2,175 matches
-
severă (BT > 3 x LSVN) trebuie monitorizați mai frecvent pentru observarea reacțiilor adverse, fiind necesare ajustări corespunzătoare ale dozei. Se recomandă precauție și monitorizare în cazul administrării concomitente cu alte medicamente antineoplazice, deoarece nu se pot exclude efecte farmacodinamice antagoniste, aditive sau sinergice. Comprimatele conțin lactoză. Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbție la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament. Femeile aflate la vârsta fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive
ANEXĂ din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277949]
-
10^9/l, moment când poate fi avută în vedere reînceperea administrării siponimod. Administrarea concomitentă cu terapii antineoplazice, imunomodulatoare sau imunosupresoare: Terapiile antineoplazice, imunomodulatoare sau imunosupresoare (inclusiv corticosteroizi) concomitente tratamentului cu siponimod trebuie administrate cu precauție din cauza riscului apariției unor efecte aditive asupra sistemului imunitar pe durata unei astfel de terapii. Din cauza caracteristicilor și duratei efectelor imunosupresoare ale alemtuzumab, nu se recomandă inițierea tratamentului cu siponimod după alemtuzmab dacă beneficiile tratamentului nu depășesc în mod clar riscurile pentru pacientul în cauză
ANEXĂ din 29 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283768]
-
drumuri de clasă tehnică I-III; ... – material bituminos turnat la rece (MBTR) 1. Materialele bituminoase turnate la rece sunt realizate dintr-un amestec de agregate, apă, emulsie bituminoasă, material granular fin de aport (lianți hidraulici, filer, var stins etc.) și diverși aditivi care se prepară și se aplică in situ prin avansarea unui utilaj specific - utilaj de răspândire, iar turnarea se poate face în unul sau două straturi. Standardul de referință pentru straturile bituminoase foarte subțiri turnate la rece este SR EN
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 4 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273805]
-
documentate Conform descrierii din informațiile documentate Pentru fiecare lucrare Verificarea stării de curățenie a rezervoarelor Evitarea oricărei poluări Conform descrierii din informațiile documentate Fiecare zi de producție înaintea producției Dacă se schimbă elementele componente Controlul cantităților materialelor (emulsie bituminoasă, agregate, aditivi etc.) Verificarea că sunt materiale corespunzătoare în cantitate suficientă pentru producție Conform descrierii din informațiile documentate, minim încercările prevăzute în cap. II Zilnic Condiții meteorologice Verificarea dacă sunt favorabile condițiile meteorologice Conform descrierii din informațiile documentate Pentru fiecare aplicare Preparare
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 4 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273805]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVA A LIMBII RROME A REUNIUNII Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1632 din 20 iunie 2015 Toate Articolele Autorului • O MASEK O TIKNO < o masik o cigno (literal "luna [cea] mică" = luna februarie) • O MASEK O BARO < o
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
din Dumbrăveni - Sibiu) • (I) ZARUNI CÀXRA < c`ër·ra zaruji (cort flocos/mițos/din par/din blană [de capră] - la căldărari) • BIS-/BIZ- & DES-/DEZ- (prefixe privative cu sensul de “fără”, “lipsit de”) Referință Bibliografica: CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVA A LIMBII RROME A REUNIUNII / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1632, Anul V, 20 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
de ajustare a legăturilor (de învățare). Există mai multe criterii de clasificare a modelelor neuronului elementar, ce implică domeniul de definiție a semnalelor folosite, natura datelor folosite, tipul funcției de activare și prezența memoriei. Cel mai utilizat model este modelul aditiv (figura 7.1). Există numeroase modalități de interconectare a neuronilor elementari, putând fi identificate două clase de arhitecturi [174]: cu propagare a informației numai dinspre intrare spre ieșire - rețele de tip feedforward (figura 7.2); rețele recurente (cu reacție). Un
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
rețelei și numărul de neuroni elementari precum și modalitatea 195 de interconectare. Legat de cele spuse amintim că există câteva tehnici de tip pruning sau de tip learn and grow, însă acestea sunt încă în domeniul cercetării. Fig. 7.1. Modelul aditiv al neuronului artificial Fig. 7.2. O rețea neuronală generală si o rețea de tip feedforward Principala deosebire a rețelelor neuronale față de alte sisteme de prelucrare a informațiilor îl constituie capacitatea de învățare în urma interacțiunii cu mediul înconjurător și cea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
