214 matches
-
L) datorită interacțiunilor moleculare ce apar ca urmare a forțelor superficiale necompensate. Această adsorbție depinde atât de caracteristicile adsorbantului (natura și caracterul suprafeței sale, tipul de suprafață - poroasă sau neporoasă, etc), cât și de natura și mărimea moleculelor substanței adsorbite (adsorbantului), la temperatură și presiune date. Referindu-ne la adsorbția unei substanțe dizolvate într-un lichid pur, deci la adsorbția din soluție (pe adsorbanți solizi), coeficientul de adsorbție (Г) se definește ca numărul de moli de solvit fixați pe 1 g
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
teorii și parametrii caracteristici s-au inclus în mai multe ecuații, dintre care, cea mai frecvent aplicată este ecuația lui Freundlich (217): 1 n x a c m = ⋅ (217) a și n = două constante empirice, care depind de temperatură, natura adsorbantului și a substanței adsorbite etc. Această relație poartă numele de izoterma de adsorbție a lui Freundlich și se aplică cu multă exactitate soluțiilor de concentrație medie. La concentrații foarte mici, constanta 1 1 n = , și prin urmare: x a c
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
direct proporțional cu concentrația. În cazul în care 1 0 n = , atunci: x a m = (219) coeficientul de adsorbție este independent de concentrație. La concentrații mari, datele experimentale se abat de la relația lui Freundlich, intervenind fenomenul de saturație la suprafața adsorbantului. Reprezentarea grafică a ecuației lui Freundlich în forma (217) la temperatură constantă, duce la o curbă denumită izoterma lui Freundlich (fig. 45.a.), asemănătoare izotermei de adsorbție a lui Gibbs. Logaritmarea ecuației (217) și reprezentarea ei grafică (fig. 45.b
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
titrează cu soluție NaOH 0,1 N, notând volumele V consumate la titrare. Se calculează apoi concentrațiile la echilibru (după adsorbție) c1, c2, ....,c5 exprimate în g/L. Se calculează cantitatea de acid acetic adsorbită de unitatea de masă a adsorbantului (g): Se reprezintă grafic dependența ( )x f c m = obținând izoterma de adsorbție (fig. 45.a). Pentru a verifica în ce măsură se aplică ecuația lui Freundlich (217), se trasează o a doua curbă logaritmică dublă: pe ordonată se notează lg x
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
CAPITOLUL 3 SUPORTURI POLIMERICE RETICULATE VINILTOLUEN:DIVINILBENZEN Violeta Neagu 1. Aspecte generale Copolimerii reticulați au constituit întotdeauna un subiect de importanță majoră datorită aplicațiilor lor diverse, ca materiale adsorbante, precursori ai schimbătorilor de ioni, catalizatori inerți, suporturi pentru enzime sau celule ale unor microorganisme. Sinteza acestor compuși macromoleculari s-a studiat foarte mult de-alungul anilor prin publicarea în reviste internaționale de specialitate a studiilor privind sinteza copolimerilor stiren : divinilbenzen
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
felul acesta o stratificare a substanțelor care trec prin adsorbant și care poate fi supusă ulterior diferitelor metode de analiză calitativă și cantitativă pentru fiecare componentă. Faza solidă constituie faza staționară sau imobilă și poate fi orice substanță cu proprietăți adsorbante. Faza fluidă constituie faza mobilă numită și eluent. Ea poate fi un solvent sau un amestec de solvenți în care se află dizolvate substanțele de analizat. După natura fazei staționare, cromatografia poate fi: pe coloană (când faza staționară sub formă
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
constituie faza mobilă numită și eluent. Ea poate fi un solvent sau un amestec de solvenți în care se află dizolvate substanțele de analizat. După natura fazei staționare, cromatografia poate fi: pe coloană (când faza staționară sub formă de pulbere adsorbantă este introdusă într-o coloană de sticlă), pe hârtie, în strat subțire și în gaze. Cromatografia de lichide pe coloană. (Separarea ionilor: Ca 2+ , Mg 2+ ) Reprezintă cea mai veche metodă cromatografică. În linii generale, instalația necesară separărilor cromatografice constă
