1,941 matches
-
deopotrivă termenii marcați domn și tovarăș; apoi uzul curent, global, din aceeași perioadă - "în vaste manifestații populare, la care au participat milioane de cetățeni ai României" ("Steaua", 1, 1982, 2); în fine, folosirea lui de către Ceaușescu însuși, de la formulele de adresare din discursurile publice - "Stimați cetățeni" - pînă la sintagma repetată obsesiv la judecarea să din decembrie 1989 - "ca simplu cetățean". În limbajul presei de azi, "simplul cetățean" este în genere opus celor ce dețin puterea, în texte dominate de o compătimire
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
conotațiile peiorative ale cuvintelor, mai ales în măsura în care nu sînt deductibile din sensul de bază, ar trebui studiate și indicate în dicționare: în cazul dat, s-ar evita astfel mai ales riscul de a fi luată în serios explicația formelor de adresare cetățene! cetăteanco! - pe care e greu de acceptat că le-am putea folosi pur și simplu pentru o persoană "al cărei nume nu-l cunoaștem".
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
noastre de concert. Suntem an continuare ăndurerati că, mult prea devreme, a plecat de lângă noi. Mai avea atâtea lucruri a ne dărui din preaplinul unei ăncărcături spirituale an care ăntelepciunea făcea casă bună cu jovialitatea, poezia cu comunicarea firească, dispoziția adresării cotidiene, cu gravitatea, cu ăncărcătura marilor neliniști. Le ăntâlnim, pe acestea din urmă, ăn "Centaurus", ultima să creație, ultimul semn al ăntrebărilor sfredelitoare, ăncărcate de premoniții sumbre. Le-au dat glas un trio de minunați muzicieni, trombonistul englez Barry Webb
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
la București ăntreaga ăncărcătură de tradiție și ăndrăzneală creatoare a școlii franceze a acestui nobil instrument. De la Bach la Messiaen, ea se dovedește a fi un maestru care construiește atent și sigur reușind o deplină comunicare. Este o logică a adresării sensibile ce dă farmec și elegantă marilor construcții organistice. an același lăcaș, flautistul Hajo Wienroth, din Germania, ăn compania clavecinistei Fernanda Romila au rememorat pagini camerale din repertoriul baroc, inclusiv creații ale compozitorilor din familia Bach. Pitorescul timbral al flautului
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
cameral aș ăncadra și duo-ul de muzică de jazz susținut la Sala Radio cu sprijinul Consiliului Britanic an cadrul amplului program "British Days". Saxofonistul John Surman și colegul său, pianistul John Taylor configurează un univers cameral an care pasiunea adresării se ăntâlneste cu virtuozitatea ponderat ăncadrată improvizației jazzistice. Pasionat dar dovedind o puternică ăncărcătură spirituală, rafinat an căutarea timbrelor, a sonorităților abia șoptite, a subtilităților de ton ale pianului abordat an integralitatea să, acest minunat cuplu de muzicieni definesc portretul
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
polemist nu simte, de exemplu, farmecul literar al folosirii cuvântului "ba" de către Petru Dumitriu, într-o interpelare adresată compatrioților săi ("Îmi vine să le spun românilor: ba, ați devenit o nație de judecători!") și crede în mod greșit că aceasta adresare familiară este de aceeași natură cu familiaritatea tovărășeasca afișată de Ion Iliescu ("Mai, draga!", "Băi,animalule!"). De altfel, însuși faptul că admira chinuitele și prolixele române ale lui Paul Goma, pronuntându-se în schimb fără nici o tresărire de respect asupra unor
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
de teatru unde realizam emisiuni cu public real, plătitor de bilete, nu grupuri de figuranți aduși în decorul de studio să aplaude. Autor, compozitor, regizori, actori, producători ne simțeam în echipă, amplificam textul, procedam la improvizații, la actualizări ad-hoc și adresări directe către unele personaje care se conturau între timp pe firmamentul politic. Simțeam încă bucuria descătușării de cenzură care ne stimula creativitatea și spontaneitatea fără a fi atenți nici măcar la gratuitatea unor glume cu care ne copilăream în bucuria de
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
cu romanul" a fost tema unei alte "sesiuni" a Colocviului, una dintre cele mai animate. Cele mai multe discuții, și controverse, le-a stârnit opinia lui Laurențiu Ulici privitoare la schimbarea în prezent a funcțiunilor criticii literare și a câmpului ei de adresare. Ea nu se mai poate adresa, cum a făcut-o până acum, în primul rând "cititorilor profesioniști", ci mai ales neprofesioniștilor lecturii, cărora trebuie să le furnizeze informații și să-i orienteze în arhiabundenta producție editorială de pe piață. Pentru a
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