proprietate, neîmpărțit în loturi și lucrat în totalitate). Pentru calcularea indicelui am avut în vedere doar datele despre pământul aflat în proprietate și lucrat în gospodărie, nu și cel lucrat în asociații sau societăți agricole. Acest indice care este unul aditiv, ia în calcul mărimea terenului aflat în proprietate și lucrat în gospodărie (recodificată în variabila TEREN), numărul de parcele în care este împărțit terenul aflat în proprietate (PARCELE), situația lucrării pământului (în totalitate sau parțial LUCRAT) și mărimea suprafeței de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aflat în proprietate (PARCELE), situația lucrării pământului (în totalitate sau parțial LUCRAT) și mărimea suprafeței de pământ nelucrate (NELUCRAT), dacă este cazul. Într-o primă etapă am recodificat aceste variabile conform coloanei 2 din tabelul 6.10. Indicele este unul aditiv, modul de calcul fiind vizibil în același tabel. Ceea ce rezultă este așadar un indice ce ia în considerare mărimea terenului, fragmentarea lui în parcele și procentul de teren lucrat. Calculând mediile acestui indice pentru fiecare din județele României, se obține
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
parametrice -regresie lineară și non-lineară; -scalare multidimensională; -analiză de corelație canonică; etc. Raport Cerințele formale și limitele experimentale ale măsurării Pentru a îndeplini condiția de corespondență izomorfă între mărimi și numere, trebuie ca funcția definită de relația respectivă să fie aditivă adică numărul care servește ca măsură a două mărimi reunite trebuie să fie egal cu suma a două numere care constituie măsurile fiecăreia dintre aceste mărimi. Se constată deseori că mărimea aceleiași caracteristici, măsurată cu instrumente diferite, nu este aceeași
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fi: inventarierea și autorizarea unor aditivi; cercetarea efectelor acestora asupra sănătății consumatorilor; promovarea produselor și alimentelor de calitate ecologică (lipsite de conținut de aditivi); selecția continuă prin Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSO) a aditivilor cunoscuți și adăugarea de noi aditivi. La nivelul UE, Comisia Europeană a adoptat la data de 14 noiembrie 2011, două noi regulamente pentru reglementarea folosirii aditivilor, inclusiv pentru stabilirea unor clase de produse ce nu vor fi aditivate cu produși chimici: iaurt, compot, paste făinoase, apă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
tradiția, să respecte obiceiurile transmise în familie sau religioase?” măsurate pe o scală de la 1 la 6, unde 1 seamănă în totalitate și 6 nu seamănă deloc. Variabila rezultată din analiza factorială a fost înmulțită cu -1. „Tradiționalism 1999”, indice aditiv, construit prin însumarea opțiunilor pentru variantele de răspuns la întrebările: „În general, în viața de zi cu zi preferați: ceea ce este obișnuit; să cheltuiți banii fără nici un plan?”. „Credeți în mare sau foarte mare măsură că: e mai bine să
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
combinații între respectivele tipuri de situații: un meci de fotbal înseamnă o prestație colectivă (tip C) în fața unui public de obicei deloc tăcut (tip A). După cum între tipul A și C putem găsi situații intermediare: indivizii lucrează individual la sarcini aditive ale căror produse vor fi încorporate în rezultatul final colectiv (un proiect științific comun, departajat însă pe „felii”, care vor fi în final asamblate). De altfel, dincolo de configurațiile de situații acționale, contează extrem de mult, în dinamica și performanțele grupului, tipul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
final colectiv (un proiect științific comun, departajat însă pe „felii”, care vor fi în final asamblate). De altfel, dincolo de configurațiile de situații acționale, contează extrem de mult, în dinamica și performanțele grupului, tipul de sarcini (Taylor et al., 1994): 1) Sarcinile aditive presupun că productivitatea de grup o reprezintă suma eforturilor fiecărui membru în parte. Factorul decisiv în activitățile (sarcinile) de tip aditiv este măsura în care indivizii aparținând grupului reușesc efectiv să-și coordoneze eforturile. Aproape întotdeauna performanța grupului este superioară
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
situații acționale, contează extrem de mult, în dinamica și performanțele grupului, tipul de sarcini (Taylor et al., 1994): 1) Sarcinile aditive presupun că productivitatea de grup o reprezintă suma eforturilor fiecărui membru în parte. Factorul decisiv în activitățile (sarcinile) de tip aditiv este măsura în care indivizii aparținând grupului reușesc efectiv să-și coordoneze eforturile. Aproape întotdeauna performanța grupului este superioară oricărui membru luat individual. Când un camion s-a împotmolit în noroi sau o căruță cu lemne s-a răsturnat, ieșirea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
