1,036 matches
-
-20° și chiar mai mari, se întâlnesc cele mai puternice și mai complexe procese de versant. Un alt element fără de care nu pot avea loc procesele de versant îl constituie apa, provenită din precipitații sau din apele subterane. Astfel, stratele acvifere apar la baza plăcilor de gresii și calcare din preajma abruptului principal prezintă debite constante de circa 1,5 l/s/100m2 front de captare. Adâncimea complexului nisipos ce constituie acviferul freatic este de 1,70--4,30 m( I.S.P.I.F.-Iași-1997). Aceleași
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
apa, provenită din precipitații sau din apele subterane. Astfel, stratele acvifere apar la baza plăcilor de gresii și calcare din preajma abruptului principal prezintă debite constante de circa 1,5 l/s/100m2 front de captare. Adâncimea complexului nisipos ce constituie acviferul freatic este de 1,70--4,30 m( I.S.P.I.F.-Iași-1997). Aceleași debite le au și stratele acvifere de la baza teraselor Bahluiului, mai ales când sunt secționate de afluenți, ca în cazul văii Buhalnița, Scobinți, Broscăria, Lacuri, Măgioara etc. Alături de aceste cauze
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
gresii și calcare din preajma abruptului principal prezintă debite constante de circa 1,5 l/s/100m2 front de captare. Adâncimea complexului nisipos ce constituie acviferul freatic este de 1,70--4,30 m( I.S.P.I.F.-Iași-1997). Aceleași debite le au și stratele acvifere de la baza teraselor Bahluiului, mai ales când sunt secționate de afluenți, ca în cazul văii Buhalnița, Scobinți, Broscăria, Lacuri, Măgioara etc. Alături de aceste cauze trebuie să mai amintim că apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt condiționate și de gradul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Țiglaele lui Baltă, Dealul Furcilor Cotnari, Dealul lui Vodă, pe versanții văii Broscăria-Ceplenița etc. Alunecările în trepte - se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate, formați din alternanțe de argile, nisipuri, uneori cu gresii și calcare, cu bogate strate acvifere subterane.De obicei, ele prezintă o cornișă liniară, de la baza căreia începe o succesiune de trepte de dimensiuni variabile. Grosimea deluviilor depășește uneori 10-12 m și în majoritatea cazurilor sunt stabilizate (deci o vechime mare). Acest tip de alunecări le
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din alunecările în trepte, după o etapă mai îndelungată de evoluție, dar și în alte condiții. Se dezvoltă pe versanții formați din alternanțe de roci plastice:argile, marne, separate de orizonturi nisipoase, cu strate de prundișuri și uneori cu strate acvifere etajate. Valurile de alunecare sunt uneori paralele, cu o energie de relief de 2-4 m. Se întâlnesc pe versantul stâng al pârâului Buhalnița, în dreptul localității cu același nume, pe Dealul Cătălina, în zona satelor Zagavia, Pârcovaci, Deleni. Alunecările mixte-complexe - se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
bazale nivelul suport al apelor subterane de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută (V. Băcăuanu, 1968). În lungul malurilor albiei minore a râului Bahlui, se produc intense procese de surpări. Ele sunt condiționate de existența unor strate acvifere bogate (ce își au originea în zona înaltă din vest), și datorită alunecărilor de teren ce împing deluviul de alunecare spre albia râului Bahlui, ca în zona Pârcovaci, în sudul orașului Hârlău, la Bădeni și Ceplenița. În urma acestor surpări ale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a acestei trepte de relief se caracterizează de obicei prin prezența unor luturi nisipoase și nisipuri fine la partea superioară. Acestea sunt dispuse peste formațiuni nisipo argiloase și chiar pietrișuri fine. Baza sa este scoasă în evidență de un strat acvifer freatic, care alimentează fântânile cu apă potabilă din satele. așezate pe această terasă T2-Terasa de 20-30 m altitudine relativă, deși destul de fragmentată, acolo unde apare, se prezintă ca o treaptă clară de relief, cu o frunte bine exprimată și un
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
diverse adâncimi, dar care datorită condițiilor climatice și de strat, au în general, debite reduse și conținut ridicat de săruri. Apele subterane din această regiune sunt de adâncime (sub presiune) și libere. 1.1. Apele subterane de adâncime includ strate acvifere sub presiune, cu caracter ascensional, acumulate în depozite sedimentare, nesecționate de valea Bahluiului sau a afluenților acestuia. În forajul de la Deleni-Hârlău (la -906 m), apele de adâncime siluriene au o duritate mare, sunt hipotermale (32°), cu mineralizare ridicată (4,9-5
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m), apele de adâncime siluriene au o duritate mare, sunt hipotermale (32°), cu mineralizare ridicată (4,9-5,5 g/l), caracter ascensional și un debit de 0,4 l/s (E. Pantazică, 1974). 1.2. Apele subterane libere includ stratele acvifere descendente, cuprinse în depozite secționate de rețeaua hidrografică. Alimentarea lor se face de sus în jos, numărul lor este determinat de suprafața intercalațiilor impermeabile ale depozitelor. În funcție de condițiile naturale generale, dar mai ales de cele morfo-litologice, apele subterane freatice din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și platourilor înalte din zona Dealul Mare Hârlău și Culmea Holmului, include ape acumulate în fisurile și golurile rocilor calcaroase și grezoase și în intercalațiile de nisipuri oolitice, suportul impermeabil îl formează frecvent argilele și marnele. La contactul dintre rocile acvifere și suportul impermeabil, pe versanții laterali, apar linii de izvoare, ca în lungul abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău, din care se alimentează cu apă localitățile Cotnari, Zlodica, Buhalnița, Scobinți, Zagavia, Fetești și a abruptului vestic al Culmea Holmului din care
