5,841 matches
-
ai grăit din nisipuri te-am adorat sub mareea de adjective albastre te-am iubit la nebunie castele din vise și abalone absconse amândoi forme și țintă - tot una Erai ibis conturat de frunze te-am adorat sub mareea de adjective albastre te-am iubit la nebunie descoperire lunară, stelară, solară în visul meu la șaisprezece ani Eram amândoi actori de himeră te-am adorat sub mareea de adjective albastre te-am iubit la nebunie dune mai mici, dune mai mari
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_zavati_gardner_1418154642.html [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
una Erai ibis conturat de frunze te-am adorat sub mareea de adjective albastre te-am iubit la nebunie descoperire lunară, stelară, solară în visul meu la șaisprezece ani Eram amândoi actori de himeră te-am adorat sub mareea de adjective albastre te-am iubit la nebunie dune mai mici, dune mai mari tu încă acolo... eu încă aici... Ploaie cu poame de fulger Se face noapte în vis în iatacul cu jar și saltimbanci pe pereți Se face noapte în
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_zavati_gardner_1418154642.html [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
o plajă mai pustie, lângă dig, Umbla o fată goală și fierbinte Ce tremurând mi se plângea “Mi-e frig”. Și-atunci am îmbrăcat-o în cuvinte. I-am pus pe umeri două substantive, Pe sâni i-am pus un adjectiv - superb, La mijloc prepoziții, mai lascive, Iară mai jos i-am pus... i-am pus un verb. Ea mi-a propus -copilă fără minte- Să procedăm la schimburi de cuvinte Și aș fi acceptat, căci sunt un lord, Dar mi-
CUVINTE HAINE de DAN NOREA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400761066.html [Corola-blog/BlogPost/383734_a_385063]
-
a spus-o chiar ea, minunata cântăreață a folclorului muzical românesc, Lucreția Ciobanu”, s-a confesat maestrul Benone Sinulescu, sunându-mă la telefon imediat după aflarea zguduitoarei vești a stingerii „crăiesei munților”. „Nu «doamna munților», ci «crăiasa munților», acesta este adjectivul mai aproape de adevărul inegalabilei cântărețe care mi-a fost colegă, prietenă, soră”, s-a destăinuit, mai departe maestrul Benone Sinulescu în conversația telefonică întrepătrunsă de o tristețe pe care nu am simțit-o niciodată în glasul său, al veselului dintotdeauna
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
care „își respectă statutul” de profesionist-amator, dar, pentru care un licean ar pierde bacalaureatul. Într-o cronicuță laudativă, dar cât o coajă de nucă, scrie, negru pe alb: „mai corect spus”. Și un țânc de clasa a șaptea știe că adjectivul „corect” nu are grade de comparație! Iar, în altă cronicuță, tot laudativă, defilează cu o „perlă” năucitoare: „Fețele prostiei este, de fapt, subiectul”!!! Păi și noi tocmai despre asta vorbeam. Se vede cine este subiectul și ce „fețe” are! Foarte
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1408407756.html [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
ecleziologiei ortodoxe Încercând să definim al treilea atribut al Bisericii, acela de sobornicească, o analiză etimologică a cuvântului ni se pare necesară. Cuvântul "sobornicesc"este echivalentul cuvântului "catolic", cele două cuvinte fiind sinonime. Textul slavon al Simbolului de Credință traduce adjectivul katoliki - cu cel de "soboroaia", iar cuvântul "sobornost"apare în teologia ortodoxă rusă a secolului al XIX - lea, în opera teologului Alexie Homiacov, redând ideea de catolicitate, pe care o dezvoltă în scrierile sale despre Biserică. Rădăcina slavă "sobor"vrea
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Of, mușchii-mi sunt atât de încordați Să n-ajung la spital, ajută, Doamne! Mi-aș pune, sincer, și eu o rochiță Știu, nu te-nduplec cu diminutive Mă-ndeamnă vorba cursă din peniță Tot nu mă las, vrei, poate, adjective? Iubito, minunato, frumoasa mea, Te du acum, colindă-n altă parte Tu nu auzi? Te cheam-altcineva Să fie-un strigăt rece de pe... Marte? Te-aștept la anul, dau și-un acatist, Căci dăruiești peisaje de poveste Ca orice om cu
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Geta_elia_voicu_poezia_si_p_geta_elia_voicu_1365210380.html [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
care ne va reține atenția este, așa cum spuneam deja, traducerea termenului „Urteil”. Eminescu folosește în anumite cazuri arhaismul „județ”, alteori utilizează un latinism (inexistent în limba actuala), anume „judicia” (pluralul de la „judicium”), [interesant, totuși, ca limbă a creat și păstrat adjectivul „judiciar”, sau pe acela - și cu valente filosofice - de „judicios”], iar în alte locuri va folosi - dupa stabilizarea terminologiei logice tradiționale, o dată cu apariția Logicii lui Titu Maiorescu - termenul judecată. Să fie, oare, cel mai mare creator de limbă poetica românească
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