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
COMPUȘI DIN SOLUȚIE CU AJUTORUL UNOR SISTEME COLOIDALE Principiul lucrării Adsorbția reprezintă concentrarea a unuia sau mai multor componente în stratul superficial al unei componente (de obicei un solid). Materialul la suprafața căruia sunt adsorbite componentele poartă denumirea de sorbent sau adsorbant. Suprafața specifică a sorbentului reprezintă aria totală pe care solutul oare la dispoziție pentru a fi adsorbit dar în cazul moleculelor mari (de exemplu colorani azoici, polimeri etc.) nu se poate acoperi întreaga suprafață iar adsorbșia se face doar parțial
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Dacă o componentă se concentrează numai la suprafața de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a unei alte substanțe se numește adsorbție. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Acestă relație poartă numele de izoterma lui Freundlich. Ecuația poate
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
a gazelor în general și a gazelor rare în special, individual și în amestecuri; - obținerea datelor de proiectare și realizarea instalațiilor experimentale în vederea stabilirii performanțelor la adsorbția fizică a gazelor; - separarea gazelor rare din sursele de gaze reziduale industriale; - prelucrarea adsorbanților și determinarea caracteristicilor de separare a gazelor; - realizarea și modificarea structurii interne a adsorbanților selectivi pe bază de cărbune, cu proprietăți de sita moleculară; - separarea gazelor prin adsorbții selective: O2/N2 din aer, CO2 din gaze naturale, H2 și He
HOTĂRÎRE Nr. 1319 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - I.C.S.I. Rimnicu Vilcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116435_a_117764]
-
obținerea datelor de proiectare și realizarea instalațiilor experimentale în vederea stabilirii performanțelor la adsorbția fizică a gazelor; - separarea gazelor rare din sursele de gaze reziduale industriale; - prelucrarea adsorbanților și determinarea caracteristicilor de separare a gazelor; - realizarea și modificarea structurii interne a adsorbanților selectivi pe bază de cărbune, cu proprietăți de sita moleculară; - separarea gazelor prin adsorbții selective: O2/N2 din aer, CO2 din gaze naturale, H2 și He din gaze reziduale industriale; - prelucrarea gazelor subterane în scopul îmbogățirii în metan și lichefierii
HOTĂRÎRE Nr. 1319 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - I.C.S.I. Rimnicu Vilcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116435_a_117764]
-
moleculară; - separarea gazelor prin adsorbții selective: O2/N2 din aer, CO2 din gaze naturale, H2 și He din gaze reziduale industriale; - prelucrarea gazelor subterane în scopul îmbogățirii în metan și lichefierii acestuia; - dezvoltarea proceselor necriogenice pentru separarea și purificarea gazelor - adsorbanții la presiune variabilă (PSA); - determinarea coeficienților de difuzie în structuri microporoase și stabilirea selectivității adsorbanților; - prepararea amestecurilor de gaze, determinarea compoziției acestora și utilizarea lor în scopuri analitice și tehnice sudurilor; - realizarea structurilor compacte de carbon-fulereni. e) Programe de risc
HOTĂRÎRE Nr. 1319 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - I.C.S.I. Rimnicu Vilcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116435_a_117764]
-
și He din gaze reziduale industriale; - prelucrarea gazelor subterane în scopul îmbogățirii în metan și lichefierii acestuia; - dezvoltarea proceselor necriogenice pentru separarea și purificarea gazelor - adsorbanții la presiune variabilă (PSA); - determinarea coeficienților de difuzie în structuri microporoase și stabilirea selectivității adsorbanților; - prepararea amestecurilor de gaze, determinarea compoziției acestora și utilizarea lor în scopuri analitice și tehnice sudurilor; - realizarea structurilor compacte de carbon-fulereni. e) Programe de risc industrial ... --------------------------- Institutul desfășoar�� activități cu privire la: - investigarea, identificarea și evaluarea riscului prin sisteme expert pentru analiză
