183 matches
-
gazelor naturale [bar]; ... z) R - constanta universală a gazului natural ideal; ... aa) Z - coeficient de compresibilitate; ... bb) A - aria defectului [m²]; ... cc) м - viscozitatea dinamică [Pa x s]; ... dd) k(A) - permeabilitatea absolută a solului [m²/s]; ... ee) k - coeficient adiabatic, considerat egal cu 1,3; ... ff) K(P) - factorul de corecție pentru presiune; ... gg) K(T) - factorul de corecție pentru temperatură; ... hh) Q - debitul de gaze naturale [mc/h]; ... ii) Q(s) - debitul de gaze naturale în condiții standard de
METODOLOGIE din 28 martie 2014 de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260379_a_261708]
-
cu care se înmulțește debitul orar Q(h): �� rho(s)[kg/mc] RE(fix) = 0,353677 ● 1000 ● ───────────── [39] м[cP] ● D[mm] atunci expresia de calcul a lui RE devine: RE = RE(fix) ● Q(h) [40] 3.2.17. Exponentul adiabatic K: K = 1,29 + 0,704 ● 10^-6 ● [2575 + (73,045 - t)²] ● P ● 1,01972 [41] 3.2.18. Raportul presiunilor statice aval și amonte de elementul primar: tau = (P - Delta P) / P P - H ● 9,80665 ● 10^-5 [42
CODUL REŢELEI din 27 martie 2013 (*actualizat*) pentru Sistemul national de tranSport al gazelor naturale**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265191_a_266520]
-
cu care se înmulțește debitul orar Q(h): rho(s)[kg/mc] RE(fix) = 0,353677 ● 1000 ● ───────────── [39] æ[cP] ● D[mm] atunci expresia de calcul a lui RE devine: RE = RE(fix) ● Q(h) [40] 3.2.17. Exponentul adiabatic K: K = 1,29 + 0,704 ● 10^-6 ● [2575 + (73,045 - t)ý] ● P ● 1,01972 [41] 3.2.18. Raportul presiunilor statice aval și amonte de elementul primar: tau = (P - Delta P) / P P - H ● 9,80665 ● 10^-5
CODUL REŢELEI din 27 martie 2013 (*actualizat*) pentru Sistemul naţional de tranSport al gazelor naturale**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258337_a_259666]
-
cu care se înmulțește debitul orar Q(h): rho(s)[kg/mc] RE(fix) = 0,353677 ● 1000 ● ───────────── [39] м[cP] ● D[mm] atunci expresia de calcul a lui RE devine: RE = RE(fix) ● Q(h) [40] 3.2.17. Exponentul adiabatic K: K = 1,29 + 0,704 ● 10^-6 ● [2575 + (73,045 - t)²] ● P ● 1,01972 [41] 3.2.18. Raportul presiunilor statice aval și amonte de elementul primar: tau = (P - Delta P) / P P - H ● 9,80665 ● 10^-5 [42
CODUL REŢELEI din 27 martie 2013 (*actualizat*) pentru Sistemul naţional de tranSport al gazelor naturale**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263062_a_264391]
-
cu care se înmulțește debitul orar Q(h): rho(s)[kg/mc] RE(fix) = 0,353677 ● 1000 ● ───────────── [39] м[cP] ● D[mm] atunci expresia de calcul a lui RE devine: RE = RE(fix) ● Q(h) [40] 3.2.17. Exponentul adiabatic K: K = 1,29 + 0,704 ● 10^-6 ● [2575 + (73,045 - t)²] ● P ● 1,01972 [41] 3.2.18. Raportul presiunilor statice aval și amonte de elementul primar: tau = (P - Delta P) / P P - H ● 9,80665 ● 10^-5 [42
CODUL REŢELEI din 27 martie 2013 (*actualizat*) pentru Sistemul national de tranSport al gazelor naturale**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252210_a_253539]
-
cu care se înmulțește debitul orar Q(h): rho(s)[kg/mc] RE(fix) = 0,353677 ● 1000 ● ───────────── [39] м[cP] ● D[mm] atunci expresia de calcul a lui RE devine: RE = RE(fix) ● Q(h) [40] 3.2.17. Exponentul adiabatic K: K = 1,29 + 0,704 ● 10^-6 ● [2575 + (73,045 - t)²] ● P ● 1,01972 [41] 3.2.18. Raportul presiunilor statice aval și amonte de elementul primar: tau = (P - Delta P) / P P - H ● 9,80665 ● 10^-5 [42
CODUL REŢELEI din 27 martie 2013 (*actualizat*) pentru Sistemul national de tranSport al gazelor naturale**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267085_a_268414]
-
