2,048 matches
-
jur dorm, rezemați în flinte, ca niște ostași obosiți - minerul deschide lămpașul lăsând raza să urce, stea de veghe, pe boltă, luminându-i drumul spre casă. Desferecă binișor ușa: „Ai venit?”, se aude în toate casele o voce de femeie adormită; „Da”, vine mormăit răspunsul. Își sărută copiii cufundați în apele somnului - și se culcă și el, obosit aidoma arborilor acelora întâlniți în cale. Își trage cerul de stele peste cap - și adoarme visând diamante negre.
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Lihor Laza, cadru didactic universitar, aflat la primul contact cu scenografia și cu modelarea păpușilor. În cursul săptămânii viitoare, Teatrul „Merlin” va susține reprezentații în mai multe localități ale județului Timiș - Sânnicolau Mare, Deta și Teremia Mare - cu spectacolele „Prințesa adormită” după Frații Grimm și „Dănilă Prepeleac” după Ion Creangă. Duminica viitoare, în 12 octombrie, ora 19, spectatorii vor avea parte de o nouă premieră, spectacolul studio „În derivă”, pus în scenă de Alina Hiristea. IOAN STANCIU Pelicule pentru iubitorii de
Agenda2003-40-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281541_a_282870]
-
Stat: „Astăzi vine Moș Nicolae“ de H. Lengenfelder, 5. 12, orele 9,30 și 11 (la Centrul de Cultură și Artă al județului Timiș). Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „În derivă“ de S. Mrozek, 29. 11, ora 18; „Prințesa adormită“, 30. 11, orele 11 și 12. Filarmonica „Banatul“: Concert-lecție. 29. 11, ora 10 ( C.N.A. „Ion Vidu“); Recital de chitară - Maxim Belciug (București), 3. 12, ora 19; Concert simfonic - Integrala simfoniilor și concertelor lui Ludwig van Beethoven, 5. 12, ora 19
Agenda2003-48-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281781_a_283110]
-
Corul de copii „Ion Vidu“, sala C.N.A. „Ion Vidu“, 20. 05, ora 17; Muzică de cameră, Trio Triade, C.N.A. „Ion Vidu“, 20. 05, ora 19; Concert simfonic, sala C.N.A. „Ion Vidu“, 22. 05, ora 19. Teatrul de Păpuși „Merlin“: „Prințesa adormită“, 16. 05, ora 11; „Năzdrăvăniile lui Nică“, 16. 05, ora 1230. ARAD: Teatrul „Ioan Slavici“: „Minunea Sf. Valantios“, 15. 05, ora 18; „Mătrăgună“, 16. 05, ora 18; „Din doi în doi“, de A. Păunescu, 22. 05, ora 18. Filarmonica de
Agenda2004-20-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282433_a_283762]
-
01, ora 19, Sala Studio; Șatra după M. Gorki, regia, Beatrice Rancea, 30. 01, ora 17, Sala Mare; Teatrul „Merlin“: Gulliver în țara piticilor, 23. 01, orele 11 și 12; Năzdrăvăniile lui Nica, 27. 01, orele 10 și 11; Prințesa adormită, 30. 01, ora 11. Arad Teatrul de Stat „Ioan Slavici: Caii la fereastră, regia, Radu Dinulescu, 21. 01, ora 20, sala Studio; Operele complete ale lui WLM SHKSPR prescurtate de J. Bergeson, A. Long, D. Singer, regia, Ștefan Iordănescu, 22
Agenda2005-04-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/283319_a_284648]
-
titlul este încă un indiciu). Dedicația finală contribuie la un posibil portret al poetului Ioan Morar: "Cartea de față s-a născut la insistențele prietenului meu Mircea Mihăieș și ale soției mele Carmen, care cu pricepere & stăruință, au stârnit aproape adormitul orgoliu auctorial." (s.m.) Iată o situație ideală în care orgoliul autorului se trezește după ce textele au fost produse și ușurează munca editorului. Și poemele produc aceeași impresie de contribuție discretă însă extrem de substanțială - cititorul se poate delecta cu o poezie
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
că visul se poate termina". Starea fantomală e, la rîndul său, înscrisă în starea civilă a sufletului ce se regalează "cu fapte al căror echivoc e tot mai mare", cu simțămîntul ațîțător al unui "final de-nceput de lume". Oamenii adormiți sînt asimilați unor morți ce deambulează printre noi: Dacă printre noi circulă astfel de oameni morți, care-au trăit cîndva în continentul somnului?". Sentimentul de inadaptare ia pînă la urmă înfățișarea părăsirii depline, forma vicioasă a unui expresionism însîngerat, catastrofic
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
cu canapele Ikea, cu costume Armani, cu echipamente stereo de ultimă generație ș.a.m.d. Dar existența lui, oricît de high-tech, e lipsită de SENS. Viața se reduce la un ritual detestabil, trăit într-o amară letargie (nici treaz, nici adormit, nici real, nici ireal)... Omul ros de vid își descoperă, singur, o metodă de tratament la angoasă: tîrcoale în jurul morții ca spectacol; participări "active" la ședințele de terapie colectivă (mereu la modă în America) ale unora și mai nefericiți decît
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
