375 matches
-
și nici nu mă victimizez că aș fi trăit nu știu ce traume. Știu doar că după liceu a încetat să-mi mai fie rușine de unde sunt, iar acest cartier mi-a modelat identitatea. Despre Alina Șerban și Mihaela Drăgan, actrițe și activiste rome, citisem. Actorul Alexandru Fifea n-a mai dat interviuri până acum, așa că am vorbit cu el despre identitate și cum a ajuns să facă teatru social și politic. [caption id="attachment 3879" align="aligncenter" width="1024"] Alex Fifea în „Nu
Alexandru Fifea: „Nu mi-am asumat și nu vreau să-mi asum declarat chestia asta: actorul rom” () [Corola-website/Science/296160_a_297489]
-
1972, când cei doi s-au mutat înapoi la Innsbruck. A murit la 20 august 1978,la 87 de ani. Nepoata lui Budisavljević, Silvija Szabo, scria că, întrucât un articol apărut în ziarul "" în anii 1980 o descria drept simplă activistă a Partidului Comunist în cadrul Crucii Roșii, ceea ce știa ca nu este adevărat, s-a hotărât să citească jurnalul bunicii ei în 1983 pentru a afla ce anume a făcut aceasta în timpul războiului. În 2003, directorul , Josip Kolanović, a editat și
Diana Budisavljević () [Corola-website/Science/335868_a_337197]
-
(născută Ayaan Hirsi Magan la 13 noiembrie 1969 în Mogadishu, Somalia) este o activistă și gânditoare feministă, scriitoare, în trecut politiciana olandeză, de origine somaleza, din anul 2006 stabilită în SUA, cunoscută mai ales pentru poziția critică față de religia islamică și situația femeii supusă discriminării, dar și pentru scenariul scris pentru filmul "Submission" (regizat
Ayaan Hirsi Ali () [Corola-website/Science/318517_a_319846]
-
românului însuși ocupă doar o parte relativ redusă din film (fiind complet eliminată într-o versiune scurtata din 1982). Filmul prezintă însă o discuție fictiva între Aleksandra Kollontai, activistă pentru drepturile femeii în timpul revoluției socialiste din Rusia și Helga Goetze activistă germană pentru liberarea sexuală a femeilor din perioada postbelică.
Olga Demetriescu () [Corola-website/Science/319345_a_320674]
-
evreiești și în special cu ocazia postului de Tisha B'Av, care marchează distrugerea Templului și de Ziua Ierusalimului, care comemorează reunificarea Ierusalimului din 1967 și căderea zidului în mâinile evreilor. La 10 mai 2013, pentru prima dată în istorie, activiste feministe evreice s-au rugat vinerea, fără constrângeri și sub protecția poliției, în fața Zidului Plângerii. După războiul arabo-israelian din 1967, Rabinul Yehuda Meir Getz a fost numit să supravegheze procesiunile de la Zidul de apus. După moartea Rabinului Getz în 1995
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
Șostakovici, Galina, își amintește că tatăl ei a consultat-o pe ea și pe fratele ei Maxim despre posibilitatea ca Ustvolskaia să devină mama lor vitregă. În cele din urmă Șostakovici s-a căsătorit în 1956 cu Margarita Kainova, o activistă din Comsomol dar relația a fost una tensionată iar cei doi au divorțat trei ani mai târziu. În 1954 Șostakovici a compus Uvertura festivă, Op. 96, care a fost folosită ca temă muzicală la Jocurile Olimpice de vară din 1980. În
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
ameliorarea și extinderea rolului și drepturilor sale. Doctrina nu trebuie confundată, ca în acreditarea vulgatei, cu simpla revendicare a unor drepturi. Tarab Abd Al-Hadi (arabă ) născută în Jenin Palestina în 1910 și decedată la Cairo în 1976, a fost o activistă feministă de origine palestiniană. La sfârșitul anilor '1920 ea a înființat Congresul Femeii Arabe din Palestina, prima organizație a femeilor sub Mandatul Britanic din Palestina, și a fost un organizator activ în grupul înfrățit celui dintâi, Asociația Femeilor Arabe. sioniștilor
Feministe din Palestina () [Corola-website/Science/336304_a_337633]
-
cauza oricărei femei abuzate, indiferent de poziția sau de statutul pe care le ocupa în societate. În al doilea rând, toate demersurile care au fost făcute în numele acestei mișcări feministe s-au desfășurat sub semnul principiilor democratice, și deși numărul activistelor era unul redus, acestea au reușit să mobilizeze și alte participante al căror scop era să atragă atenția clasei politice cu privire la încălcarea drepturilor femeilor. Această mișcare feministă ce se caracteriza prin pluralism și individualism, a luptat pentru o nouă viziune
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