altceva decât a fost vreodată în întreaga istorie a țării. Se instituie, de fapt, un control absolut și asfixiant asupra oricărui produs intelectual și asupra oricărei forme de comunicare. Se cenzurează nu numai cărți și reviste, ci și formulele de adresare, hărțile, fotografiile sau buletinele meteorologice. în aria de competență a cenzurii intră până și folclorul, care părea intangibil și care acum este rescris, în conformitate cu exigențele propagandei comuniste! Ca să nu mai vorbim de faptul că se cenzurează vestimentația, coafurile, ierarhizarea profesiilor
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
care îl presupune acesta. Deși călătorește singur, Andersen scrie adeseori la plural, fie un plural al emițătorului inclusiv, al tovarășilor săi momentani de voiaj (ce de pildă ceilalți pasageri de pe ambarcațiunea care îl aduce la Atena), fie un plural al adresării. Călătorul Andersen e un ins cu vocație comunitară, discută cu ceilalți, care pentru el sînt europenii la modul general, potențialii voiajori ca și el, sau consfătuiește cu ei, actualii companioni de călătorie. Spre deosebire de o bună parte din documentele lăsate de
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
disciplinare - științele umaniste - cu protagoniștii ei, pîrghii de putere, instituții, paradigme, concepte, habitudini. De asemenea, afiliațiile feministe ale Annettei Kolodny stau, probabil, la originea stilului argumentativ al textului ei: accentuat, dar nu agresivă ori trivial intimist, personalizat în abordare și adresare. Începînd cu prefața cărții, declarată cumva emfatic (pentru că ar putea părea futilă precizarea) drept sinceră, Kolodny își narează experiența de decan al unui important departament universitar cu veritabil pathos, în sensul pe care anticii îl confereau termenului. Detaliile strict personale
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
disocieri între formele folosite în interiorul comunităților și formele mai obiective și exterioare; între cele specifice unei confesiuni (mai ales arhaismele ortodoxe) și cele generale; între termenii utilizați doar pentru desemnare și cei care sînt în același timp și termeni de adresare; între formele specializate după diferențele de vîrstă, perspectivă, registru stilistic etc. În Dicționarul de sinonime (Mircea Seche, Luiza Seche, DSR 1982), pentru cuvîntul călugăr se indică doar sinonimele monah și părinte; pentru călugăriță lista e ceva mai bogată, cuprinzînd seria
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
greu e însă de stabilit dacă există vreo diferență în uzul celorlalți doi termeni frecvenți, maică și măicuță. Ambele cuvinte implică un grad mai puternic de respect și afecțiune (justificat de evoluția semantică din termenul de rudenie, devenit termen de adresare și apoi de desemnare); sînt preferate pentru desemnările "din interior", deci pentru călugărițele ortodoxe. Maică apare adesea însoțind numele: "maica Vicenția", "maica Alina"; "Maica Mihaela are 21 de ani" (Evenimentul zilei = EZ 2424, 2000, 6) și mai ales gradul sau
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
Franța, 1999) de Danièle Thompson înfățișează tot o familie, francezi de origine rusă, evrei, cvasi catolicizați ce serbează Crăciunul și practică ori savurează muzica țigănească. O versiune "clasică" a dramei comportamentale asezonată cu umor și un ingredient nu tocmai nou: adresarea directă. Ecranizînd Caracter (Olanda, 1996) de F. Bordewijk, Mike van Diem a construit printr-un montaj simfonic un terifiant univers în manieră pencilensiană în care se consumă à rebours înfruntarea dintre un nemilos portărel, vestit pentru cruzimea față de săraci, și
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
Păunescu, nici un ziar românesc post-decembrist nu a mai făcut o asemenea experiență. Cronicarul nu vrea să pară un demolator de inițiative literare apărute unde nu te aștepți. Totuși, ce să caute romane în Ziarul financiar? E acesta un ziar de adresare populară? După cum îl arată numele, mai degrabă nu. Să fie cititorii săi niște ahtiați de literatură care, în ziua de vineri, vor să se delecteze și cu altceva decît cu informații de bursă și analize economice? Asta nu știm și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
Sebastian; de asemenea, pe parcursul unui întreg recital, ne-a prezentat patru dintre Partite, suitele de dansuri baroce ce situează sugestia inițială a mișcării în domeniul metafizic al pătrunderii adevărurilor celor mari pe care muzicianul solist le tălmăcește cu firescul unei adresări colocviale de o cuceritoare naturalețe. Captivant, pe momentele importante ale acestuia, s-a dovedit a fi și concertul - l-aș putea numi - fluviu, concert cameral desfășurat pe parcursul a opt ceasuri sub genericul provocator "Bach - Non Stop". Menționez aici, cu titlu
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
să-l prețuiască și să-l iubească". Dacă scrisorile lui Frank Doel sunt la început doar profesionale și protocolare, încet și greu, dar profund și discret, ele devin amicale, de n-ar fi să luăm în seamă decât formulele de adresare: de la ,,Doamnă", ,,Domnișoară Helene Hanff" se trece, după o bună bucată de vreme și la inițiativa autoarei, la firescul ,,Dragă Helene". Pe lângă detaliile tehnice legate de cărțile comandate/expediate, încep să apară, cu parcimonie, amănunte despre familie: soția, fiicele, sănătatea