bază sau, și mai grav, ca formă unică și, în mare parte, personalizată ori chiar capricioasă, de acțiune muzeografică. în spațiul unui muzeu care funcționează, arta contemporană este o componentă vie, dinamică și mereu provocatoare, în timp ce în spațiul unui muzeu adormit ea este punga din povestea lui Creangă. Nu ca valoare în sine, și acest lucru trebuie repetat pînă la eliminarea oricărei suspiciuni, ci prin situația ei actuală de substitut. Oricît de importanți ar fi artiștii expuși pînă acum, faptul evident
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
aeternaă - zici tu Gaspard/ citîndu-l pe sfîntul A./ numai că tu îl cunoscuși pe scarbo/ piticul, scîrboasa larva cu capul omenesc/ și cred mai mult în tine decît în Sfîntul A./ Ce fericiți aceia ce cred în rațiune!/ Endymion frumosul adormit/ păstra junețea frumusețea dormind? (Noaptea). Antidotul la "coșmar" e un răsfăț al naivității, o copilărire a notației, împinsă pînă la gîngăvirea rostirii de prunc: "Eu cred că n-am visat niciodată. Eu visez însă în realitate cu ochii deschiși.// Eu
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
indestructibil al spiritului ce se dezafectează cu o întunecată veselie). Anorganicul absoarbe cu poftă ființele ori dobîndește el însuși statut de ființă: "pietre-ndelung polisate, cunoscătoare, tăcute/ fără lumină în ochi, fără sex/ translucide răclite/ în care-s închiși bărbați adormiți/ vietasi/ nepromiși nașterii, morții/ sau valuri uriașe de lavă răcindu-se, modelate de vînt/ în răsucire luînd chip femeesc" (Infern cu floarea soarelui). Contrariile se îmbină cu frenezie. Decăderea concretului mistuie abstracțiunea: "noi sîntem cei mai nemernici, cei mai de
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
treptat, amicală. Pentru că visul, pe lîngă ceea ce spune despre ființă noastră adîncă, mi se pare a fi și un constructor. El construiește, din materiale umile adesea, lumile în care ne petrecem noaptea și unde, cu sau fără voie, ne trăim adormiți o bună parte din viață." * Omul de stiință Constantin Bălăceanu Stolnici nu strivește, cum ne-am fi așteptat, corola onirica. Incitat de curiozitatea excepționalului gazetar care e Țîța Chiper, academicianul neurolog vorbește despre zonele cerebrale implicate în fenomenul visului, despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
o "asculta" cineva. Procedează asemenea celor care cântă singuri în baie. Exuberanta și sinceră, pentru că este de fapt cu ea însăși, poeta își declară temerile cele mai intime: "cine știe când mai prind o zi/ primitoare că spatele/ unui bărbat adormit" (Un copil). Sau se laudă copilărește cu prietenia unui poet: "m(ircea) i(vănescu)/ îmi trimite zilnic/ două pungi de plastic/ cu fărâmituri de poezie" (Din Sibiu). Sau povestește - cu inima încă bătându-i puternic de emoție - ce i se
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
înecați în fântâni, acolo sunt vârstele tale. despuiau toamna, împachetată în apă. Între ele, mirarea lutului, Am prins gândul de genunchi înspăimântat de singurătatea lui Noe, și-am plecat să potcovesc cai verzi sădită-n coapsa femeii sale, în Pădurea Adormită. încă nenăscute. DACĂ MĂ STRIG II. Dacă mă strig, plânge vântul Tu semeni cu marea și drumul se împiedică în copacii când noaptea-i aruncă în colțul buzelor cu zâmbet prelung o eclipsă de lună. și amurg tocit la ferestre
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
Ce avea să facă oare? Ce urmărea? Călătoria la Capitán Olmos, poate ultima A avut niște vise pe care a încercat să le descifreze mult mai târziu. Dar cine poate desluși oare semnificația viselor? „Capitán Olmos”, a auzit, pe jumătate adormit. I s-a părut că era bătrânul don Pancho cel care scotea în șoaptă cuvintele astea din trupul lui mumifiat. S-a uitat în jur. Nu, nu era nimeni. Medina o fi murit în cele din urmă. Și, mai mult
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
și MOȘII DE VARĂ. Prima sâmbătă specială este prăznuită înaintea Duminicii Lăsatului sec de carne (a Înfricoșatei Judecăți- înainte de postul Paștelui) și este cunoscută sub numele de Sâmbăta Moșilor de Iarnă. A doua sâmbătă specială, dedicată pomenirii generale a celor adormiți, cunoscută în tradiția populară sub numele de Moșii de Vară sau Moșii Cireșelor este prăznuită sâmbătă, 7 iunie, în ajunul sărbătorii populare a Rusaliilor. Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo "adormiți", termen care are înțelesul de
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele morților au călătorit libere prin locurile unde au trăit, iar acum acestea sunt triste, pentru că trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi. Pentru ca sufletele celor adormiți să se întoarcă fără incidente în mormintele din care au plecat și să fie împăcate cu această situație, rudele celor comemorați trebuie să le împartă pomeni și să respecte tradițiile familiei. Ofrandele se dăruiesc săracilor și străinilor Din vremuri imemoriale