HOTĂRÎRE Nr. 1319 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - I.C.S.I. Rimnicu Vilcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116435_a_117764]
-
localizează zona de rezorcinol/DHT sub lumina UV (254 nm). Cei 2 componenți au aproximativ aceleași valori Rf. Se marchează benzile cu creionul la 2 mm distanță de limita întunecată exterioară a benzilor. Se îndepărtează aceste zone și se colectează adsorbantul fiecărei benzi într-un flacon de 10 ml. 6.1.7. Se extrage adsorbantul conținând proba și cel ce conține amestecul standard, fiecare în modul următor: Se adaugă 2 ml metanol (4.2) și se extrage timp de o oră
ANEXA din 28 noiembrie 2001 privind metodele de analiza a compoziţiei produselor cosmetice în vederea controlului calităţii acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145750_a_147079]
-
aproximativ aceleași valori Rf. Se marchează benzile cu creionul la 2 mm distanță de limita întunecată exterioară a benzilor. Se îndepărtează aceste zone și se colectează adsorbantul fiecărei benzi într-un flacon de 10 ml. 6.1.7. Se extrage adsorbantul conținând proba și cel ce conține amestecul standard, fiecare în modul următor: Se adaugă 2 ml metanol (4.2) și se extrage timp de o oră sub agitare continuă. Se filtrează amestecul și se repetă extracția timp de alte 15
ANEXA din 28 noiembrie 2001 privind metodele de analiza a compoziţiei produselor cosmetice în vederea controlului calităţii acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145750_a_147079]
-
ci prin cea a unui produs radicalic apărut, într-o primă fază, prin scindarea inelului pirolidonic. În urma polimerizării acestuia, apar legături amidice. Unele dintre legăturile amidice se pot realiza și între catene diferite, rezultând o structură reticulată tridimensional, cu proprietăți adsorbante evidente. Polivinilpolipirolidona (v. reacția de formare) poate fi însă mai greu considerată o poliamidă în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă o catenă poliamidică (jos) ranforsată cu una hidrocarbonată (sus), adică un hibrid policondensat−polimer. Polivinilpolipirolidona se prezintă sub
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
sub formă de pudră albă insolubilă în apă, alcool, acizi și alți solvenți organici; insolubilitatea sa constituie o garanție în sensul că, în cazul unei supradozări, nu conduce la supracleirea vinului 5, ca în cazul utilizării substanțelor proteice. Puterea ei adsorbantă față de compușii fenolici este cu mult mai mare decât cea a poliamidelor de tip nylon. Polivinilpolipirolidona adsoarbe, pe lângă compuși polifenolici, chiar și complecși tanino−proteici (și aceștia pasibili de tulbureli ulterioare), iar tratamentul nu modifică gradul alcoolic, aciditatea și pHul
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
medicină, biotehnologie, agricultură precum și în alte domenii cum ar fi materiale de construcție sau protecție, vopsele, lentile, având o mare rezistență mecanică și chimică precum și o foarte ridicată stabilitate termică. Acești polimeri intră în compoziția cauciucurilor, schimbătorilor de ioni sau adsorbanților, constituie materialul de umplutură al coloanelor de separare , a cablurilor electronice, sensori, materiale inteligente, organe artificiale, implanturi. Obținuți pe calea polimerizării în suspensie, polimerii reticulati constituie materialul de umplutură al coloanelor cromatografice, fiind adesea precursori ai schimbătorilor de ioni . Prepararea
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
foarte mare de forme și mărimi a porilor, fiind alcătuită dintr-o fază continuă gel și una a porilor. În procesul de adsorbție, moleculele care au o afinitate mică pentru apă, porțiunile hidrofile sunt preferențial adsorbite pe suprafața hidrofobică a adsorbantului, în timp ce acelea hidrofilice rămân în faza apoasa. O molecuă tipică de sorbant (O-) conținând o porțiune hidrofobică (-) și una hidrofilică ( O ) este adsorbită din faza apoasă conform figurii 8 : Astfel de adsorbanți sunt utilizați pentru separarea soluțiilor de substanțe organice
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