spațiu interior al conștiinței; putem compara structura oricărei propoziții rostite sau scrise cu structura atomică; putem compara formele și simbolurile lor, literele, cu structura celor mai simple particule; ne izbește asemănarea dintre substantive și nuclee; dintre electroni și verbe; dintre adjective, adverbe, pro- nume și quante; ne uluiește faptul că aidoma atomilor diferiți, care au un număr anumit de valențe, și substantivele, fiecare luat în parte, au un număr anumit de posibilități sintactice de a se combina cu verbele; am putea
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
talentul său. Citind aceste poezii, constat cu satisfacție că sunt mai mult decât reușite. Toate sunt învăluite într-o aură de fericire, binecuvântată de Dumnezeu. Cât de frumoase și luminoase sunt? Te las pe tine, cititorule, să descoperi toate superlativele adjectivelor pe care le merită o astfel de poezie. Intuitiv sau cognitiv, în poeziile din acest volum, acei germeni de labilitate, existenți în sâmburele iubirii ajunsă la zenit, sunt cu ușurință sesizați și este descrisă existența lor cu mult rafinament artistic
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
vechi festival de film din lume și un punct de atracție pentru industria de film internațională. În 2010, cinematografia românească a ocupat un loc important în programul EIFF, fiind prezentate producțiile ,,Eu când vreau să fluier, fluier’’ (r.Florinșerban), ,,Polițist, adjectiv’’ (r. Corneliu Porumboiu) sau ,,Colivia’’ (r. Adrian Sitaru). ,,Despre oameni și melci’’ este unul dintre filmele românești de succes ale ultimilor zece ani. La Edinburgh se află în competiție alături de alte nouă producții: ,,Before Snowfall’’ (Norvegia, r. Hisham Zaman), ,,Celestial
„Despre oameni și melci” la Edinburgh by http://uzp.org.ro/despre-oameni-si-melci-la-edinburgh/ [Corola-blog/BlogPost/93935_a_95227]
-
mai mult cu cel maghiar, dar probabil vechimea lui ignis este așa de mare, din timpurile când triburile indo-europene se învecinau cu neamurile ugro-finice. Mai adăugăm că -is e terminație, iar -n sufix adjectival; ca atare ignis a fost inițial adjectiv, având sensul de „ceresc“, după cum bine scria învățatul John Bernal. În mod surprinzător, dintre toate elementele lexicale citate singur cuvântul țigănesc nu pare să fi fost niciodată adjectiv: el nu are -n, e simplu iag. O tempora, o mores! O
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
e terminație, iar -n sufix adjectival; ca atare ignis a fost inițial adjectiv, având sensul de „ceresc“, după cum bine scria învățatul John Bernal. În mod surprinzător, dintre toate elementele lexicale citate singur cuvântul țigănesc nu pare să fi fost niciodată adjectiv: el nu are -n, e simplu iag. O tempora, o mores! O timpuri, o moravuri! Cuvântul latinesc tempora e pluralul lui tempus „ timp“, a cărui origine a rămas necunoscută. Nu se știe așadar de unde au latinii pe tempus. Cercetările noastre
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
și cei mai mari învățați s-au încurcat în știință. Mai întâi să îndepărtăm terminația -os, apoi eliminăm pe h, care e aspirația consoanei precendente; în sfârșit d este facultativ: el poate fi sau poate lipsi. Așadar rădăcina „pură“ a adjectivului care însemna în i.e. „lung“ era chiar long. Dar ce a însemnat acest adjectiv mai înainte? Cei care s-au ocupat cu această problemă spun că adjectivul este o parte de vorbire ce arată calitatea, însușirea unui nume. Inițial el
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
terminația -os, apoi eliminăm pe h, care e aspirația consoanei precendente; în sfârșit d este facultativ: el poate fi sau poate lipsi. Așadar rădăcina „pură“ a adjectivului care însemna în i.e. „lung“ era chiar long. Dar ce a însemnat acest adjectiv mai înainte? Cei care s-au ocupat cu această problemă spun că adjectivul este o parte de vorbire ce arată calitatea, însușirea unui nume. Inițial el a fost tot un nume care avea acea însușire prin excelență. Astăzi sunt idiomuri
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
d este facultativ: el poate fi sau poate lipsi. Așadar rădăcina „pură“ a adjectivului care însemna în i.e. „lung“ era chiar long. Dar ce a însemnat acest adjectiv mai înainte? Cei care s-au ocupat cu această problemă spun că adjectivul este o parte de vorbire ce arată calitatea, însușirea unui nume. Inițial el a fost tot un nume care avea acea însușire prin excelență. Astăzi sunt idiomuri care nu cunosc adj. „negru“, dar au înlocuitori: ca pământul, corbul, cărbune, noapte
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
este format prin repetarea interjecției onomatopeice scârța și cuvântul de origine grecească hârtie. Coate-goale este format din două cuvinte de origine diferită: cot< lat. cubitus și gol < sl. golu. Mațe-fripte este alcătuit din cuvântul mațe provenit din lat. matium și adjectivul fripte format prin conversiune de la verbul a frige provenit din lat. frigere. Din punct de vedere semantic cuvintele amintite denumesc: ocupația de funcționar în care este încadrat tânărul de către jupân Dumitrache: scârța-scârța pe hârtie, amploiat, sărăcia: coate-goale, mațe-fripte, un prăpădit
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
