4,115 matches
-
voluntare ori involuntare), fii mereu în stare de alertă, treaz, de veghe! - și foarte indulgent cu elucubrațiile și bătrânești - copilăreștile spuse ale lui N. Steinhardt”. O carte atât de densă și de încărcată de înțelesuri, încât trebuie numaidecât reluată și adâncită în memoria sufletească. Cu doar doi ani înainte de plecarea sa la ele veșnice, aflându-se la Rohia, bibliotecar al extrem de bine organizatei biblioteci a mănăstirii, Nicolae Steinhardt îi mărturisea prietenului său, ce înseamnă o zi obișnuită din viața lui de
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
să-ți dăruiesc o melodie”, „De ce?”..., iată câteva melodii minunate cântate de artista Natalia Guberna, melodii neuitate și de aceea e cu atât mai nedrept ca managementul muzical cu orice preț să le prescrie. În inima artistei Natalia Guberna e adâncită arta spectacolului ca solemnitate. Un spectacol cu Natalia Guberna e vast, elevat, grandios, seducător. Un spectacol cu Natalia Guberna este triumful splendoarei muzicii ușoare, a subtilității melodiei line, sentimentale, plăcute, înstăpânitoare a minții, inimii și ochilor! Ascultând-o pe Natalia
NATALIA GUBERNA. NUMAI O INIMĂ CARE NU A RĂNIT NICIODATĂ ŞI A IUBIT MEREU...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417035920.html [Corola-blog/BlogPost/376732_a_378061]
-
Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului eram la reverul tăcerii mergeam cu ploile spre stepă voiam să par altceva decât un spin poate o lebădă înfășurată în liane auzeai șuieratul luminii restul se adâncea odată cu ecoul mă țineam de sfori erai păpușarul din dreptul cascadelor îmi pusesem pălăria pe ochi nu eram șic aveam privirea captivă în rubinul pe care-l treceai dintr-o mână în alta de ce mă privești când dorm pe semilună
MĂ PRIVEȘTI CÂND DORM PE SEMILUNĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1396845424.html [Corola-blog/BlogPost/354110_a_355439]
-
timp. Într-adevăr, lectura celor două volume de poezie primite în dar (Echinocțiu sau Solstițiu, Editura Timpul, Iași 2009 și Adorabila fiară, Editura Crigarux, Piatra-Neamț 2009) nu a diluat cu nimic sentimentul inițial, dimpotrivă, cu fiecare pagină citită s-a adâncit tot mai mult ideea că, dincolo de premii, diplome, burse, specializări și responsabilități, Cristina Emanuela Dascălu e născută în anotimpul Poeziei. Autoarea nu-și concepe existența altfel decât în și întru poezie, în cuvântul ca temelie a actului demiurgic, chiar dacă scrisul
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
curgând / Fără intermitențe, monoton ( ... Pentru cine mereu mă mai chem / Din lăuntru, răsărind în poem, ( ... Călători pașapoarte spre infinit / Unde și când / Pentru ce m-am grăbit ?! („Unde și când pentru ce”) În acest război de uzură, poezia, adorabila fiară, adâncește și împlinește misterele esențiale ale lumii, conducând eul interior spre tensionate victorii asupra efemerului și perisabilului: Poezia: Adorabila Fiară / Colții năuntru, doar ochii-nafară / Efectul eclipselor solare în bulgărul de zăpadă / Argint de nopți neinventate, cu lună, fulgere / Trăznete, curcubee și
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
aruncarea vinei pe adversarii politici. De aici afirmația lui Ponta: „Mă pot bate cu orice adversar politic, dar nu cu mulțimea”. Așa s-a creat acea falie dintre interesele tuturor politicienilor și interesele țării și cetățenilor săi, care s-a adâncit cu trecerea timpului. În aceste condiții a apărut omul „InteresuluiNațional” cu un partid mic, intrat în alianță cu partide majoritare care i-au permis cocoțarea pe balanța puterii. A preluat de la UDMR sloganul stabilității politice și l-a înlăturat de pe
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1447327959.html [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