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
versanților Versanții dealurilor și platourilor structurale sunt acoperiți de materiale provenite din alunecări, rostogoliri, surpări, formate dintr-un amestec de argile, pietrișuri și nisipuri. În aceste formațiuni, apa din precipitații se infiltrează destul de ușor, formând pe suportul argilo-marnos un strat acvifer propriu. Apa din aceste strate este în general potabilă, debitul este relativ bogat și constituie principala sursă de apă a multor sate de pe coasta estică a Dealului Mare-Hârlău (Cârjoaia, Horodiștea, Lupăria, Poiana Mărului etc.), de asemenea și pe versantul sudic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu strate de luturi, în bază, având un strat impermeabil argilo-marnos. Calitativ, apele sunt ușor alcaline (pH-ul oscilează intre 7 și 7,5), duritatea este în jur de 20°G, deci peste normala apelor potabile (C. Martiniuc, 1956). Stratele acvifere se alimentează prin scurgerile de suprafață și subterane produse pe versanți și pe interfluviile situate în imediata vecinătate. Astfel de ape apar pe terasele de 30-35 m (M. Pantazică, V. Băcăuanu, 1968) ale râului Bahlui în partea vestică a Dealului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din precipitații sau din vărsarea râului Bahlui. La contactul cu versanții s-au acumulat materialele aduse lateral, formând glacisurile, iar la debușarea unor pâraie (Buhalnița, Sărata, Broscăria, Scobinți) în râul Bahlui, s-au format conuri de dejecție ce dețin strate acvifere ascendente. Duritatea acestor ape este în jur de 16G și au debite constante, alimentând o parte din gospodăriile localnicilor din satele Bădeni, Ceplenița, Scobinți, Zlodica, deși prezintă o mineralizare relativ mare (M. Pantazică, 1974). 1.2.5. Apele minerale de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
resurse de apă subterane în fisurile și golurile complexului calcarului-grezos, precum și în intercalațiile de nisipuri de platourile sculpturale unde se acumulează importante rezerve de ape subterane libere, de bună calitate utilizate prin captări (circa 5 l/s), din aceste strate acvifere alimentându-se afluenții Bahuiului de pe partea dreaptă (Pietrăriei, Cetățuia, Tisa, Pârcovaci, Buhalnița, Buhălnicioara etc.). Partea înaltă a Dealului Mare-Hârlău este acoperită cu masive de făgete pure dezvoltate pe soluri brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
De exemplu, plajele de pe litoralul adriatic al Italiei, în apropierea cunoscutei stațiuni Rimini se scufundă ca urmare a exploatărilor de gaz natural submarin iar câmpiile litorale japoneze, inclusiv aceea care adăpostește orașul Tokyo, suportă un proces similar, generat de supraexploatarea acviferelor freatice. Din perspectivă umană, unele amenajări costiere de anvergură, ca acelea inițiate în Olanda încă din Evul Mediu, pot fi considerate ca având efecte pozitive dar cel mai adesea sunt ignorate efectele secundare, negative, ca fragilizarea unor ecosisteme specifice, terestre
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
replici, la anumite intervale de timp : a) magmatismul modifică structura internă a litosferei (în special a scoarței Pământului) și se manifestă la suprafață prin vulcanism. Efectele fenomenelor vulcanice sunt resimțite diferit dar în întregul geosistem, generând roci, structuri geologice și acvifere subterane noi, zăcăminte minerale diverse și forme de relief specifice unor tipuri foarte diferite de manifestare a vulcanismului. De asemenea, pe roci vulcanice se formează soluri specifice, frecvent foarte fertile, cenușile fertilizează și ele solurile preexistente iar emanațiile gazoase mineralizează
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
la rândul ei exagerată ca efect al altor acțiuni antropice. În unele cazuri, bilanțul apei în anumite bazine hidrografice se dezechilibrează, iar pentru unele ape subterane de adâncime acest bilanț devine negativ, continuarea consumului determinând epuizarea rezervelor respective. Spre exemplu, acvifere de adâncime exploatate în California, Peninsula Arabică, Sahara, ș.a. sunt pe cale de epuizare deoarece alimentarea lor s-a făcut în alte condiții climatice decât cele aride de astăzi. O altă formă de degradare constă în utilizarea necorespunzătoare a resurselor de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
fapt ce determină închiderea porilor, îngreunarea și împiedicarea circulației lichidelor pe profil. Dispersia poluanților în sol (mediu solid de dispersie) și mai departe în pânza freatică (mediu lichid de dispersie) depinde de caracteristicile învelișului edafic, ale substanței poluante și ale acviferului. Dacă poluarea învelișului edafic ar putea fi eliminată prin decopertarea materialului contaminat, o eventuală poluare a acviferului ar ridica probleme atât prin amploare cât și prin consecințe. Se știe că apa freatică are o viteză de curgere mică și un
