96 matches
-
Nelson, ale căror principii au fost prezentate în subcapitolele 2.3.3.3. și. 2.3.3.5. În cazul modelului Yoon și Nelson, conform Ecuației (2.81), din reprezentarea grafică se pot determina parametrii kYN și t1/2 pentru adsorbat. Prin derivarea Ecuației (2.81) și ținând cont că străpungerea de 50% se produce când t = t1/2, înseamnă că adsorbția unui strat atinge saturarea la t = 2·t1/2, iar capacitatea de adsorbție a coloanei (q0YN), se determină conform
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
un proces static, decât în sistem continuu pe coloană, pentru îndepărtarea colorantului (RBMR) din soluții apoase. Concluzii și perspective Procesele de adsorbție a coloranților cu sorbenți neconvenționali sunt considerate ca tehnologii promițătoare care implică transferul de fază al moleculelor de adsorbat pe adsorbent, rezultând un efluent incolor. Condițiile optime de adsorbție pot fi stabilite prin respectarea următoarelor obiective ale studiilor: - caracterizarea cineticii preechilibrului reținerii colorantului; - selectarea sorbentului celui mai eficient față de un anumit colorant; - examinarea termodinamicii adsorbției; - explorarea posibilității de reutilizare
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
dintre componente, procesul poartă numele de adsorbție. Adsorbția reprezintă acumularea la suprafața unei substanțe lichide sau solide a unei alte substanțe. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant (adsorbent) iar substanța care se adsoarbe se numește adsorbat. Îndepărtarea unei substanțe sorbite de pe sorbant sau din interiorul acestuia se numește desorbție. 1.1.2.1. Tipuri de adsorbție Fenomenele de adsorbție se pot produce pe diferite tipuri de suprafețe de separare, în funcție de caracterul fazelor ce formează sistemul dat
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de orientare) iar structura internă a particulelor adsorbite, respectiv distribuția electronilor de valență nu se modifică. Se manifestă la temperaturi joase și este caracterizată printr-o căldură de adsorbție mică (Q < 10 kcal/mol); adsorbția chimică (chemosorbția, adsorbția activată) - reținerea adsorbatului se face prin forțe de natură chimică, modificându-i-se 109 structura internă. Se formează legături chimice noi, dar uneori formarea acestor legături nu implică scindarea completă a moleculelor de adsorbat. Exemplu: la adsorbția combinațiilor nesaturate pe suprafața solidă a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
10 kcal/mol); adsorbția chimică (chemosorbția, adsorbția activată) - reținerea adsorbatului se face prin forțe de natură chimică, modificându-i-se 109 structura internă. Se formează legături chimice noi, dar uneori formarea acestor legături nu implică scindarea completă a moleculelor de adsorbat. Exemplu: la adsorbția combinațiilor nesaturate pe suprafața solidă a catalizatorului, la reacția de hidrogenare, doar electronii Π participă la formarea noii legături cu suprafața, în timp ce electronii σ continuă să stabilească legătura dintre cei doi atomi de carbon. Căldura de adsorbție
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
caz, de 20 - 100 kcal/mol, iar viteza de chemosorbție crește cu creșterea temperaturii, deși acest tip de adsorbție poate avea loc și la temperaturi joase. Mărimea ce caracterizează adsorbția este coeficientul de adsorbție, definit ca raportul dintre cantitatea de adsorbat x și unitatea de suprafață a adsorbantului S. Adsorbanții uzuali sunt fie sisteme capilare, fie pulberi-suspensii a căror suprafață este neomogenă, deosebindu-se esențial de suprafața „netedă” a lichidelor. La lichide, suprafața geometrică va coincide cu cea reală. La adsorbanții
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mărime constantă ce caracterizează un adsorbant dat. Deoarece suprafața specifică a adsorbanților nu este de obicei cunoscută, nu putem exprima coeficientul de adsorbție în moli/cm2; el poate fi redat doar în număr de moli fixați pe un gram de adsorbat. Se notează: Γs = ns / m , unde ns - număr de moli de adsorbat; m - număr de grame adsorbant. În cazul adsorbției gazelor pe adsorbanți solizi, se poate reda doar volumul V în cm3 de gaz (adus în condiții normale) adsorbit de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
nu este de obicei cunoscută, nu putem exprima coeficientul de adsorbție în moli/cm2; el poate fi redat doar în număr de moli fixați pe un gram de adsorbat. Se notează: Γs = ns / m , unde ns - număr de moli de adsorbat; m - număr de grame adsorbant. În cazul adsorbției gazelor pe adsorbanți solizi, se poate reda doar volumul V în cm3 de gaz (adus în condiții normale) adsorbit de un gram de corp solid. 1.1.2.2. Influența diferiților factori
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Boedeker și apoi de Freundlich (1907), de forma: Γ = k · C1/n sau Γ = k · p1/n Fig. 1.4. Diagramă coeficient de adsorbție - presiune de echilibru 111 unde Γ este coeficientul de adsorbție; C este concentrația de echilibru a adsorbatului lichid; p este presiunea de echilibru a adsorbatului gazos; k și 1/n sunt constante care se determină în mod obișnuit pe cale grafică. Această relație poartă numele de izoterma lui Freundlich și poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă (fig