o fi asta?!!!!se miră față...Caută cu înfrigurare răspunsul printre foile îngălbenite....printre cuvinte printre rânduri... Inima ba îi bătea să sară din piept ba îi stătea a moarte...Un tremur ușor îi trădă emoția. Cuta de pe frunte se adânci... Într-un târziu putu citi, încet, o dată ....și încă o dată cuvintele răsfirate pe foaie: “ și m-am dus....Doamne...m-am dus...că puiu la mama lui! Mi-am pus lemnu’scris frumos,de după gât și am mers așa cu
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476506410.html [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
adidașii săi îmbrățișară suprafața de pământ, pe care se vedeau câteva fire răzlețe de iarbă și care în vreo două săptămâni se va transforma într-o pajiște verde, minunată. Părea să fie uscat, dar când păși, tălpile adidașilor săi se adânceau ușor, făcând să rămână puțin timp lipiți. Îi păru rău că luase decizia de a merge pe acolo, însă din comoditate, nu se mai întoarse din drum și înaintă în mers apăsat spre magazin. Ajunse pe lângă un corcoduș neînflorit. Mai
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1433230105.html [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
12 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului că iubirile nu mor niciodată) dar pasul tău era deja în prag și ultima ușă se închidea era primăvară eram doi iubeai mirosul meu de salcâm scuturat de ploaie îmi strângeai părul în pumn adâncind săruturi vântul îmi desfăcea rochia tu îmi însângerai buzele cheltuiam iubirea la colțuri de străzi și de secol ca doi dependenți de un drog neștiut de nimeni învățasem copacii pe de rost iubeai castanul de pe strada ta salcâmul meu își
(PLÂNGEAM ŞI TU ÎMI SPUNEAI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_plangeam_si_tu_imi_spuneai_nuta_istrate_gangan_1350094980.html [Corola-blog/BlogPost/359238_a_360567]
-
se muta împreună cu familia la Syracuse. Întâmpină greutăți cu obținerea vizei, dar reușește și de această dată și, în ianuarie 1968, cu câteva luni întârziere față de data din contract, își începe cariera universitară. De-aici înainte, Tiberiu Cunia se va adânci și mai mult în munca de cercetare împreună cu masteranzii și doctoranzii săi, pentru că devenise profesor universitar plin, îndrumător de masterate și doctorate, organizator și coordonator de acțiuni științifice în America și în întreaga lume, paradoxal, fără a avea doctoratul. După
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
ÎMI LASĂ AMINTIREA Îmi lasă amintirea la piept să mi se culce, Sau să m-arunce-n vise, să nu mă mai trezesc, Să mă îmbete,-n noapte, un vin din cel mai dulce, Și în delirul clipei, de tot, să m-adâncesc. Învăluită-n mantii de-albastră reverie, Să simt mirosu-acela de galbeni trandafiri, Cu sufletul și mintea-n perfectă armonie, Să reclădesc imagini, să retrăiesc iubiri. Îmi lasă amintirea și vezi să nu se piardă Prin ani, de-acum lumină, în
ÎMI LASĂ AMINTIREA de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1467487945.html [Corola-blog/BlogPost/381137_a_382466]
-
Creatie > TATĂLUI MEU... Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 438 din 13 martie 2012 Toate Articolele Autorului Tatălui meu... Icoana casei părintești mi te-nchipuie adesea: cu grijile prinse-n tâmple, cu mâinile brăzdate de timp și cu privirea adâncită de gânduri... Îți simt brațele de iederă ce mă strâng de fiecare dată cu harul lor părintesc. Îți văd sanctuarul sufletului în care m-ai așezat din prima clipă când am desfăcut fașa lumii și te-am atins cu degetele
TATĂLUI MEU... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/_tatalui_meu_cornelia_viju_1331663925.html [Corola-blog/BlogPost/348293_a_349622]
-
tușă” a autorului original. - Ce părere ai despre perfecțiunea formei? - Forma și conținutul, o dezbatere veche. Când vine vorba de perfecțiunea formei, îmi vin în minte mai multe elemente, care m-au preocupat în studenție, vârstă la care devenim perfecționiști, adâncindu-ne în analize înspre filosofie: Orhideele- sunt un simbol al purității, perfecțiunii și feminității, de asemenea orhideele au inspirat numeroase mituri. Probabil din cauza formei lor deosebite, perfecte, orhideele au fost folosite în multe locuri pentru magie, ca talismane sau alte