cu care se înmulțește debitul orar Q(h): rho(s)[kg/mc] RE(fix) = 0,353677 ● 1000 ● ───────────── [39] м[cP] ● D[mm] atunci expresia de calcul a lui RE devine: RE = RE(fix) ● Q(h) [40] 3.2.17. Exponentul adiabatic K: K = 1,29 + 0,704 ● 10^-6 ● [2575 + (73,045 - t)²] ● P ● 1,01972 [41] 3.2.18. Raportul presiunilor statice aval și amonte de elementul primar: tau = (P - Delta P) / P P - H ● 9,80665 ● 10^-5 [42
CODUL REŢELEI din 27 martie 2013 (*actualizat*) pentru Sistemul national de tranSport al gazelor naturale**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276588_a_277917]
-
Transferul de căldură: convecție, radiație și conducție; Expansiunea volumică; Prima și a doua lege a termodinamicii; Gaze: legile gazelor ideale; căldura specifică la volum constant și presiune constantă, lucrul mecanic produs de gazele în expansiune; Expansiunea și compresia izotermică și adiabatică, ciclurile motoarelor, volum constant și presiune constantă, mașini de refrigerare și pompe termice; Căldură latentă de topire și evaporare, energie termică, căldura provenită din combustie. 2.4 Optica (Lumina) - 2 2 Natura luminii; viteza luminii; Legile reflecției și refracției: reflecția
jrc6209as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91381_a_92168]
-
distincte. 1) Aerul este răcit sub punctul de saturație. Aceasta se întâmplă când aerul intră în contact cu o suprafață rece sau cu o suprafață care se răcește prin iradiere, sau în cazul în care aerul este răcit de expansiunea adiabatică, care este datorată creșterii în altitudine. Aceasta se poate întâmpla: 2) ii se pot forma atunci când se amestecă două mase de aer care sunt ambele sub punctul de saturație. De exemplu respirația într-o zi rece, evaporarea apei Oceanului Arctic
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
și o undă de șoc de material ce se extinde rapid. Acest nor de material mătură mediul interstelar înconjurător într-o fază de expansiune liberă, ce poate dura până la două secole. Unda apoi trece, treptat, printr-o perioadă de expansiune adiabatică, și se va răci și se va amesteca încet cu mediul interstelar înconjurător de-a lungul unei perioade de aproximativ 10.000 de ani. În astronomia standard, Big Bangul a produs hidrogen, heliu și puțin litiu, pe când toate celelalte elemente
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
de exemplu, pentru un gaz într-un recipient, presiunea sau (vezi mai jos) "temperatura empirică"; sistemele fizice omogene satisfac această ipoteză (dar deasemenea și sisteme compuse aflate în echilibru termic, vezi figura alăturată). Efectuând lucru mecanic asupra unui sistem izolat adiabatic se pot atinge, pornind de la o stare inițială σ, diferite stări finale σ cu aceiași parametri geometrici, diferind numai prin valoarea parametrului negeometric (de exemplu, mișcând un piston cu diferite viteze). Urmând pe Carathéodory, se presupune (B) că, pentru parametri
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
rotită de o greutate care cade în câmpul gravitațional (ca în aparatul lui J.P.Joule pentru determinarea echivalentului mecanic al caloriei). Constatarea pe care se bazează primul principiu este aceea că, date fiind stările inițială și finală ale unui sistem adiabatic, lucrul mecanic efectuat pentru a trece de la una la alta este independent de drumul ales (pentru a aprecia aceasta este nevoie de un sistem mai complicat decât un gaz într-un recipient; de exemplu un sistem cu mai multe compartimente
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
nevoie de un sistem mai complicat decât un gaz într-un recipient; de exemplu un sistem cu mai multe compartimente, separate prin pistoane: vezi figura alăturată). Formularea primului principiu este atunci: În general, trecerea între aceste stări se poate face adiabatic numai într-un singur sens. Stabilirea acestui sens este rolul principiului al doilea al termodinamicii. Dacă cele două stări pot fi unite printr-o succesiune de stări de echilibru, adică deformarea sistemului are loc cu viteză infinitezimală (cvasistatic) lucrul mecanic
