508,286 matches
-
rămână Ferdinand și cu Maria,/ Prea slăviți în România pe altarul lui Mihai.” (idem) Basarabia redevenind din acea clipă vechea provincie dacoromână. Adunarea Deputaților și Senatul României au votat la 29 Decembrie 1919, Legea privind ratificarea Unirii Basarabiei cu România, act ce s-a consființit la 31 Decembrie 1919, prin promulgarea Legii respective: 3 deputați au votat împotrivă, 36 ( deputați ucraineni, evrei, bulgari și germani s-au abținut, iar 86 au votat Unirea. Grație mărețului și divinului eveniment, regele Ferinand îi
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
bihorenilor, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Pașcu Balaci va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați făcut atâtor oameni și care fapte, fiți sigur, că
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE AVOCAT, SCRIITOR, DRAMATURG ŞI PUBLICIST PAŞCU BALACI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1462428971.html [Corola-blog/BlogPost/378836_a_380165]
-
umilitoare. Alții, încărcați cu tot mai multă ură, conștienți că un război nu-i avantajează, au pus și pun la cale tot felul de lovituri în coastele țărilor cu un nivel de trai ridicat. Lovituri, pe care le numim, generic, „acte teroriste”. Teroriștii, mulți proveniți chiar din sânul țărilor civilizate (sic!), profită de incultura indivizilor rămași în afara evoluției firești, incitând la violență și răzbunare. Autorii acestor atacuri fac din aceste carnagii, un titlu de glorie. Faptul că ucid în numele lui Alah
TABLETA DE WEEKEND (147): DEBALANSAREA TERREI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1459107739.html [Corola-blog/BlogPost/384655_a_385984]
-
Măcar credeam că avem conducători integri, corecți, cinstiți, patrioți și înțelepți. În timpul campaniei electorale o astfel de convingere ne-a fost dată peste cap. Afirmațiile mai marilor despre colegii lor, probele materiale aduse împotriva celorlalți, tot felul de afaceri și acte infracționale scoase la iveală cu acest prilej, ne-a dezorientat profund. Să-l auzi pe Domnul Videanu, fost ministru, primar al capitalei, parlamentar din antichitate până azi, spunându-ne despre Domnul Ponta: „Vă dau un sfat: să nu credeți niciodată
ROMÂNIA TURMENTATĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_romani_alexandru_stanciulescu_barda_1344163154.html [Corola-blog/BlogPost/354962_a_356291]
-
O interogare care-l apasă și pe dramaturgul Székely Csaba. Urmează o investigație atentă chiar în satul mureșean al bunicilor lui. Răspunsul este însă unul dezarmant. Mahmureala taciturnă ce-și pune ștreangul la gât. Piesa este gândită într-un singur act, derulat într-o cameră, cu 6 personaje aflate într-o permanentă mobilitate (TATĂL, zăcând în camera alăturată, nu apare niciodată; IVÁN, fiul lui, care ajunge la detestarea părintelui adulat înainte de închiderea minelor; ILONKA, sora vitregă a lui Iván, ambii în
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
de interpretare asupra dogmelor acceptate de către întreaga creștinătate. O manieră originală de a polemiza adevăruri inițiatice, de a contribui la deschiderea bisericii către noi orizonturi, de a ne accepta - până la urmă - descendentă umană, ridicată la rang de noblețe prin desăvârșitul act al creației divine. Manieră pozitivă de a prezenta faptele, insolitul relatărilor, cât și concentrarea exprimării, vor produce - cu certitudine - cititorului, regretul de a-si fi terminat lectură mai repede decât și-ar fi putut închipui ori de a-i induce
SĂ APROPIEM CERUL DE PĂMÂNT de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Colectia_eposs_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1338098722.html [Corola-blog/BlogPost/358699_a_360028]
-
față atât de umană și plăcută. Doamnelor, dacă asta trebuie să facem, vom cumpăra mărtișoare în fiecare zi, numai să nu uitați că sunteți superbe când vă asortați cu zâmbet! Costel Cristea, Jurnalist muzical, event manager și DJ. Sociolog în acte. Îndrăgostit de muzică în toată splendoarea ei.
