4,451 matches
-
reputații a părinților adoptatori. O primă hotărâre era luată la nivelul tribunalului, pentru ca apoi Curtea de Apel să confirme sau nu încuviințarea adopției. Pe lângă aceste condiții, codul stabilește și o serie de drepturi și responsabilități ale adoptatului și ale adoptatorului/adoptatorilor. În Codul Civil, se cunoaște o singură formă de adopție, care are ca efecte menținerea legăturilor de rudenie între adoptat și părinții fireștii și stabilirea unor legături de rudenie similare cu părinții adoptatori, cu responsabilitățile care le revin. Indatorirea naturala
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și responsabilități ale adoptatului și ale adoptatorului/adoptatorilor. În Codul Civil, se cunoaște o singură formă de adopție, care are ca efecte menținerea legăturilor de rudenie între adoptat și părinții fireștii și stabilirea unor legături de rudenie similare cu părinții adoptatori, cu responsabilitățile care le revin. Indatorirea naturala ce va continui a esiste intre celu adoptatu si tatalu si mama sa de a'si da unulu acestuia alimente, in casurile otarite de lege, va ave aceiasi urmare intre adoptatoru si celu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de a'si da unulu acestuia alimente, in casurile otarite de lege, va ave aceiasi urmare intre adoptatoru si celu adoptatu, unulu catre altulu 49. Adoptatul își păstrează numele părinților firești, la care se adaugă numele de familie al părinților adoptatori. Adoptiunea va da celui adoptatu numele (de familia) adoptatorului pe cari'lu va adaugi la adveratulu seu nume, putendu inse pune numele de familia alu adoptatorului si inainte de adeveratulu seu nume de familia, daca astu'felu va urma tocmela
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
otarite de lege, va ave aceiasi urmare intre adoptatoru si celu adoptatu, unulu catre altulu 49. Adoptatul își păstrează numele părinților firești, la care se adaugă numele de familie al părinților adoptatori. Adoptiunea va da celui adoptatu numele (de familia) adoptatorului pe cari'lu va adaugi la adveratulu seu nume, putendu inse pune numele de familia alu adoptatorului si inainte de adeveratulu seu nume de familia, daca astu'felu va urma tocmela 50. Codul Civil a rămas în vigoare până în 1954
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
își păstrează numele părinților firești, la care se adaugă numele de familie al părinților adoptatori. Adoptiunea va da celui adoptatu numele (de familia) adoptatorului pe cari'lu va adaugi la adveratulu seu nume, putendu inse pune numele de familia alu adoptatorului si inainte de adeveratulu seu nume de familia, daca astu'felu va urma tocmela 50. Codul Civil a rămas în vigoare până în 1954, odată cu instituirea Codului familiei. După al doilea război mondial au fost date o serie de decrete care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ceilalți. Astfel articolul 313 din Codul Civil se modifică și stipulează că: Prin adopțiune încetează, in același timp, toate drepturile și obligațiunile adoptatului față de părinții săi firești și rudele acestuia, iar articolul 312 prevede că prin adopțiune, adoptatul capătă numele adoptatorului, dar el poate adăuga, când devine major, și vechiul sau nume. În urma acestui decret puteau deveni adoptatori și persoanele care aveau copii descendenți legitimi în momentul adopției prin eliminarea condiției prevăzute în Codul Civil la articolul 309, potrivit căreia nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopției prin eliminarea condiției prevăzute în Codul Civil la articolul 309, potrivit căreia nu pot adopta decât personele... cari la epoca adopțiunii nu vor ave nici copii nici descendinți legitimi. Se schimbă acum și drepturile și obligațiile adoptatului și ale adoptatorului unul față de celălalt. Potrivit art. 313, drepturile și îndatoririle părintești față de adoptat trec asupra adoptatorului, iar adoptatul și descendenții săi legitimi dobândesc, față de adoptator, toate drepturile și obligațiile personale și patrimoniale pe care le au copiii legitimi față de părinții lor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopta decât personele... cari la epoca adopțiunii nu vor ave nici copii nici descendinți legitimi. Se schimbă acum și drepturile și obligațiile adoptatului și ale adoptatorului unul față de celălalt. Potrivit art. 313, drepturile și îndatoririle părintești față de adoptat trec asupra adoptatorului, iar adoptatul și descendenții săi legitimi dobândesc, față de adoptator, toate drepturile și obligațiile personale și patrimoniale pe care le au copiii legitimi față de părinții lor.. De asemenea, decretul stipulează o serie de prevederi prin modificarea articolului 314, cu privire la desfacerea sau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de stimulare a adopțiilor internaționale au fost Legea nr. 11 din 31 iulie 1990 și Legea 47 din 7 iulie 1993. Greenwell 61 