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
este univocă, astfel încât "∂U/∂x" ≠ 0 Se numește (după Carathéodory) un sistem ""simplu"" dacă îndeplinește presupunerile (A) și (B) de mai sus și dacă (C) pornind de la orice stare a sistemului cu parametri geometrici (x, x, ..., x), există un proces adiabatic cvasistatic prin care se poate atinge orice altă configurație geometrică posibilă a sistemului (evident modificând corespunzător parametrul negeometric). Noțiunea de "sistem simplu" poate ascunde surprize: de exemplu, un sistem format din două încăperi cu volum variabil umplute cu gaz și
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
poate atinge orice altă configurație geometrică posibilă a sistemului (evident modificând corespunzător parametrul negeometric). Noțiunea de "sistem simplu" poate ascunde surprize: de exemplu, un sistem format din două încăperi cu volum variabil umplute cu gaz și izolate unul de celălalt "adiabatic" printr-un perete mobil, "nu" este simplu: deși la echilibru el este descris de doi parametri geometrici (cele două volume) și de unul negeometric (presiunea comună), nu se poate realiza prin procese adiabatice cvasistatice orice pereche de valori (V ,V
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
cu gaz și izolate unul de celălalt "adiabatic" printr-un perete mobil, "nu" este simplu: deși la echilibru el este descris de doi parametri geometrici (cele două volume) și de unul negeometric (presiunea comună), nu se poate realiza prin procese adiabatice cvasistatice orice pereche de valori (V ,V) a celor două volume păstrându-le în echilibru. Există mai multe formulări ale principiului al doilea. Aici se discută versiunea cea mai puțin cunoscută, aceea a lui Carathéodory: Versiunea lui Carathéodory este în
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
este în general evitată în manualele de termodinamică, deoarece este mai dificil de formulat matematic. Eleganța ei este însă evidentă. În penultimul paragraf discutăm echivalența ei cu celelate formulări ale principiului al doilea. Considerând acum un proces oarecare (deci nu adiabatic) care conduce de la o stare inițiala σ la una finală de echilibru σ: diferența între energiile interne corespunzătoare nu mai e dată de lucrul mecanic efectuat. Se numește: formula 2 "cantitatea de căldură" transmisă sistemului în acest proces. Considerând procese cvasistatice
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
este integrabilă, familia de hiperplane DQ = 0 nu „înfășoară” nicio suprafață. Un exemplu simplu neintegrabil este forma "α = ydx - xdy + kdz" ("k" ≠ 0). Se folosește notația DQ pentru a sublinia că forma ("A") este, pentru început, arbitrară. Într-un proces adiabatic cvasistatic, DQ = 0. O consecință a principiului (P2) este că: Cu aceasta, se formulează: Demonstrația acestei leme centrale este dată în articolul Lema lui Carathéodory (Termodinamică). Ipoteza (C) din definiția sistemelor simple este folosită în demonstrația lemei. O transformare adiabatică
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
adiabatic cvasistatic, DQ = 0. O consecință a principiului (P2) este că: Cu aceasta, se formulează: Demonstrația acestei leme centrale este dată în articolul Lema lui Carathéodory (Termodinamică). Ipoteza (C) din definiția sistemelor simple este folosită în demonstrația lemei. O transformare adiabatică cvasistatică este dată de o curbă conținută în suprafața "F = const" (reamintim, μ și "F" nu sunt unic determinate); pentru o alegere dată a lui "F", putem face o schimbare de variabile (inversabilă deoarece ∂"F"/∂"x" = (1/"μ")∂"U"/∂"x