hidrofobică (-) și una hidrofilică ( O ) este adsorbită din faza apoasă conform figurii 8 : Astfel de adsorbanți sunt utilizați pentru separarea soluțiilor de substanțe organice, fiind deosebit de eficienți pentru separarea agenților activi de suprafață (detergenți, emulsionanți, dispersanți) Microsferă Faza apoasă 30 Adsorbanții nepolari sunt eficienți pentru a adsorbi solute nepolare din solvenți polari. Ei sunt utilizați pentru concentrarea steroizilor, enzimelor, aminoacizilor, polipeptidelor, proteinelor, etc. Un adsorbant polar, poate adsorbi solute nepolare din sisteme apoase și poate deasemeni, adsorbi solute polare din solvenți
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de reținere cât si pentru regenerări (spălări). Un adsorbant polar este recomandat să lucreze atât în soluții polare cât și nepolare (adsorbția din soluția apoasă crește cu creșterea catenei și descrește cu solubilitatea substanței de reținut). Reținerea moleculelor pe suprafața adsorbanților se face prin legături slabe de tip Van der Waals. Din cauză că forțele de legătură de acest tip sunt mai slabe ca cele de atracție electrostatică prezente în schimbul ionic, regenerarea adsorbanților este mult mai ușoară. Studiile proprietăților termodinamice efectuate de Gustafson
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
descrește cu solubilitatea substanței de reținut). Reținerea moleculelor pe suprafața adsorbanților se face prin legături slabe de tip Van der Waals. Din cauză că forțele de legătură de acest tip sunt mai slabe ca cele de atracție electrostatică prezente în schimbul ionic, regenerarea adsorbanților este mult mai ușoară. Studiile proprietăților termodinamice efectuate de Gustafson si colab. /69/ pe Amberlite XAD 2 la diverse temperaturi au arătat că entalpia de adsorbție este de 2-3 ori mai mică decât totalul energiei adsorbției, arătând o schimbare pozitivă
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
ordonată, astfel că apare o schimbare pozitivă a entropiei. Factorii care influențează adsorbția, pot fi de natură fizică și chimică, așa cum s-a văzut că are loc mecanismul adsorbției. Pe scurt, influența acestor factori poate fi sistematizată astfel: influența structurii adsorbantului: forma și mărimea porilor, valoarea suprafeței active a adsorbantului, omogenitatea structurii adsorbante, variația volumică a adsorbantului polaritatea scheletului; influența compoziției soluției: salinitatea soluției, concentrația solutului, solubilitatea solutului, natura efluentului, izotermele de adsorbție si existența legăturilor de hidrogen; influența naturii polimerului
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
Factorii care influențează adsorbția, pot fi de natură fizică și chimică, așa cum s-a văzut că are loc mecanismul adsorbției. Pe scurt, influența acestor factori poate fi sistematizată astfel: influența structurii adsorbantului: forma și mărimea porilor, valoarea suprafeței active a adsorbantului, omogenitatea structurii adsorbante, variația volumică a adsorbantului polaritatea scheletului; influența compoziției soluției: salinitatea soluției, concentrația solutului, solubilitatea solutului, natura efluentului, izotermele de adsorbție si existența legăturilor de hidrogen; influența naturii polimerului: permeabilitatea (cea mai mare se observă la polimeri cu
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
adsorbția, pot fi de natură fizică și chimică, așa cum s-a văzut că are loc mecanismul adsorbției. Pe scurt, influența acestor factori poate fi sistematizată astfel: influența structurii adsorbantului: forma și mărimea porilor, valoarea suprafeței active a adsorbantului, omogenitatea structurii adsorbante, variația volumică a adsorbantului polaritatea scheletului; influența compoziției soluției: salinitatea soluției, concentrația solutului, solubilitatea solutului, natura efluentului, izotermele de adsorbție si existența legăturilor de hidrogen; influența naturii polimerului: permeabilitatea (cea mai mare se observă la polimeri cu catene flexibile, densitate
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]