Zâmbetul se asortează la orice by http://www.zilesinopti.ro/articole/14981/costel-cristea-zambetul-se-asorteaza-la-orice [Corola-blog/BlogPost/100860_a_102152]
-
O interogare care-l apasă și pe dramaturgul Székely Csaba. Urmează o investigație atentă chiar în satul mureșean al bunicilor lui. Răspunsul este însă unul dezarmant. Mahmureala taciturnă ce-și pune ștreangul la gât. Piesa este gândită într-un singur act, derulat într-o cameră, cu 6 personaje aflate într-o permanentă mobilitate (TATĂL, zăcând în camera alăturată, nu apare niciodată; IVÁN, fiul lui, care ajunge la detestarea părintelui adulat înainte de închiderea minelor; ILONKA, sora vitregă a lui Iván, ambii în
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
sincer, nu-mi venea să cred. Cum a reușit Rodica să mobilizeze atât de mulți oameni? Știam că au fost câteva afișe în zona centrală a orașului, dar nu știam că locuitorii acestei urbe sunt atât de atrași de asemenea acte de cultură. Oricum, nu puteam crede că au venit toți cei prezenți acolo numai pentru domnul Ioan Grămadă. Mi se părea absurdă și jignitoare ideea la adresa câmpulungenilor. Mult mai târziu m-am dumirit că ei sunt obișnuiți cu variate genuri
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
mulțumirea că au fost prezenți la evenimentul lansării de carte, de a evoca amintiri legate de viața culturală a municipiului și a oamenilor locului, deși timpul se scurgea și marca deja două ore de la începuturi, sublinia apropierea acestor oameni de actul de cultură, în mod special, dar și o calitate superioară a educației lor, la general vorbind. Îmi amintesc că, foarte apropiat de domnul inginer Vasile Sfarghiu, s-a pronunțat și un domn al cărui nume nu-l rețin, colonel în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
dar nu mă pot abține să nu mă exprim acum, amintindu-mi de emoția puternică ce m-a marcat. Toate gândurile și emoțiile provocate de ele erau raportate la public: sub aspect numeric, din punct de vedere al interesului față de actul de cultură și sub aspectul conduitei generale, al disciplinei, dacă vreți. Aici erau peste 120-130 de persoane și niciuna nu a plecat mai devreme de final, cu excepția Marianei Stratulat și al lui George Hristu, care pierdeau trenul dacă nu se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
La Slatina au fost doar câteva zeci de persoane! Toți cei prezenți aici la eveniment au urmărit cu interes toate momentele, nedisimulat, cu seriozitate, cu înțelegere și cu maturitate. Aproape toate persoanele erau angrenate, într-un fel sau altul, în actul de cultură manifestat în literatură, sub aspect general și nu participau pentru prima dată la o lansare de carte. Aveau posibilitatea și maturitatea profesională de a compara, de a face aprecieri obiective, atât în cazul poeziei cât și al prozei
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
dorința de a mă vedea la câțiva ani de când mă pensionasem sau veneau din obligații născute din amiciție ori din relația de subordonare ce au avut-o în raport cu mine când eram activ, la serviciu. Oricum, nu toți aveau afinitate față de actul de cultură. De aceea se plictiseau destul de repede și chiar plecau, pe ici, pe acolo, în timpul desfășurării evenimentului. În fine, aici am observat, am analizat și am admirat solidaritatea, spiritul de breaslă. Am fost covârșit de prietenia oamenilor, manifestată plenar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
Și-mi dau diurna după ce mă întorc din străinătate. Ba îmi mai și scot ochii că mi-au făcut o favoare, lăsându-mă să plec, să joc la Teatrul Regal din Anglia”. V-ați raportat vreodată la dimensiunea economică a actului de creație artistică pe care îl comiteți? Înainte de toate, trebuie făcută o trecere în revistă a schimbării de context istoric. Este evident că, după 1989, teatrul, arta în general, a funcționat conform statutului impus de ghetoul neocomunist: ca o instituție
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
a luat locul umorului. “După 20 ani de imbecilizare, calitatea este respinsă” Care este, de fapt, diferența dintre bășcălie și umor? Înainte de ’89, un Toma Caragiu sau un Amza Pellea practicau umorul, care este o valoare a inteligenței. Ca orice act artistic -vorba lui Heidegger - umorul te trezește din rutină. La noi el a fost o armă de apărare și de rezistență. Umorul are dimensiuni sacre, spre deosebire de bășcălie, care desacralizează totul. Bășcălia este de tip ateu, neantizant, ea își bate joc
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
un fel de rezervație” Spuneați ceva de alternative. Unele televiziuni au programe culturale. Este doar o mimare a alternativei. Și când spun asta mă gândesc la TVR Cultural sau TVR Internațional care sunt niște catastrofe. Ei, săracii, nu înțeleg că actul de cultură este un organism plin de vitalitate și nu știu să lucreze cu așa ceva. Au făcut din cultură un fel de rezervație, un muzeu. Cultura înseamnă coeficient de putere națională. Să ne uităm puțin la țările civilizate. Și acolo
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
unui Neam, spunea Mihail Kogălniceanu este: „dorința cea mai mare, cea mai generală, aceea hotărâtă de toate generațiile trecute, aceea care este sufletul generației actuale, aceea care împlinită, va face fericirea generațiilor viitoare.” ( Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. și C. Sturdza, Acte și documente relative la istoria renașterii naționale, București, 1900-1909, vol. VI, partea I-a, p. 66) Întruparea marelui deziderat, Unirea Principatelor Române n-a fost un act istoric de conjunctură, ci frământarea de veacuri a aspirațiilor străbune, conștiința milenară a