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
bucatelor calde îi satură pe cei trecuți la viața veșnică. În multe localități din Muntenia, credincioșii împlinesc vechile tradiții, iar masa de pomană caldă se mai numește „aburel" sau „aburi". În același timp, pomana care se dă pentru sufletele rudelor adormite este pusă îndeosebi în vase de lut noi, cumpărate numai pentru această ocazie. De obicei, gospodinele pregătesc pentru această sărbătoare bucatele preferate de ruda pe care o comemorează. Vasele cumpărate trebuie umplute cu mâncare și băutură. Se dau de pomană
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
intrate în putrefacție, surpate de ploi și de mușchi, înăbușite de păianjeni, grădinile sălbăticite, intoarse în starea incultă.” „Acest fel de natură primară, e așa de crudă și de încărcată de seve, încât individul cuprins de mari beții cade frânt, adormit.” „Individul simte o amorțire, se vede căzut în tumultoasa mișcare germinativă și la o mireasmă prea tare ori la un sunet mai prelung dorește s’adoarmă sau chiar să moară.” Avem regresiunea în toată cuprinderea: și putrefacția, și fertilitatea ei
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
munți , nespus de rare , Cern , după datina străveche , Mireasma lor fără pereche ; În moarte mâini cum strânse șanț Iau bun rămas de la pământ ! Pe chipul ei , încremenit , Nimic nu-i amintea sfârșitul Sub foc de pătimi și de chin ; Asupra adormitei fete Plutea nespusa frumusețe A marmorei , acel senin Ce-i mai presus de simt și minte , Că moartea tainic și cuminte . Străfulgerând pe buze-abia Surâsul ei încremenise . Dar unui ochi ce-atent privise De multe lucruri triste, ea, Cu-a
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
opera lui Ierunca e încă în cea mai mare parte nepublicată. Și, indiferent de cantitatea sa textuală, se măsoară prin criteriile calității, ale impactului asupra literaturii, asupra conștiinței publice. Încercînd să "umilească uitarea", să aducă o contribuție "la exorcizarea vremurilor adormite" și, în egală măsură, "a apăra demnitatea gîndirii și a menține rigoarea valorilor", ea articulează un rol de-o covîrșitoare importanță, de care s-a achitat cu onoare. Opera lui Virgil Ierunca s-a împotrivit, cu o indenegabilă eficiență, celor
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
de pe vremuri deoarece neavând mijloacele tehnice de astăzi sonda a ars câțiva ani, probabil până s-a epuizat zăcământul. Nu pot afirma, nepricepându-mă de loc. Dacă cedau rugăminților mele, atunci pe la trei noaptea mă luau (pe mine mai mult adormit, sau în orice caz adormeam imediat) și mă așezau în docar (Eu tot docar continui să-i zic, așa cum am apucat, deși cu timpul am aflat că de fapt se spune „drotkar” adică caruță pe arcuri, românii fiind mari meșteri
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
exclamînd la fiecare planșă: "Ce frumos! Inimitabil! Ăsta e foarte frumos! Uite!". Am revăzut baigneusele lui Renoir, cea verzuie ca ceara veche și cele două roșii, monstruoase, centrul unei spirale vegetale; portret de fată cu pălărie pai, de Padina, nimfa adormită a lui Corot etc. Cîteva pînze esențiale (Iarna lui Andreescu, apoi Luchian) lipsesc, duse la retrospectiva de la Simu. Cînd am ieșit, ploua subțire, copacii de pe acele locuri dădeau coroane sferice cu verde adînc, lucios; pe cerul grisâtre nori subțiri galbeni
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
albe, și-n clipa cînd, la o răsucire a ei, mai zări, într-o mică străfulgerare întunecată, triunghiul echilateral, cîrlionțat, de sub pîntec, simți cum, deși nu mișcase, sub el ceva mișca frunzele, ca și cum s-ar fi așezat pe un șoarece adormit." O poveste asemănătoare, dar fragmentată în mici semnale disimulate, se petrece și între Ancuța, verișoara tîmpită și sclifosită și Feri, țigănușul repetent și fumător. Protagonistul din pasajul citat se transformă aici în observator "rece" al faptelor, numai că observațiile lui
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
Constantin Țoiu 6 Oct. 1953. În sala de așteptare a haltei CFR Daneș din mijlocul Transilvaniei, o femeie ține în poala capul bărbatului ei adormit și care sforăie, în timp ce numără niște bani. Probabil vânduseră ceva la târgul din localitate. Când femeia m-a văzut intrând în salita haltei în care nu se aflau decât ei doi, s-a oprit brusc din număratul banilor privindu-mă
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]