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
dintr-o fântâna cu stropitoare. Apoi, revin dupăun timp, recitesc originalul și văd niște detalii care mi-au scăpat prima dată. Sau poate vibrez mai limpede, e chestie de dispoziție, poate. Și atunci, umblu la niște retușuri, care se pot adânci pânăla a schimba întreg conceptul de traducere. Așa mi se întâmplăși cu muzica veche, pe care o ascult dupăun timp cu altăsensibilitate, în orice Beatles descopăr mereu ceva care-mi place și mai mult, la fel cu recitirea unei cărți
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
-l să grăbească lucrurile, apărătorul reușește să pornească judecata și după numeroase declarații reușește să-l scoată printr-o hotărâre judecătorească. Îmi povestea bunica că atunci când l-a așteptat la ușa postului de miliție era alb ca varul, cu ochii adânciți în orbite sclipind de bucurie și cu bocancii fără șireturi neștiind cum să iasă mai repede. De bucuria efemeră bunica i-a dat celui ce păzea poarta o bucată întreagă de slănină (vă dați seama ce foamete era în acea
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/sorin_andreica_1454609224.html [Corola-blog/BlogPost/340278_a_341607]
-
Această identitate e reprezentată în primul rând, astăzi, de Majestatea Sa Regele Mihai I”. „Timp de 66 de ani, voința politică a fost impusă ca voință națională. Timp de 66 de ani, între voința națională și voința politică s-a adâncit o prăpastie. E timpul ca voința națională să lucreze pentru împlinirea singurului scop care a adus România între cele mai civilizate și prospere țări din Europa: restaurarea monarhiei. «Prin grație divină și voința poporului». Nu la momentul potrivit, nu mâine
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_acum_miting_pro_monarhie_aurel_v_zgheran_1384635980.html [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
cu neastâmpăr Peste pietre, sus, prin munți. Era tânărul acela Om destoinic și frumos, Și avea ca-mbrăcăminte Un cojoc lung și mițos Și când termina cu munca Hăt, târziu de asfințit Își spunea o rugăciune Și-n somn se-adâncea tihnit. Și trăia în bună pace Sus pe munte ori pe vale, Păstrând bun-orânduială Întru toate ale sale. Însă-ncornorații care Și pe-acol’ hălăduiau Pe acest cioban destoinic Foarte mult îl pizmuiau. Și-i trimiseră în grabă Chiar la el, colo
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_de_santilie_leonid_iacob_1374423875.html [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
acesta se va împlini târziu, spre sfârșit de viață tristă. Dar se va împlini. Și el va fi luminarea de pe urmă, care la unii, se va rosti: Cred într-unul Dumnezeu. iar la altții va transfigura viața, făcând-o rodnică, adâncind-o, lărgind-o și exaltând-o până la proporții de vis. Iar la alții, luminarea va aduce hotărârea renunțării la viață. Renunțarea eroică, pe care toți trebuie s-o jinduim, și către care nu se înalță decât personalitațile autentice și crunt
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400871908.html [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
înalt, preferă beția unei iubiri pierdute, mulțumindu-se că a îndrăznit: „Iubirile s-au stins insomniac.../ De-aceea mă îngrop acum în vers” (E ziua-n mine ca o moarte lentă). Deveniă mărturie vie a timpului trecut ireversibil, amintirea îl adâncește în cuvântul scris, îi alină singurătatea. Eul care se zbate este ispitit de dorința de a reînvia trăiri latente. Armonia contopirii spirituale de altădată se deduce din dorul sfâșietor care îl mistuie obsesiv și care își caută ecoul: „Pun întrebări
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