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
împlinită, va face fericirea generațiilor viitoare.” ( Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. și C. Sturdza, Acte și documente relative la istoria renașterii naționale, București, 1900-1909, vol. VI, partea I-a, p. 66) Întruparea marelui deziderat, Unirea Principatelor Române n-a fost un act istoric de conjunctură, ci frământarea de veacuri a aspirațiilor străbune, conștiința milenară a originii etnice, unitatea religioasă, primordialitatea ontologică, apartenența la aceeași limbă, tradiții, obiceiuri, datini, cultură. Chiar dacă Principatele au stat foarte mult timp separate național și politic, ele n-
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu, Grigore Ghica, Domnul Tudor, care și el viza un gând și un glas cu Moldova ori boierimea din Țara Românească grupată la 1838, în Partida națională, condusă de Ion Câmpineanu sub care s-a redactat manifestul: Act de unire și independnță, ca finalitate a unirii Principatelor sau boierimea moldavă constituită în Conjurația confederativă condusă de comisul Leonte Radu la 1839. Scânteile care preconizau Unirea românilor s-au aprins în Flacăra revoluțiilor de la 1848, în toate cele trei
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
oameni care umpleau curtea și tot dealul Mitropoliei. La vestea alegerii se trag clopotele tuturor bisericilor, imediat tot Mitropolitul trimițând o telegramă domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în care se spunea: <>.” (A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă, Iași, 1909, p. 50/ Acte și Documente..., VIII, p. 655-656, 592, 804/ C. C. Giurescu, op. cit., p. 383) La 8 Februarie 1859, Domnul Cuza trimite Mitropolitului Nifon comunicarea următoare: „Voința națională la care ați participat Prea Sfinția Voastră... ne-a ales domn al Țării Românești. Voința
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
-ne binecuvântarea Prea Sfinției Voastre, a iubitorilor de Hristos părinți episcopi și a întregului cuvios cler al Țării Românești, iubita noastră patrie, ca să putem păși cu vrednicie pe calea măreață ce ne-ați deschis împreună cu demnii reprezentanți ai Țării Românești.” (Acte și Documente..., op. cit., p. 887-888) Răspunsul protocolar de mulțumire al Domnului Cuza, devine și un act care confirmă contribuția expresă a Clerului ortodox la înfăptuirea marelui deziderat, a marii năzuințe, a marelui Ideal al Unirii românilor din principatele valahe surori
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
al Țării Românești, iubita noastră patrie, ca să putem păși cu vrednicie pe calea măreață ce ne-ați deschis împreună cu demnii reprezentanți ai Țării Românești.” (Acte și Documente..., op. cit., p. 887-888) Răspunsul protocolar de mulțumire al Domnului Cuza, devine și un act care confirmă contribuția expresă a Clerului ortodox la înfăptuirea marelui deziderat, a marii năzuințe, a marelui Ideal al Unirii românilor din principatele valahe surori. Sub aceeași autoritate sacră a Mitropolitului Nifon, Oștirea Țării Românești a depus jurământul de credință pentru
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
de credință pentru noul Domn, iar la 29 Ianuarie 1859, o delegație solemnă alcătuită din P. S. Climent al Argeșului, Barbu Slătineanu, C. A. Rosetti, Alexandru Florescu, Scarlat Crețulescu, Nicolae Opran ș. a. au plecat la Iași să-i înmâneze lui Cuza actul alegerii ca Domn. Pe 8 Februarie 1859, Domnul Unirii vine la București să depună jurământul după Regulamentul organic. N-a citit spunând că: „jurământul este înscris în inima mea care pregătește un viitor fericit și demn de gloria străbunilor noștri
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
alegerii ca Domn. Pe 8 Februarie 1859, Domnul Unirii vine la București să depună jurământul după Regulamentul organic. N-a citit spunând că: „jurământul este înscris în inima mea care pregătește un viitor fericit și demn de gloria străbunilor noștri.” (Acte și doc..., VIII, p. 881) Slăvit să fie Bunul Dumnezeu, cu Sfinții Săi! Slăvită fie Maica Domnului-Ocrotitoarea Grădinii Sale! Slăvită fie România Mare-Moșia inalienabilă și imprescriptibilă a Neamului Dacoromân! ------------------------------------------------------------ Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 23 Ianuarie 205 Referință Bibliografică: Gheorghe
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Conform Părintelui Dumitru Stăniloae, cercetarea asupra vieții spiritual se împarte în trei etape: - faza activă - faza contemplației naturale - faza contemplației mistice a lui Dumnezeu. Altfel spus avem trei trepte: -a purifericării -a iluminării -a vederii lui Dumnezeu Este punctat și actul inițiator, realizat prin har. Nu este prezentată stăruința în lucrarea binelui care ne deschide -prin iubire spre Creator - care ne umflă cu har și energie necreată -conferindu-ne puteri spirituale fortificate la maxim, generând adevărate virtuți ce converg spre “starea de
DRD. STELIAN GOMBOŞ; PROF. CRISTIAN ŞERBAN, OMUL: SUBIECT ACTUAL AL DRAGOSTEI LUI DUMNEZEU: PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903-1993) OMAGIAT PRIN ŞASE STUDII TEOLOGICE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397212583.html [Corola-blog/BlogPost/347786_a_349115]