100 matches
-
târziu, doctorul tresări. Doi oameni veneau pe drum, încet, vorbind. Ce dracu! nu mai ajungem la Hârlău... mormăi tovarășul meu. Oameni buni, mult mai avem până la Hârlău? Unul din cei doi răspunse: Tot mai este o leacă... Și al doilea adăogi: Nu mai este așa de mult... —Cam cât? — Ia, ca la două ceasuri, mai mult nu este... — Cu căruța ori cu piciorul?... Apoi tot una-i, răspunse zâmbind unul din oameni, că nu-i așa de departe... Doctorul mă privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
al pădurarului ne sări înainte, zburdând. Uite, vezi dumneata, zise Voinea, dacă dă cineva în cânele ista, el se întoarce și mușcă; el are mai mare drept decât dumneata și decât mine... Omul rabdă și tace... Asta-i o pildă! adăogi el râzând și privind țintă spre femeia lui. Nu vreau să povestesc despre întâmplările pădurarului și ale nevestei lui, nici despre vreo dragoste care-mi încolțea în suflet; eu despre codrul Antileștilor care-mi era așa de drag vorbesc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de rachiu. Își lepădă mantaua grea și trecu în tindă, spre focul din vatră. — Te pătrunde la ciolan umezeala... zise el frecându-și mânile și întinzându-le spre flăcări. Dă, așa-i pe ploaie... vorbi chihaia privind în pământ. Apoi adăogi îndată: Am tăiat o găină... s-o facă nevasta c-o leacă de borș... Boierul Costea simți într-o clipă foamea încălzindu-i coșul și gura i se uncropi. - Apoi își plecă ochii. Lângă laturea cealaltă a vetrei, omul bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
bălțile și iazurile; cunoștea numele oamenilor și ale vitelor, iuțelile lui Faliboga și gusturile boierului. Se ducea din când în când până la moara de devale și făcea uruială de ovăs și, sara, ajutat de flăcăuași și de câțiva bordeieni, mai adăogea vitelor puțină brahă, ca să le întregească hrana săracă de toamnă. Altfel deocamdată viața era ușoară. Dar flăcăul știa că au să vie ploile cele mocnite, pe urmă înghețurile, pe urmă viscolele iernii - și atuncea va duce-o mai greu, afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ne ploaie!... Și el ce-a făcut? a râs? — Nu. El a dat așa din cap, și s-a dus mâhnit la curte... Ce să-i faci? Boier, boier, da’ are și el scârbă!... Hm! Așa-i! Hai la bordei! adăogi moșneagul făcând semn de îndemn cu capul. Trecură printre coșere, printre mormane de pleavă și ciucalăi - și bubuitul de vânt al vânturătorilor scăzu. Niță ridică ochii și zări în ușa bordeiului numai o clipă capul Marghioliței. —Fată hăi! strigă bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
însetat. Lepădatu zâmbi, când fata se repezi din bordei sprintenă, cu cofa de apă în stânga și cu ulcica de lut în dreapta. —Ei, zise el, acu nu-s nici așa de trudit, nici așa de însetat ca atuncea... Ce mai faci? adăogi el privind drept pe fată. — Ce să fac și eu, bădică? răspunse Marghiolița. Singurică, cu treaba... A mai fost pe la curte... se amestecă moșneagul... A mai învățat-o niște horboțele madama călugăriță... Și i-a dat și niște zahar... Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Am fost noi prin multe părți de lume... răspunse Iana visătoare, apropiindu-se de căldura focului. — Am fost, urmă Faliboga. Și câtă pădure și câtă câmpie am străbătut noi pe cai!... Noi în vremea noastră am avut meserie cu primejdie... adăogi mai încet vătaful zâmbind, cuprins parcă de-o mare plăcere. Mai băură vin: în lumina focului ochii lui Sandu sclipeau aprig. Cu ulcica în mână, se îndreptă din șele și începu a cânta răgușit: Hei, Iano și iar Iano... — Du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Isailă. Unei duduci tinere ca aceea îi place o curte mândră, și grajduri cu cai de lux... Ș-a răsădi boierul și flori și copaci pentru dânsa... —O! ia, mormăi neamțul, trebuie și droșca cu glanț... —Așa-i, așa-i... adăogi vesel cojocarul, cătră madama de la curte. Dacă-i domnișoară nobilă, cum are să trăiască în pustietatea aceasta? întrebă cu oarecare oțărâre călugărița. Aici cine poate trăi? Aici nu-s petreceri, aici nu-i muzică, nu-i teatru, ca la un oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