în prezența părinților elevilor. Principalii lui interlocutori sunt inspectorul, elevii și părinții acestora. În relație cu inspectorul are o exprimare reverențioasă. Atât în adresarea directă, cât și atunci când se referă la persoana lui folosește formula „onorat domnul inșpectore” alcătuită din adjectivul la modă în epocă „onorat”, substantivul „domnul” și funcția acestuia. În relație cu elevii exprimarea profesorului înregistrează nuanțări de-a lungul secvențelor ce alcătuiesc schița. El are plăcerea de a le adresa cuvinte injurioase pe care le vom enumera în
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
scaun, se lasă lins pe nas de către acesta. Atât în adresarea directă, cât și în referirile pe care le face la madam Ftiriadi, folosește cuvintele cele mai elogioase din epocă, fie repetat, fie într-o înșiruire de formule de reverență: adjectivul onorat apare de trei ori: de două ori asociat cu substantivul doamnă și o dată cu substantivul mamă, iar ilustru de două ori: o dată asociat cu substantivul matroană și o dată cu doamnă: „Onorată doamnă, eu încă mă recomând!”, „Binevoiască numai onorata doamnă numai
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Îmi pare câmpia... Trăiesc cu amintirea orașului natal, Doar în vis la el mai pot s-ajung, M-așteaptă la margine de-adjectiv un cal, Călare, în galop, dorul să-l ajung. Pe malul râului un vers mai scriu Și-mi pare câmpia un covor oltenesc Pe care mă-ntind, și e târziu, Tot mai departe orașul îl zăresc. Paznic la flori și-
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Imi_pare_campia.html [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
plânsem / cu un fel de fel de sare / ca delfinii cei din mare. (AmNS, 120). La „receptare“, trebuie să se țină seama și de schimbarea categoriei gramaticale de la substantivele codru și modru (s. n., regionalism: „mod“, „chip“, „fel“; „putință“, „posibilitate“), în adjectivele codriu / „pădureț“ și modriu / „chipuelnic“, „părelnic“; se remarcă și rima savant obținută la cronicăresc-verbalul plânsem, prin inversiunea predicativ (verbal)- pronominală de la mi se păruse mie, în păruse-mi-se-m („suspinul“, „plânsul curmat“ se accentuează liric prin aliterație, prin inducție aliterativă, nu numai
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
componentele acestui model metaforic, configurația și dinamica sa. După opinia noastră, metafora este expresia lingvistică a unei identificări ontologice. Structurile ei formale elementare, întotdeauna substantivale, sunt fie coalescente, fie implicate (structuri metaforice simple). Deseori, însă, structurile substantivale contaminează verbul și adjectivul, construind (ca urmare a unei viziuni artistice coerente) o structură metaforică complexă. Aceasta reproduce „figura”, „forma” a ceea numim, curent, realitate, altfel spus, reproduce „alcătuirea”, „structura” imanenței: acord activ, neliniștit, viu între substanță, acțiune, calitate. Fenomenul contaminării verbului și adjectivului
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1402584274.html [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
adjectivul, construind (ca urmare a unei viziuni artistice coerente) o structură metaforică complexă. Aceasta reproduce „figura”, „forma” a ceea numim, curent, realitate, altfel spus, reproduce „alcătuirea”, „structura” imanenței: acord activ, neliniștit, viu între substanță, acțiune, calitate. Fenomenul contaminării verbului și adjectivului de către substantiv (acord sintactico-stilistic) l-am numit inducție. Uneori, verbelor și adjectivelor induse li se adaugă un substantiv grefat, ori mai multe (care, la rându-le, pot induce verbe și adjective). Grefa e o prelungire (o extensie) a metaforizării inițiale
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1402584274.html [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
complexă. Aceasta reproduce „figura”, „forma” a ceea numim, curent, realitate, altfel spus, reproduce „alcătuirea”, „structura” imanenței: acord activ, neliniștit, viu între substanță, acțiune, calitate. Fenomenul contaminării verbului și adjectivului de către substantiv (acord sintactico-stilistic) l-am numit inducție. Uneori, verbelor și adjectivelor induse li se adaugă un substantiv grefat, ori mai multe (care, la rându-le, pot induce verbe și adjective). Grefa e o prelungire (o extensie) a metaforizării inițiale, o acumulare semantică (nu o contaminare). Aceasta ni se pare a fi
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1402584274.html [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
viu între substanță, acțiune, calitate. Fenomenul contaminării verbului și adjectivului de către substantiv (acord sintactico-stilistic) l-am numit inducție. Uneori, verbelor și adjectivelor induse li se adaugă un substantiv grefat, ori mai multe (care, la rându-le, pot induce verbe și adjective). Grefa e o prelungire (o extensie) a metaforizării inițiale, o acumulare semantică (nu o contaminare). Aceasta ni se pare a fi schema ideală a metaforei, în ce privește structurile formale. Analiza relevă, firește, o seamă de abateri de la acest tipar, abateri care
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1402584274.html [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]