un om politic, medic și fondator de muzeu din Transilvania. a fost fiul avocatului (în limba germană "Landesadvokat") și deputatului în Reichstag-ul austriac Joseph Martin Bacon și al Theresei Bacon, n. Wenrich. Therese Bacon fondase, ca una din primele activiste pentru drepturile femeilor din Transilvania, o asociație pentru educarea femeilor în Sighișoara. Josef Bacon a fost unul din cei zece copii ai lor, din care 6 au decedat în copilărie. O soră a lui a fost Marie Stritt, care este
Josef Bacon () [Corola-website/Science/319462_a_320791]
-
s-a căsătorit cu Maud Lichfield-Woods în 1913 în Anglia. Maud Lichfield-Woods era fiica unui ofițer britanic și a unei prințese din India. Carl și Maud von Ossietzky au avut o fiică, Rosalinda von Ossietzky-Palm, care a devenit și ea activistă pacifistă. Într-un articol din ziarul "Die Weltbühne" Ossietzky a scris că Ministerul Transporturilor avea o așa-numită „Direcție M” care încerca să reconstruiască în secret o forță aeriană în colaborare cu Lufthansa. Articolul fusese scris pe bază de informații care
Carl von Ossietzky () [Corola-website/Science/321506_a_322835]
-
(născută Audrey Geraldine Lorde la 18 februarie 1934 la New York - d. 17 noiembrie 1992 la Saint Croix) a fost o scriitoare și activistă americană. A militat pentru drepturile civile ale populației de culoare, pentru promovarea feminismului și împotriva discriminării minorităților sexuale. A provenit dintr-o familie de imigranți din Barbados și Carriacou. Deși a avut probleme cu vederea (miopie avansată, aproape de orbire) reușește
Audre Lorde () [Corola-website/Science/334208_a_335537]
-
în 1852, romanul a avut un profund efect asupra atitudinilor față de afroamericani și față de sclavie în SUA, intensificând și conflictele sociale care au condus la declanșarea războiului civil american. Stowe, o predicatoare de la Hartford Female Academy, născută în Connecticut și activistă aboliționistă, a concentrat romanul pe personajul Unchiul Tom, un sclav negru în jurul căruia se dezvoltă poveștile celorlalte personaje — sclavi și stăpâni de sclavi. Romanul sentimental descrie realitatea sclaviei, enunțând punctul de vedere că iubirea creștinească poate depăși ceva atât de
Coliba unchiului Tom () [Corola-website/Science/315986_a_317315]
-
cheie privitoare la bărbați, mișcarea pentru drepturile taților a apărut și ea în aceeași perioadă. Coaliția națională a bărbaților liberi (National Coalition of Free Men) a apărut în 1981. Printre femeile ce susțin drepturile bărbaților se numără Naomi Penner, o activistă pentru drepturile femeilor și Christina Hoff Sommers ce a scris despre modul negativ în care mișcarea feministă îi afectează pe băieți și bărbați. Mișcarea pentru drepturile bărbatului din Israel, a fost fondată în 1966, de către Yaakov Schlusser cu scopul de
Mișcarea pentru Drepturile Bărbaților () [Corola-website/Science/328715_a_330044]
-
, născută cu numele de Ada Fishman (în ) Ada Fishman-Maimon (n. 8 octombrie 1893, satul Mărculești, raionul Florești, gubernia Basarabia - d. 10 octombrie 1973, Israel) a fost o politiciană, pedagog și activistă israeliană pe tărâm obștesc, originară din Basarabia, care a deținut funcția de deputată în Knesset-ul (Parlamentul) statului Israel (1949-1955). s-a născut la data de 8 octombrie 1893, în satul Mărculești din raionul Florești (de astăzi), pe atunci aflat
Ada Maimon () [Corola-website/Science/311040_a_312369]
-
(n. 10 aprilie 1979, d. 16 martie 2003) a fost o membră americană a organizației pro-palestiniene „International Solidarity Movement” (ISM). Ca activistă a acestei organizații, ea s-a infiltrat ilicit în Gaza în timpul tulburărilor numite Intifada Al-Aksa. A murit în timp ce încerca să oprească - ca „scut uman” - un buldozer Caterpillar D9 al Forțelor Armate Israeliene (Țahal), care făcea lucrări de defrișare tactică în
Rachel Corrie () [Corola-website/Science/306363_a_307692]
-
oprească demolarea unei clădiri civile. Raportul oficial al comisiei de anchetă israeliene a indicat însă că buldozerul nu a fost implicat într-o demolare, ci în defrișarea zonei de tuneluri de contrabandă; șoferul nu a putut să o vadă pe activista care s-a plasat în spatele dâmbului de nisip excavat; Corrie și-a periclitat viața în mod ilegal și iresponsabil în încercarea de a stingheri operațiunile militare efectuate pentru a descoperi și distruge tunelurile folosite de către Hamas pentru contrabandă și sabotaj
Rachel Corrie () [Corola-website/Science/306363_a_307692]
-
A te pune în serviciul propagandei, spune ea, nu este propagandă : prin urmare televiziunea își urmează misiunea sa socială, mai puțin de informare și de divertisment, cât pentru a forma conștiința « politico-morală » a spectatorilor, pentru a se integra operei momentului. Activistă, televiziunea trebuia să fie în serviciul unui etos de construit și de promovat, ceea ce-i îngreunează misiunea, pentru că ceea ce avea de construit era imposibil de promovat. Rolul său va fi unul complex: ea trebuia să secrete substanța adezivă care să