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
solid de dispersie) și mai departe în pânza freatică (mediu lichid de dispersie) depinde de caracteristicile învelișului edafic, ale substanței poluante și ale acviferului. Dacă poluarea învelișului edafic ar putea fi eliminată prin decopertarea materialului contaminat, o eventuală poluare a acviferului ar ridica probleme atât prin amploare cât și prin consecințe. Se știe că apa freatică are o viteză de curgere mică și un timp de reînnoire de ordinul secolelor. O eventuală infiltrare a produselor petroliere în pânza freatică ar determina
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
frontal de poluare atinge nivelul apei freatice, respective zona saturată; În afara proprietăților calitative ale solului, foarte important pentru protecția apelor subterane este latura cantitativă, respectiv grosimea solului și a stratelor situate deasupra pânzelor freatice. Solul și rocile situate în acoperișul acviferelor se comportă față de poluanți ca o veritabilă coloană cromatografică, asigurând reținerea și distribuția stratigrafică a acestora pe verticală. Nu trebuie ignorat faptul că poluanții reținuți în sol pot fi desprinși uneori din matricea lor de reținere și antrenați spre apele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ursache Gabriela Alina () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92812]
-
lit. b), cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor și al autorității administrației publice județene sau locale, după caz; ... k) lucrări de foraje și sondaje geotehnice pentru construcții de importanță normală sau redusă, situate în afara zonelor de protecție instituite pentru zăcăminte acvifere; ... l) lucrări de construcții funerare subterane și supraterane, cu avizul administrației cimitirului. ... m) modificări de compartimentare nestructurală realizate din materiale demontabile; ... ---------- Lit. m) a alin. (1) al art. 11 a fost modificată de pct. 20 al art. VII din ORDONANȚA
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
b), cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor și al autorității administrației publice județene sau locale, după caz; ... k) lucrări de foraje și sondaje geotehnice pentru construcții de importanță normală sau redusă, situate în afara zonelor de protec��ie instituite pentru zăcăminte acvifere; ... l) lucrări de construcții funerare subterane și supraterane, cu avizul administrației cimitirului. ... m) modificări de compartimentare nestructurală realizate din materiale demontabile; ... ---------- Lit. m) a alin. (1) al art. 11 a fost modificată de pct. 20 al art. VII din ORDONANȚA
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
indiferent de tipul lor, de adâncimea la care se găsesc sau de domeniul de utilizare, acumulate în roci colectoare, poros-permeabile, fisurate sau carstifiate, din scoarță terestră; ... b) căldură din sistemul geotermal - energia termică naturală conținuta în unul sau mai multe acvifere asociate unei surse naturale de căldură din scoarță terestră, în cadrul cărora apă subterană are rol de transportator al căldurii; ... c) gazele necombustibile - toate gazele naturale, cu excepția hidrocarburilor, dizolvate în apele subterane sau acumulate în stare gazoasa în roci colectoare, valorificabile
ORDIN nr. 146 din 12 noiembrie 1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din sistemele geotermale şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122468_a_123797]
-
colectoare, valorificabile în domenii ale economiei. ... Capitolul 2 Resursele și rezervele de apă subterană, de căldură din sistemele geotermale și de gaze necombustibile Articolul 3 Resursă totală de apă subterană reprezintă volumul de apă care poate fi cedat dintr-un acvifer, utilizabil, ca atare sau prin prelucrare, în activitatea economică. Resursă dinamică de apă subterană este afluxul de apă corespunzător curgerii naturale prin acvifer, reprezentând partea regenerabilă din resursă totală utilizabila în condițiile conservării acviferului. Articolul 4 Resursă de căldură din
ORDIN nr. 146 din 12 noiembrie 1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din sistemele geotermale şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122468_a_123797]
-
Articolul 3 Resursă totală de apă subterană reprezintă volumul de apă care poate fi cedat dintr-un acvifer, utilizabil, ca atare sau prin prelucrare, în activitatea economică. Resursă dinamică de apă subterană este afluxul de apă corespunzător curgerii naturale prin acvifer, reprezentând partea regenerabilă din resursă totală utilizabila în condițiile conservării acviferului. Articolul 4 Resursă de căldură din sistemele geotermale reprezintă cantitatea de căldură acumulată într-un acvifer, utilizabila, ca atare sau prin prelucrare, în activitatea economico-socială. Articolul 5 Resursă de
ORDIN nr. 146 din 12 noiembrie 1998 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind clasificarea şi evaluarea resurselor/rezervelor de ape subterane, de căldură din sistemele geotermale şi de gaze necombustibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122468_a_123797]