întâmplător se vorbește despre creativitatea de grup (vezi și Roco, 1985). Funcționează apoi o dinamică afectivă de grup. Situația colectivă devine o sursă potențială de activare, de mobilizare energetică, de fenomene de contagiune a pasiunii. Grupul nu este un fenomen aditiv, în sensul că performanța sa nu se reduce la un efect pur statistic, de „însumare de creiere”. În condiții optime apare un plus față de ceea ce ar indica un calcul anticipat pornind de la simpla însumare a prestațiilor individuale. Acest efect a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și registrul comportamental al animalelor în prezența altor animale întrucât și la ele ar funcționa conflictul dintre cele două tendințe. Facilitatea socială vizează situații de tip A și B, în timp ce, pentru efortul colectiv (tip C) și cu deosebire în sarcinile aditive, frecvent este fenomenul de eschivare sau lenevire socială (social loafing). Expresia denominează faptul că, în situații de sarcini colective, unii indivizi depun un efort mai mic decât alții și chiar mai redus decât dacă ar executa aceeași operație individul singur
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rezultate mai bune (expectația); 2) rezultatele mai bune vor fi recunoscute și răsplătite (instrumentalitatea); 3) răsplata oferită va fi cea prețuită și dorită de ei (valența). După cum ușor se poate sesiza, în situația muncii colective la o sarcină de tip aditiv, fiecare dintre aceste condiții stă sub semnul precarității. Și să ne gândim că nu e vorba despre parametrii obiectivi ai situației (cum stau lucrurile de fapt sau cum ar putea ele arăta), ci despre felul în care sunt percepute de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
astfel de perspectivă reprezintă o rezultantă a faptului că procesul comunicării a făcut obiectul unor studii numeroase, dar mai degrabă ca necesitate a explicitării unor terțe domenii. Cea de-a doua direcție privește numeroasele studii destinate comunicării într-o viziune aditivă (pe când prima oferea un cadru de lucru structurativ, păstrând în interiorul definițiilor doar elementele comune), în sensul cumulării tuturor deschiderilor operate de către acestea. O astfel de perspectivă se regăsește mai greu în interiorul paginilor destinate comunicării, fiind nemanifestă, percepută mai degrabă ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a celui mai slab dintre aceștia (analogia folosită este aceea a echipelor care urcă pe munte, membrii fiind legați unii de alții prin corzi, iar echipa neputând să înainteze mai repede decât ritmul celui mai încet membru); - sarcina de tip aditiv presupune că rezultatul activității grupului este suma contribuțiilor tuturor membrilor; și - sarcina de tip discreționar presupune că membrii grupului pot combina opțiunile individuale în orice manieră doresc, neexistând paternitatea soluției exprimate, aceasta din urmă fiind rezultatul contribuției tuturor participanților. Astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ecuațiilor, numită Equation. Bara Equation se împarte în două rânduri de butoane: pentru inserarea de simboluri în ecuații: operatori relaționali; simboluri speciale pentru alinierea ecuațiilor și pentru spațierea caracterelor dintr-o ecuație; simboluri atașate unor variabile (prim, forță, opus); operatori aditivi sau multiplicativi; operatori logici și exponențiali; operatori utilizați în teoria mulțimilor; alte simboluri și operatori litere mici grecești uzuale; majuscule grecești uzuale; pentru inserarea de ansamble: diferite seturi de paranteze fracții și radicali; ansamble cu sau fără bază, dar cu
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
a căilor aeriene, emfizem. Un carcinogen cunoscut: benzpyrene, este prezent În fumul de marijuana, În concentrații de 5 până la de 15 ori mai mari decât În fumul de țigară clasică. Utilizarea concordantă de nicotină și canabis este mai mult decât aditivă În generarea unor modificări precanceroase la nivelul celulelor pulmonare (Tennant 1971). Cardiovasculare: tahicardie și diminuarea marcată a capacității de efort la persoanele cu boli cardiace. Funcție reproductivă: nivel scăzut de hormoni sexuali: nivelul testosteronul iui scade, hipospermie și scăderea mobilității
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
de la o opțiune etiologică sau terapeutică (F. Laplantine). În sensul acesta, F. Laplantine, distinge patru grupe de modele, etiologice și terapeutice, pentru boală, organizate în perechi contrastante, așa cum se poate vedea mai jos: Modele etiologice ontologic relațional exogen endogen substractiv aditiv benefic malefic Modele terapeutice allopatic homeopatic exorcist adorcist aditiv substractiv sedativ excitant După F. Laplantine, „un model etiologic este o matrice care constă într-o anumită combinare a raporturilor sensurilor și care comandă, cel mai adesea, soluții originale, distincte și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sensul acesta, F. Laplantine, distinge patru grupe de modele, etiologice și terapeutice, pentru boală, organizate în perechi contrastante, așa cum se poate vedea mai jos: Modele etiologice ontologic relațional exogen endogen substractiv aditiv benefic malefic Modele terapeutice allopatic homeopatic exorcist adorcist aditiv substractiv sedativ excitant După F. Laplantine, „un model etiologic este o matrice care constă într-o anumită combinare a raporturilor sensurilor și care comandă, cel mai adesea, soluții originale, distincte și ireductibile, pentru a putea răspunde la problemele ridicate de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]