împarte perioada 1990-1996 în două: Perioada reparației rapide (1990-1991) caracterizata printr-un exod de copii înspre familii adoptatoare din străinătate și Perioada de reorganizare (1992-1996) caracterizată de o legislație necoordonată, încercând, pe de o parte, să restrângă adopțiile in străinătate și, pe de altă parte, să implementeze mecanismele pentru adopțiile internaționale. Într-adevăr, în perioada august 1990 iulie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru adopțiile internaționale. Într-adevăr, în perioada august 1990 iulie 1991 un număr impresionant de copiii (aproximativ 10.000 conform anumitor autori 62), au părăsit granițele țării fiind adoptați internațional. Această perioadă s-a caracterizat printr-o libertate totală oferită adoptatorilor străini. În încercarea de a stopa acest exod, în iulie 1991 se promulgă Lege nr. 48 din 16 iulie 1991 care aduce o serie de completări și modificări Legii nr. 11 din 31 iulie 1990. Scopul acestui act normativ a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nr. 25 din 9 iunie 1997 abrogă Legea nr. 11 din 31 iulie 1990, singura formă de adopție recunoscută în această ordonanță este cea închisă. Adopția internațională este acum și mai mult facilitată, prin procedura impusă. Astfel, dacă pentru familiile adoptatoare din România se cerea ca anterior declarării definitive a adopției, copilul să fie încredințat o perioadă familiei și monitorizat, pentru adoptatorii din celelalte țări această perioadă nu se solicita. Un act important pentru întregul sistem de protecția a copilului este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ordonanță este cea închisă. Adopția internațională este acum și mai mult facilitată, prin procedura impusă. Astfel, dacă pentru familiile adoptatoare din România se cerea ca anterior declarării definitive a adopției, copilul să fie încredințat o perioadă familiei și monitorizat, pentru adoptatorii din celelalte țări această perioadă nu se solicita. Un act important pentru întregul sistem de protecția a copilului este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26 din 9 iunie 1997 care impune descentralizarea efectivă a serviciilor de protecție a copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai avansată cu atât vor fi mai dificile integrarea și adaptarea copilului într-o altă familie. Capitolul 2 Factori de succes în adopția copiilor 2.1 O analiză a ratei de succes în adopția copiilor 2.2 Particularități ale părinților adoptatori 2.3 Particularități ale copiilor adoptați 2.4 Succesul în formele particulare de adopție 2.4.1 Adopția închisă versus adopția deschisă 2.4.2 Adopția transetnică/transrasială 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ale părinților adoptatori 2.3 Particularități ale copiilor adoptați 2.4 Succesul în formele particulare de adopție 2.4.1 Adopția închisă versus adopția deschisă 2.4.2 Adopția transetnică/transrasială 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes 2.1 O analiză a ratei de succes în adopția copiilor Barth, Gibbs și Siebenaler 68 consideră că, multe familii adoptatoare trec prin perioade dificile atât înaintea cât și după procesul de adopție. După cel de-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
2.4.2 Adopția transetnică/transrasială 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes 2.1 O analiză a ratei de succes în adopția copiilor Barth, Gibbs și Siebenaler 68 consideră că, multe familii adoptatoare trec prin perioade dificile atât înaintea cât și după procesul de adopție. După cel de-al doilea război mondial odată cu debutul adopțiilor internaționale și transrasiale în țări precum Canada, Anglia, Statele Unite ale Americii, cu practicarea adopției deschise și cu creșterea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopțiilor în toate formele sale. Conceptualizarea reușitei în adopție diferă însă, de la un studiu la altul. Astfel, autori diferiți definesc în mod diferit acest concept. Cu siguranță, cel mai "crud" indicator al nereușitei este reprezentat de ruptura legăturii dintre părinții adoptatori și copiii adoptați. În funcție de momentul în care intervine această ruptură, vorbim pe de o parte de întreruperea adopției (proces care are loc înainte ca adopția să se finalizeze din punct de vedere legal), respectiv de desfacerea adopției (când ruptura intervine
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
precum: evaluarea impactului adopției asupra familiei 78, rezultatele în termenii dezvoltării copilului 79, calitatea relației părinte-copil80, satisfacția maritală și bunăstarea individuală a mamei după adopție 81, satisfacția generală în raport cu adopția 82. Groza 83 constata că, pentru aproximativ 91% dintre părinții adoptatori din România, care au adoptat prin intermediul Holt Internațional, adopția a avut efecte pozitive. Cu toate acestea aproximativ 25% dintre părinții adoptatori s-au gândit cel puțin o dată la desfacerea adopției. 19% dintre părinții adoptatori au refuzat să răspundă la această