făcut așezare de cărămidă în colo, în mijlocul moșiei... S-au schimbat cum se schimbau demult perdelele vitelor, din an în an... Da’ acu nici acestea nu se schimbă așa de des - și se durează cum trebuie... Am auzit pe urmă - adăogi zâmbind gazda - că se face ș-un tren pe aproape, prin valea Jijiei... —Așa-i, zise-i eu, așa se schimbă lucrurile. Dar Faliboga?... ce s-a făcut Faliboga și cu Iana lui?... Lepădatu stătu puțin pe gânduri. Vezi dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pletele albe. Nu încă, grăi el, nu se schimbă. După cum scrie la gromovnic, în zilele acestea sunt legate vânturile și furtunile, până și-a cloci ouăle în stâncile mării paserea alchion... Boghean nu răspunse. —Anul ista are să vie târziu iarna, adăogi moșneagul. Flăcăul își dădu părerea cu oarecare sfială: — Cum s-a îmbrăca o leacă pământul, noi suntem gata uncheșule. Ne suim la locurile noastre. Dacă ne-a ajuta Dumnezeu, măi băiete. Atâta patimă mai am și eu; încolo de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la o vreme ca asta, nu era nici o primejdie de hoți. Culi nici nu privi ceea ce lăsa în urmă și îndemnă calul. După ce ieși la drumușor, băgă de samă că Vidra umbla în urma săniei. Opri și opinti un răcnet cumplit, adăogind o sudalmă cu totul neașteptată, încât cățelușa își supuse coada și se duse cu grăbire înapoi acasă. Nana Floarea își trase broboada peste gură. Bolnava zâmbea; părea a avea în ea o putere nouă; îi înfloriseră obrajii. Un răstimp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în unele zile frumoase, crapul trage deosebit de lesne la undiță; pe când în altele, tot așa de frumoase, nu trage. Observația aceasta extraordinară o făcusem și eu, în cariera mea destul de lungă de pescar. Probabil că se pregătește vânt cu ploaie, adăogeau meșterii cei mai bătrâni și mai pricepuți. Însă, câteodată, crapul vine la undiță și înainte de vânt cu ploaie, după cum vine și în urma unor asemenea manifestări meteorice. Unii emiteau părerea că apa ar fi prea caldă; alții că peștele are încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
orientale. Nu înțelegeam versurile; mă prindea de inimă însă patima lor. Tăcu după un răstimp. Îi vedeam iarăși fusta roșie printre trunchiurile pădurii rare. Își porni din nou vocea-i de ceartă, pentru cei opt lei, pentru pâine și panglică, adăogind o serie proaspătă de considerații pitorești referitoare la acel Gogu necunoscut, pe care ea îl simțea încă în preajmă. Cine-i fata asta? am întrebat pe barcagiu. Ștefan Gâdea era un om strict. Deci îmi răspunse: —Care fată? Eu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
el împletiturilor înșirate în pari. Pe urmă întrebă ceaunul cu catran: — Unde ești? Îl duse la vatră și-l puse pe pirostrii: —Iacă, te-am pus să te înfierbânți. Bagă de seamă, hârbule, să nu scapi catranul în foc! Bineînțeles, adăogea la adresa hârbului o sudalmă, ca și cum hârbul ar fi avut într-adevăr o mamă, a cărei întrupare uncheșul Mitrea o avea în fața lui. Să mai aduc niscai lemne, să cresc focul. Umbla și aduna vreascuri, privind furiș în dreapta și în stânga, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
subt înrâurirea zilei de primăvară, mai mult decât a vinului, îl tălmăcesc în onoarea domniei tale. Omul râdea; ochii lui mari și negri sub sprâncene puternice și subt o chică zbârlită și căruntă, mă priveau cu tristeță. — Am să mai adaog, urmă el, că acest neguțător armean, care-și caută loc de tihnă sub soare, s-a pregătit să fie profesor de arheologie. Și pe arheolog îl ajută tot negoțul de antichități îndoielnice și rondele de fildeș cu desene obscene. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
1740 (7248) Grigorie Ghica voievod spune că “de acum înainte poslușnicii sfintei Mitropolii se vor afla într-aceste sate (satele Mitropoliei n.n) purure să fie păziți și odihniți... și nici odată cu nici un fel de angării... asupra lor să nu adaogă”. Apoi vodă se plângea că “Din întâmplările vremurilor ce au venit asupra acestui pământ, aflându-se sfânta Mitropolie foarte stricată din jaful oștilor moschicești, iarăși moschicești, și mai mult și din pricina strămutărei lui Antonie ce au fost mitropolit, carele lăsând
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
unește. Dar, să vedem acum, d-lor, în ce oare acest act ar avea ceva de anormal, sau cum ar putea el provoca oarecari motive de neîncredere din partea altor state? Anormal nimic nu poate conține acest act; pot chiar să adaog, fără a trece de prea curagios, că anormal era aceea ce exista până astăzi! (aplauze), cum existam înainte. Da, d-lor, România, grație vitejiei fiilor săi, grație luptelor glorioase ce a avut pe câmpiile Bulgariei, și-a dobândit, prin sângele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
