81 matches
-
că va cere și sfatul înțelepților din Calea Lactee. El se întâlnește cu ei în fiecare zi, dar nu stă acolo și peste noapte, pentru că înțelepții sunt ocupați, fiecare cu luminatul cerurilor lui, iar el în fiecare zi are de hrănit, adăpat și adormit culorile. Toate culorile, fie ele vechi sau noi, trebuie hrănite și adăpate ca să nu se ofilească. Cu ce se hrănesc culorile? La fel ca și copiii: cu oxigen, cu mâncare, cu dragoste și cu noutăți. Mai e și
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
fiecare zi, dar nu stă acolo și peste noapte, pentru că înțelepții sunt ocupați, fiecare cu luminatul cerurilor lui, iar el în fiecare zi are de hrănit, adăpat și adormit culorile. Toate culorile, fie ele vechi sau noi, trebuie hrănite și adăpate ca să nu se ofilească. Cu ce se hrănesc culorile? La fel ca și copiii: cu oxigen, cu mâncare, cu dragoste și cu noutăți. Mai e și Culoarea Culorilor, de care trebuie să aibă mare grijă Prințul Culorilor, să nu se
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Flori de lăcrămioare. / De unde cununa pleacă / Multe cară se încarcă / Și fac drum belșugului, / Pân-la casa omului! / Cununița florilor, / Din adâncul văilor, / Cununița bradului / De pe culmea muntelui, / Îi ca lacrima curată, / Fetele pe frunte-o poartă, / Cununița-i scuturată / Trebuie adăpată, / Tot cu apă de izvor / Stropită cu drag și dor, / Cununa-i de sânziene / Cu Ilene-Cosânzene, / Cununița grâului / Bucuria omului!"183 Metafora "omul-cosmos" este ilustrată cu ajutorul dialogului construit pe baza paralelismului analogic, anticipat de îmbinarea structurii narative cu elemente descriptive
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a psalmilor, triumfă acum expresia originală a poetului român. Prin câteva rare intuiții poetice, unele tablouri ale genezei, evocarea mării, a unor cadre de feeric nocturn, prin câteva imagini grațios filigranate (roua risipită pe munți din „cămări multe”, colunii însetați, adăpați „fără scumpete”) sau unele accente de nesfârșită însingurare și melancolie, lirismul lui D. prevestește, în câteva rânduri, neașteptat, intensități eminesciene. Stăpânind peste „unda mării”, „craiul țării” - divinitatea umanizată de o metaforă cu reverberații folclorice - face să tacă, într-un psalm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
așează pe genunchii bărbatului și se anină de gîtu-i "cu brațele-amîn-două". Iubiții stau "mînă în mână, gură-n gură", își îneacă unul altuia suflarea "cu sărutări aprinse" și se strâng "piept la piept", el sărutând "cu-mpătimire" umerii femeii, ea lăsîndu-se "adăpată" cu gura: Ei șoptesc, multe și-ar spune și nu știu de unde să-nceapă, Căci pe rând și-astupă gura, când cu gura se adapă; Unu-n brațele altuia tremurând ei se sărută, Numai ochiul e vorbareț, iară limba lor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Țânțărei. De acolo, din colțul județului meu, de unde se împreună Doljul, Gorjul și Mehedințiul, am luat țărână, atât din malul Jiului, cât și din pădure și alte locuri pentru a fi mai sigur că voi avea în săculețul meu țărâna adăpată cu sânge.” Iuliu Starescu, student Com. Mărsani, jud. Dolj ȚĂRÂNA de la MĂRĂȘEȘTI și MĂRĂȘTI (scrisoare) „Trimit în coș două săculețe de pânză albă cu pământ de la Răzoare unde au fost luptele de la 6 august 1917. Apoi un sac de pământ
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]