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
părinți și chiar bunici. Dar, la urma urmei, cine acceptă să-i fie de bine, înseamnă că-i face plăcere. Mai sunt însă unii cărora nu le face plăcere și printre ei mă prenumăr, în calitate de simplu telespectator. Felul acesta de adresare pe mine unul mă ofensează și cred că și pe alții. Dar cui îi pasă? Parcă aud vocea imperativă care îmi ordonă să consum delicioasa ciocolată ,,Poiana". E ,,ciocolata ta preferată", strigă la mine cineva nevăzut-necunoscut, nelăsându-mi nici o șansă
De ce ne tutuiți? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15696_a_17021]
-
într-un iglou, ca o prizonieră. Confruntarea tîrzie dintre cele două femei, rostirea adevărului determină moartea amantei. Oricum, minciuna a avut lațul mare. Rodica Negrea marchează trecerea de la vorbirea directă la cea indirectă, joacă parantezele, schimbă registrele și tonurile, felul adresării, al privirii, al mimicii. Clipa rostirii, de fapt a așternerii adevărului, este eliberatoare pentru amîndouă femeile, iar amanta se scurge în moarte. Rodica Negrea introduce termenii confruntării pe scenă și păstrează codul japonez în tot ce face. Mărturisesc că am
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
vorba în primul rând despre "poșta electronică" (e-mail), la distanțe mari de spațiu, dar șí în interiorul unei instituții. Textele elaborate prin C și apoi transmise pe aceeași cale (inclusiv telefonul) pot consta fie din mesaje, de obicei scurte, ca simple adresări, fie din mesaje urmate de un răspuns pe aceeași cale, fie chiar dintr-o secvență care ajunge uneori la adevărate dialoguri. În funcție șí de tehnica propriu-zisă sau de programe, se pot realiza diverse modalități sau, aș zice, stiluri de
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
ar putea desfășura - în limitele tehnice actuale sau, probabil, chiar viitoare -, are particularități care constituie un oarecare "handicap" frustrant pentru utilizatori. Este vorba despre un dialog întârziat (în engleză i-aș zice delayed dialogue), mult mai rapid decât scrisorile (ca adresare - răspuns - replică etc.), dar lipsit de caracteristici ale dialogului (oral sau scris) în prezența interlocutorilor. Din punctul de vedere al acestei activități care s-ar vrea un dialog se pun probleme atât tehnice, de hardware ca și de software, cât
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
Codru-Drăgușanu, Negruzzi, Alecsandri. Iarăși interesantă problema fiziologiilor (Fiziologia provințialului (Negruzzi), Fiziologia nasului (Heliade) și a raportului acestor specii "nearistotelice" cu literatura. Raportul eu-tu, narator-narator, "cititor abstract, implicit, înscris sau vizat", și cam săracele lor avataruri textuale în proza pașoptistă, adresarea ploconită către cititor și atmosfera intelectuală a epocii, cu preferințe snoabe sau plebee ("scârbosul Paul de Kock") deopotrivă cu formulele de introducere în ficțiune sunt culese, consemnate și analizate în pagini critice incitante încă de la titlu. Liviu Papadima știe cum
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
uneori de cinste, alteori de prostie sau ignoranță. într-o viziune hiperbolică a insignifianței, e vorba de "acel nea Gheorghe dincolo de care nu mai e nimic pe scara socială decît biata și curata biologie" (EZ 30.01.1998). întrebuințat în adresări amicale - "Nea Gheorghe, te-ai ars!... Și mata, nea Gheorghe, trebuie să dovedești că ai mașină bună, că ai materie primă și resurse..." (EZ, 11.11.1999) - , cu sensul explicitat - "nea Gheorghe (personaj generic pentru atît de invocatul român naiv
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
domeniul dialectologiei (interpretarea și dificultățile de transcriere, arii de răspîndire a perfectului simplu sau a unor cuvinte, sesizarea unor date de istorie orală în texte dialectale). A analizat (prin cîteva studii remarcabile) raportul dintre termenii de înrudire și termenii de adresare, cîteva cîmpuri onomasiologice (animale domestice, pieptănat), evoluții semantice (venind de pildă în sprijinul etimologiei cuvîntului mire din lat. miles "soldat"), verbe delocutive derivate din imprecații: a drăcui, a răuli (a da răului), a firui (fir-ar...) etc. Alte contribuții privesc
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
să continue discuția. - Nu ați vrut să vorbiți cu noi, nu mai discutăm acum! se răstiră namilele. -Dar cine sunteți ? întrebă curioasă Sonia. -Suntem șefii de la firma agentului de pază! răspunseră răstit, în cor, bărbații. Soniei i se păru firească adresarea, pentru că nu se aștepta la altă reacție din partea lor. - Sunteți firmă de pază și protecție, nu de agresiune, spuse Sonia oamenilor, firmă plătită din banii publici, ai statului, ai contribuabililor. Când păzeau jandarmii instituțiile de învățământ, era corectitudine. Aceltia erau
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]