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
ele o relație funcțională "Φ(y, ξ ... |y, η ... ) = 0 "ceeace ne permite să exprimăm una din variabilele negeometrice, de exemplu "y" în funcție de celelalte. Sistemul compus conține deci numai o singură variabilă negeometrică; mai mult, se poate atinge prin procese adiabatice reversibile orice configurație geometrică a sa plecând de la orice stare inițială: într-adevăr, în ecuația:formula 13 după ce exprimăm pe y ca funcție de y și de ceilalți parametri geometrici, pentru orice drum care unește parametrii geometrici inițiali cu cei finali, obținem
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
constantele, vezi articolul Paradoxul lui Gibbs (termodinamică). Revenim la principiul (P1) și la proprietatea (B) a sistemelor simple: la valori date ale parametrilor geometrici, mulțimea valorilor parametrului negeometric care pot fi atinse pornind de la o stare inițială dată prin procese adiabatice (ireversibile, în general) este un interval de dreaptă, mărginit sau nu. Am introdus apoi o nouă coordonată "y", astfel încât de-a lungul adiabatelor cvasistatice "dy = 0"; despre mulțimea ei de valori accesibile se poate afirma același lucru. Dacă pornim dintr-
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
adiabatei reversibile și apoi să realizăm ireversibil parametrii geometrici ai stării "σ", cu valori "y" cuprinse în intervalul "I". Dar aceasta este ceea ce (P2) interzice. Deci la parametrii geometrici finali dați, valorile pe care le poate lua "y" prin deformări adiabatice ireversibile plecând de la σ sunt toate strict mai mari(alternativa A), sau strict mai mici (alternativa B) decât cele obținute pe cale cvasistatică. Pentru claritate, fie "x, x ... x" coordonatele geometrice ale unui sistem la temperatura "θ", și "S" entropia sa
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
strict mai mari(alternativa A), sau strict mai mici (alternativa B) decât cele obținute pe cale cvasistatică. Pentru claritate, fie "x, x ... x" coordonatele geometrice ale unui sistem la temperatura "θ", și "S" entropia sa. Deoarece "T = ∂S/∂U > 0", modificând adiabatic cvasistatic coordonatele geometrice și reîntorcându-ne printr-un proces ireversibil la poziția inițială, energia internă va fi mai mare decât cea de la început (deci sistemul se va încălzi), dacă alternativa A e adevarată și mai mică (deci se va răci
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
se poate arăta (procedând cu atenție) că: Cu aceasta, concludem că alegerea între cele două alternative este universală și poate fi obținută prin studiul unui singur sistem, printr-o singură experiență. Un gaz ideal (bine aproximat de gazele reale) comprimat adiabatic cvasistatic de la un volum inițial "V" la unul mai mic "V" se încălzește; lăsat pe urmă să se dilate liber la volumul "V" își păstrează temperatura inițială, deci alternativa A este cea corectă: Entropia crește în procese adiabatice ireversibile. Analizăm
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
reale) comprimat adiabatic cvasistatic de la un volum inițial "V" la unul mai mic "V" se încălzește; lăsat pe urmă să se dilate liber la volumul "V" își păstrează temperatura inițială, deci alternativa A este cea corectă: Entropia crește în procese adiabatice ireversibile. Analizăm în ce sens formularea lui Kelvin(-Planck) a principiului al doilea este echivalentă cu cea a lui Carathéodory (P2). Formularea lui Kelvin este: "nu există nici un proces ciclic prin care un sistem să execute un lucru mecanic net
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]