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a mamei după adopție 81, satisfacția generală în raport cu adopția 82. Groza 83 constata că, pentru aproximativ 91% dintre părinții adoptatori din România, care au adoptat prin intermediul Holt Internațional, adopția a avut efecte pozitive. Cu toate acestea aproximativ 25% dintre părinții adoptatori s-au gândit cel puțin o dată la desfacerea adopției. 19% dintre părinții adoptatori au refuzat să răspundă la această întrebare. Refuzul de a răspunde a fost justificat de 20% dintre aceștia din urmă, de faptul că nu au luat niciodată
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că, pentru aproximativ 91% dintre părinții adoptatori din România, care au adoptat prin intermediul Holt Internațional, adopția a avut efecte pozitive. Cu toate acestea aproximativ 25% dintre părinții adoptatori s-au gândit cel puțin o dată la desfacerea adopției. 19% dintre părinții adoptatori au refuzat să răspundă la această întrebare. Refuzul de a răspunde a fost justificat de 20% dintre aceștia din urmă, de faptul că nu au luat niciodată în considerare acest lucru și nici nu doresc să o facă. Percepția subiectivă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să răspundă la această întrebare. Refuzul de a răspunde a fost justificat de 20% dintre aceștia din urmă, de faptul că nu au luat niciodată în considerare acest lucru și nici nu doresc să o facă. Percepția subiectivă a părinților adoptatori vizavi de procedura adopției variază. Astfel, 31% au declarat că adopția a decurs mai ușor decât s-au așteptat, 28% au declarat că această experiență a decurs conform așteptărilor și 31% consideră că adopția a presupus mai multe dificultăți decât
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au așteptat. Într-un studiu ulterior coordonat de Mărginean și Cojocaru 84 pe un alt eșantion format tot din familii care au adoptat prin intermediul Fundației Holt International, arătau că nu au existat solicitări de desfacere a adopției. 28% dintre părinții adoptatori au indicat dificultăți de-a lungul derulării procedurilor de adopție generând frustrare membrilor familiei adoptive, stres și consum de timp. Una dintre marile dificultăți a fost confruntarea cu birocrația ce a impus prea multe documente și prea multe audieri. De
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
impus prea multe documente și prea multe audieri. De asemenea schimbarea legislației a adus întârzieri în unele cazuri. Într-un singur caz nu s-au putut găsi părinții biologici ai copilului pentru a obține consimțământul, iar în alt caz părinții adoptatori nu au găsit suportul necesar pentru adopție din partea membrilor familiei extinse. Cu toate dificultățile întâmpinate nu s-a înregistrat nici un caz de desfacerea adopției, mai mult părinții mărturisesc că nici nu s-au gândit vreodată la această posibilitate. În 84
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Asistență Socială și Protecția Copilului. Aceste date trebuie însă considerate cu mare precauție. O parte dintre ele sunt rezultatul unor studii transversale, adeseori realizate în anii imediat următori încheierii adopției. Altele se centrează pe categorii particulare de familii adoptive: familii adoptatoare care au adoptat copii cu boli cronice și/sau dizabilități, copii de vârstă mai mare, copii de altă etnie/rasă decât a părinților adoptatori etc. Prin urmare în paginile care urmează vom grupa studiile și vom încerca să obținem nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
numai o viziune globală asupra factorilor care contribuie la reușita adopției, ci vom încerca să analizăm acești factori și din perspectiva formelor particulare: adopție deschisă/ adopție închisă, adopția copiilor cu nevoi speciale, adopția transetnică/transrasială. 2.2 Particularități ale părinților adoptatori Un număr însemnat de factori caracteristici părinților adoptatori au fost asociați în diferite studii cu reușita în procesul de adopție. Dintre aceștia amintim: motivația pentru care s-a recurs la adopție, vârsta părinților adoptatori, apartenența etnică/rasială, statusul economic, nivelul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la reușita adopției, ci vom încerca să analizăm acești factori și din perspectiva formelor particulare: adopție deschisă/ adopție închisă, adopția copiilor cu nevoi speciale, adopția transetnică/transrasială. 2.2 Particularități ale părinților adoptatori Un număr însemnat de factori caracteristici părinților adoptatori au fost asociați în diferite studii cu reușita în procesul de adopție. Dintre aceștia amintim: motivația pentru care s-a recurs la adopție, vârsta părinților adoptatori, apartenența etnică/rasială, statusul economic, nivelul educațional (al mamei în special), stabilitatea și durata
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]