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
susține apăsat și hotărât un punct de vedere opus celui dominant: comuniștii sunt autorii unor reforme benefice politice și sociale. Dar această perspectivă este delegitimată prin construcția personajului care o reprezintă: acea doamnă în vârstă, cu căciulă de blană, fostă activistă de partid, naționalistă (deci sigur anti-europeană), neliniștitor de rece (interlocutoarea ei plânge, iar ea n-o consolează cum ar face o ”femeie normală”, ba dimpotrivă) și cu reacții neașteptate (face o scenă când Ofelia îi varsă ciorbă pe mână). Oricât
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
, numele la naștere Viorica Maria Ecaterina Ana Văsescu (n. 24 februarie 1886, București - d. 18 februarie 1979, București) a fost o activistă pe tărâm social, feministă, filantrop, descendentă a familiei de boieri patrioți liberali Văsescu, a îndeplinit funcția de președintă a filialei locale a Societății Naționale de Cruce Roșie din orașul Roman în timpul celui de-al doilea război mondial. A fost omagiată
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
va trăi în Franța definitivându-și studiile la Institutul ”Les Ruches”. Aceasta era o școală particulară care dădea o educație feministă, elevată, tinerelor care aspirau la o carieră de lider. Printre elevele Institutului s-a numarat și Eleanor Roosevelt, viitoarea activistă feministă și primă doamnă a Americii. O nouă etapă din viața Vioricăi Văsescu este povestea de dragostea trăită cu tânărul, mai mare cu cinci ani decât ea, Ion C. Agarici, proaspăt inginer agronom, licențiat al Universității berlineze de la Charlottenburg. Primii
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
în 1826 clădirea a fost vândută administrației municipale a Veneției, care un an mai târziu a transformat-o în sediu al primăriei, rol pe care încă îl mai îndeplinește. La 27 septembrie 2014, vedeta americană de film George Clooney și activista britanică pentru drepturile omului Amal Alamuddin au fost căsătoriți oficial în de Walter Veltroni, prietenul lui Clooney și fostul primar al Romei. Palatul Farsetti este o clădire dispusă pe trei nivele, plus un mezanin: primele două sunt cele originale, cu
Ca' Farsetti () [Corola-website/Science/333495_a_334824]
-
Alexandra Mihailovna Kollontai (), născută Domontovici (; n. 31 martie 1872 — d. 9 martie 1952), a fost o activistă comunistă rusă și o reprezentantă de seamă a mișcării feministe. A fost prima femeie membru al unui guvern în Europa (comisar al poporului pentru asistență publică, echivalent cu ministru al sănătății). În 1923 a deținut postul de ambasador în Norvegia
Alexandra Kollontai () [Corola-website/Science/304504_a_305833]
-
istoria României cât și din lume și una dintre puținele femei din epoca stalinistă ajunsă în funcții înalte. În septembrie 1948 fotografia ei a apărut pe coperta revistei "Time" cu eticheta „Cea mai puternică femeie în viață” A fost o activistă comunistă „ilegalistă”, lideră a grupării „moscovite” a Partidului Comunist Român, vicepremier și ministru de externe al României între 1947-1952. În 1952 Gheorghe Gheorghiu-Dej a înlăturat-o de la putere și din partid, în același timp cu Vasile Luca și Teohari Georgescu
Ana Pauker () [Corola-website/Science/300073_a_301402]
-
și mutare în locuințele modulare din zona Pata-Rât și pentru condițiile de trai din aceste locuințe astfel: câte 2.000 Euro pentru fiecare reclamant”. Despre abuzurile statului represiv și acțiunile militante de desegregare puteți citi în interviul cu Enikő Vincze, activistă și autorare a unor studii consistente despre fenomenul ghetoizării de la Pată Rât și alte zone din România (Mihaela Michailov). V-ați implicat extrem de activ în protestele împotriva mutării familiilor care locuiau pe strada Coastei la groapa de gunoi de la Pată
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
un proiect mai amplu, numit </i><i><b>Istanbul - Bucharest by Play</b></i><i>, inițiat de Asociația </i><i>dramAcum (RO)</i><i> și colectivul de artă comunitară </i><i>Köșe</i><i> (TK); în proiect, artiste și artiști, activiste și activiști din Turcia și România au lucrat împreună, au călătorit împreună, au făcut interviuri cu diverse grupuri și familii de romi musulmani, au avut întâlniri foarte personale, au povestit istorii de familie, au construit împreună două piese - </i><i
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]