altă considerațiune este că Regatul nostru nu aduce cu sine dificultăți cari ar rezulta din modificări de fruntarii sau întinderi de teritorii. România Regat continuă a fi în aceleași limite, cu aceeași întindere de teritoriu ca și în trecut. Mai adaog încă, d-lor: la noi Regatul nu are tradițiuni, pentru ca să poată a i se presupune oarecari aspirațiuni, pentru ca să se creadă că poate încuragia tendințe îngrijitoare pentru alții, România Regat continuă tradițiunile României Domniat sau Principat; nu are alte aspirațiuni, nici
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în fața băncilor, și-a scos din buzunarul hainei ziarul "Universul", l-a desfăcut larg, și a început lectura, făcând o glumă: ― Băieți, în timp ce eu citesc, voi scrieți! Vorba lui Heliade Rădulescu: "Scrieți, băieți, numai scrieți!" Eu mi-aș permite să adaog: Numai scrieți bine!" Cine se simte în stare poate să și copieze, dacă are de unde, numai să nu-l prind... Vorba romînului: "Hoțul neprins e negustor cinstit!" Și-acum: succes! ― Vă mulțumim, don' profesor! mormăiră câțiva de circumstanță și ne
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
răposatul Ion Nacul, soțul Năculesei... Nu le-a fost ușor, pentru că răposatul a lăsat „numai la un loc 1552 lei” datorie. Și atunci spune Năculeasa: „Neavând alta ce să facem sau a mai lungi, am socotit decât să se mai adaogă dobînda banilor și noi supărându ne de datornici necontenit, scos-am la vînzare casăle din Eș, ce sînt lîngă Dancul, la Ulița Strîmbă...la care văzînd noi că nu ni să plătescu casăle cu acești bani am socotit să se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fier se afundă în adâncul cel vrăjit și necunoscut al lacului. Iar în mijlocul lui se ridică o iarbă lungă și neagră. Era sufletul cel osândit al babei. - Am scăpat - zise fata. - Am scăpat - zise calul cel cu șapte inimi. - Stăpâne - adăogi calul - tu ai izbit miază-noaptea, de a căzut la pământ cu două ceasuri înainte de vreme, și eu simt sub picioarele mele răscolindu-se năsipul. Scheletele înmormîntate de volburele năsipului arzător al pustiilor au să se scoale spre a se sui
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
moșiia m(ă)n(ă)st(i)ri ce s(e) numește Buciumi, aici lângă târgul Ieșilor, care bani să-i strângă egumenul împreună cu epitropul ce va fi rânduit de la domnie și cu acești bani din an în an să adaog câte un lucru de întemeierea m(ă)n(ă)stirii, ori dughen(i) înluntrul m(ă)n(ă)stirii să se facă, ori alt lucru, care... să aducă mai mult venit spre întemeierea bisericii. Așijderea,... să scutească desetina pe toț
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
odaia mea cu desăvârșire încîntat de tot ce descoperisem în acea zi. Mă spălai, căci se apropia masa (mîncam foarte târziu, pe la 10― 11, după obiceiul bengalez, iar după masă toți se duceau să se culce), și deschisei jurnalul ca să adaog ceva. Așteptai câteva secunde cu stiloul în aer, apoi închisei caietul, spunîndu-mi: "Prostii...". V Aș vrea să mărturisec de la început și răspicat că niciodată nu m-am gândit la dragoste în cele dintâi luni petrecute în tovărășia Maitreyiei. Mă ispitea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
foarte mare influență, îndemnînd la manifestații concrete care exprimă ambiția regenerării națiunii; Am spus că disprețul pe care-1 au românii din România pentru țara lor în general și pentru viața politică a țării lor în special este o crimă și adaog, una din acele mari crime care duc uneori la dispariția unui popor". Unul din locurile care atrag atenția maestrului este Teatrul Național din București, unde prea multe piese sînt reprezentate în limba franceză. El lansează un apel în numărul din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
s'au constatat următoarele: 1. Un număr de 31 evrei s'au servit la Curțile Ad-tive de acte false, ca: Certificate eliberate de unele cercuri teritoriale în cari s'au constatat nepotriviri față de registrul matricol. Certificate în cari s'au adăogit și s'au omis unele date, în sprijinul solicitantului. 2. Un număr de 109 evrei au dobândit categoria 2-a pe bază de acte militare cari, după aprecierea corpurilor teritoriale, nu motivează acest drept, ca nefiind conforme cu art. 5
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]