a Bisericii Creștine, care se statornicise pe aceste meleaguri prin predica Sfântului Apostol Andrei. „Sub semnul Crucii și comunitatea Bisericii, notează profesorul Savin, cele două nea-muri s-au contopit într-o unitate biologică și etnică, unitatea românească, care s-a adâncit și mai mult, pe măsură ce locuitorii Daciei, părăsiți de ocrotirea legiunilor romane, retrase peste Dunăre, au rămas să-și apere singuri existența în fața hoardelor barbare năvălitoare. Elementul de legătură al locuitorilor de aici n-a putut fi acela al conștiinței lor
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
ochiul Hidrei, înainte ca otrava să-i împodobească acea cochilie goală a vederii. în talpă, lasă-mi iarba amară să-mi vindece rănile iar drumul de jad, drumul... lasă-i nodurile să-mi atingă tâmplele, de câte ori noaptea ființei mele se adâncește în banal. voi scăpăra cremenea cuvântului printre pașii sămânței de plumb, până la durerea desprinderii cojii de bobocul uimit de lumina soarelui. m-am rătăcit o clipă în pumnul fiarei. m-a strâns fără milă, jinduind la fulgerele fără culoare ale
DĂRUIEŞTE-MI, DOAMNE, GRAŢIA PIETREI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Daruieste_mi_doamne_gratia_pietrei_anne_marie_bejliu_1327877818.html [Corola-blog/BlogPost/360569_a_361898]
-
Autorului Prin anii ’50, o mare parte din străzile Sucevei (exceptându-le pe cele din „buricul târgului”, care fuseseră pavate încă din timpul administrației austriece a Bucovinei) erau încă niște simple ulițe prunduite. Din când în când, atunci când gropile se adânceau, iar căruțele și puținele automobile care circulau la vremea aceea nu mai răzbăteau prin băltoacele și noroaiele care se formau în urma dezghețului sau a ploilor, camioane rusești, „Molotov”, aduceau prundiș din albia râului Suceava, pe care-l descărcau la marginea
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
Bun, ce-și netezește calea nădejdii spre curcubeul-paradis purtând pe umerii calzi dorurile noastre toate. Mama este sanctuarul Limbii noastre în care răsună serafic poemul liturgic. În ființa Ei-sclipirile de heruvim doldora de viață, cad pe mătasea gândului unde se adâncesc înalte ascunzișuri dospite în pâinea împlinirii rostuirilor. În clepsidra sufletului Ei, timpul se oprește își modelează spiritul provocând fascinația Crucii din care odrăslește Verdele Învierii. Mama este marea taină rânduită de Dumnezeu, în fibrele căreia respiră și cântă adorabila și
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
luminițe argintii dansează pe retină croind piruete în patinaj artistic, crema de pe față lucește precum gheața sub greutatea patinelor obrajii roșii ca doua tribune antrenează flacăra iubirii. Coregraful este premiat cu luciul din buze. • Revelion Iarna are frisoane, termometru se adâncește în abis. N-am antibiotic dar geme și plânge iar soarele este prins în cerc de nori. Viforul strânge în corset Citește mai mult • Chip angelicNegru pictează albastrusub arcada sprâncenelor,genele se arcuiesc pe spate,luminițe argintii danseazăpe retină croind
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
arcada sprâncenelor,genele se arcuiesc pe spate,luminițe argintii danseazăpe retină croind pirueteîn patinaj artistic,crema de pe fațălucește precum gheațasub greutatea patinelorobrajii roșii ca doua tribune antrenează flacăra iubirii.Coregraful este premiatcu luciul din buze.• RevelionIarna are frisoane,termometru se adâncește în abis.N-am antibioticdar gemeși plângeiar soarele este prinsîn cerc de nori.Viforul strânge în corset... V. NOIEMBRIE, de Cristina Mariana Bălășoiu , publicat în Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016. • Noiembrie Frunzele galben-arămii mi se înfig în tocul
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU by http://confluente.ro/articole/cristina_mariana_b%C4%83l%C4%83%C8%99oiu/canal [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]