitanul fiind grav rănit. Mai, 1988 atacuri simultane asupra Hotelului Acropole și Clubului Sudan din Khartoum (8 morți și 21 răniți). Iulie, 1988 în urma exploziei premature a unei bombe aflate într-o mașină pe cheiurile Atenei au murit 2 teroriști, iar un trăgător a atacat vasul de pasageri City of Poros
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
deci omorârea simbolică a animalului oracol și aflarea centrului viitorului sat” (73, p. 304). în acest sens, sunt interesante unele legende grecești și romane care ne furnizează date privind arhaice rituri de întemeiere. Conform tradiției, în incinta templului Erehteion, pe Acropole, se afla „un trunchi de măslin socotit a fi ieșit din sol când Minerva victorioasă l-a izbit cu lancea. Pe acest prim trofeu cunoscut de mitologia greacă a fost gravată apoi imaginea Minervei și atârnată masca fioroasă a Gorgonei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bazându-mă, ca și în rândurile de mai sus, pe argumente cu caracter mai mult intuitiv și speculativ (25). De data aceasta sunt în măsură să aduc unele argumente efective (și, sper, decisive) în sprijinul ipotezei enunțate. Pausanias descrie o acropolă - cu un sanctuar dedicat zeului Apollo - aflată în orașul Amyclai, la sud de Sparta. Printre personajele și scenele mitologice reprezentate pe tronul lui Apollo Amyclaios, autorul grec îl descrie pe Minotaur „legat și mânat viu de către Tezeu” (Pausanias, Călătorie în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s-a născut în 470/469 în dema Alopeke din Atena. Tatăl său, Sophroniskos (sophron tărie de spirit, bun simț) era cioplitor în piatră, mama Phainarete, moașă. Conform unor păreri, ar fi practicat sculptura, "Grațiile înveșmântate", grup statuar aflat în fața Acropolei, ar fi opera sa. Se credea că îl ajuta pe Euripide să-și scrie piesele. După ce a părăsit sculptura, ar fi intrat în tagma sofiștilor. Portretul din "Norii" ar fi fost inspirat de această perioadă. A avut două căsătorii (Myrto
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
un plan urban În care fiecare arondisment să aibă o funcție unică a fost clar imediat după ce a preluat proiectul de amenajare a Chandigarh-ului, singurul oraș pe care l-a construit. El a Înlocuit locuințele planificate pentru centru cu o „Acropolă de monumente”, având o suprafață de 220 de acri și situată la o distanță considerabilă de cele mai apropiate clădiri de locuit. În Planul Voisin elaborat pentru Paris, ceea ce el numea la ville, destinată locuințelor, se separa de centrul de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Le Corbusier, La ville radieuse, pp. 178-179 (traducerea Îmi aparține). Le Corbusier citat În Fishman, Urban Utopias, p. 208. Comparați această reprezentare spațială a ordinii sociale și politice cu proiectul de oraș pe care Îl descrie Platon În Legile: o acropolă În centru, cercuri concentrice În jur, un cartier mărginaș de meșteșugari (necetățeni), precum și o zonă circulară internă și una externă cu suprafețe cultivate. „Plăcinta” este Împărțită În douăsprezece segmente, pe baza cărora se face recrutarea și rotația anuală a forțelor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de regăsire a sinelui. Limbajul descriptiv devine inevitabil unul intens metaforic, a cărui strălucire este dată de îmbinarea dintre concizia expresiei și deschiderea teoretică pe care o provoacă neologismul savant; iată, de pildă, coloana de la Erehteion, care, „sfruntat sustrasă de pe Acropole de Lordul Elgin”, „izbucnește, descumpănind ca o mustrare, în gelidul, asepticul spațiu de la British Museum”. Măreția artei grecești, conchide cu satisfacție nedisimulată neoclasicul H., nu poate fi umbrită nici de iconoclastele avangardisme ale lui Dalí și Man Ray, nici de
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
de credință clasică” (G. Călinescu), umanistă, exprimată încă din mottoul din Renan: „Il y a un lieu où la perfection existe...”. Călătorul admiră măreția, armonia, echilibrul, perenitatea artei eline: „Arta grecească, radioasă arătare ce se înfățișează de pretutindeni pelerinului pe Acropole, nu are început, nici sfârșit. Ea s-a născut o singură dată pe pământul fericit al Eladei și de atunci meșterii cei mai iscusiți caută zadarnic să afle secretul pierdut al creației sale.” Acropole îi produce o „impresie de măreție
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
se înfățișează de pretutindeni pelerinului pe Acropole, nu are început, nici sfârșit. Ea s-a născut o singură dată pe pământul fericit al Eladei și de atunci meșterii cei mai iscusiți caută zadarnic să afle secretul pierdut al creației sale.” Acropole îi produce o „impresie de măreție calmă”, grandoarea templului grecesc stând în „armonia proporțiilor sale”. Mai totul, cu excepția peisajelor de la Eleusis, Delos și Micene, este pentru călător prilej de „fină reculegere”, de „pace muzicală”. În altă ambianță, parcurgând peisajul mirific
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]