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Γ = k · C1/n sau Γ = k · p1/n Fig. 1.4. Diagramă coeficient de adsorbție - presiune de echilibru 111 unde Γ este coeficientul de adsorbție; C este concentrația de echilibru a adsorbatului lichid; p este presiunea de echilibru a adsorbatului gazos; k și 1/n sunt constante care se determină în mod obișnuit pe cale grafică. Această relație poartă numele de izoterma lui Freundlich și poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă (fig. 1.5.): C - concentrația de echilibru în mediu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și 1/n , k reprezintă valoarea coeficientului de adsorbție când presiunea de echilibru p (sau concentrația de echilibru C) a adsorbantului are valoare unitară (este egală cu 1). În general, această constantă variază în limite largi pentru diferite sisteme adsorbant - adsorbat. 1/n este cuprins între limitele 0,1 - 1, în majoritatea cazurilor măsurând 0,3 - 0,5. Valoarea sa subunitară măsoară abaterea izotermei de la o dreaptă. Prin logaritmarea expresiei de mai sus se obține grafic o dreaptă cu panta 1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
3 - 0,5. Valoarea sa subunitară măsoară abaterea izotermei de la o dreaptă. Prin logaritmarea expresiei de mai sus se obține grafic o dreaptă cu panta 1/n și ordonata la origine log k. Alura curbei arată că primele cantități de adsorbat sunt fixate mai intens: la variații mici ale concentrației substanței în mediul fluid corespund variații relativ mari ale concentrației substanței pe adsorbant. Pe măsură ce concentrația din mediul fluid crește, panta curbei devine mai lină, tinzând către o paralelă la axa concentrațiilor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
clasificare urmează domeniul de utilizare, în diferite procese, a adsorbanților: uscarea gazelor; purificarea și separarea amestecurilor gazoase sau lichide. Suprafețele adsorbanților pot fi : polare, nepolare, ionice, cu pori de diferite mărimi. Pentru a mări suprafața de contact dintre adsorbant și adsorbat, adsorbanții se folosesc sub formă de pulberi. Cei mai mulți dintre ei au o structură poroasă, cu numeroase capilare de forme și dimensiuni diferite. 1.1.2.3. Adsorbția din mediu omogen (soluții) Concentrarea substanțelor dintr-o soluție la suprafața ei de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
direcție, printr-un mediu solid, la suprafața căruia substanțele se vor fixa în anumite zone. Zonele de fixare ale componentelor depind de viteza de migrare, de gradul diferit de adsorbție și de natura fazelor ce vin în contact (adsorbant și adsorbat). Se obține în felul acesta o stratificare a substanțelor care trec prin adsorbant și care poate fi supusă ulterior diferitelor metode de analiză calitativă și cantitativă pentru fiecare componentă. Faza solidă constituie faza staționară sau imobilă și poate fi orice
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a unei alte substanțe se numește adsorbție. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Exprimarea cantitativă a procesului se face prin relația lui Freundlich: rec în șase pahare Erlenmeyer și se umectează
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
direcție, printr-un mediu solid, la suprafața căruia substanțele se vor fixa în anumite zone. Zonele de fixare ale componentelor depind de viteza de migrare, de gradul diferit de adsorbție și de natura fazelor ce vin în contact (adsorbant și adsorbat). Se obține în felul acesta o stratificare a substanțelor care trec prin adsorbant și care poate fi supusă ulterior diferitelor metode de analiză calitativă și cantitativă pentru fiecare componentă. Faza solidă constituie faza staționară sau imobilă și poate fi orice
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a unei alte substanțe se numește adsorbție. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Exprimarea cantitativă a procesului se face prin relația lui Freundlich: , în care: X = cantitatea de adsorbat; m = cantitatea
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Exprimarea cantitativă a procesului se face prin relația lui Freundlich: , în care: X = cantitatea de adsorbat; m = cantitatea de adsorbant; C = concentrația de echilibru a adsorbatului lichid; k, n = constante. Acestă relație poartă numele de izoterma lui Freundlich. Ecuația poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă. Izoterma de adsorbție a lui Freundlich c = concentrația de echilibru
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Exprimarea cantitativă a procesului se face prin relația lui Freundlich: , în care: X = cantitatea de adsorbat; m = cantitatea de adsorbant; C = concentrația de echilibru a adsorbatului lichid; k, n = constante. Acestă relație poartă numele de izoterma lui Freundlich. Ecuația poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă. Izoterma de adsorbție a lui Freundlich c = concentrația de echilibru în mediu fluid a substanței care se adsoarbe; a = concentrația
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
direcție, printr-un mediu solid, la suprafața căruia substanțele se vor fixa în anumite zone. Zonele de fixare ale componentelor depind de viteza de migrare, de gradul diferit de adsorbție și de natura fazelor ce vin în contact (adsorbant și adsorbat). Se obține în felul acesta o stratificare a substanțelor care trec prin adsorbant și care poate fi supusă ulterior diferitelor metode de analiză calitativă și cantitativă pentru fiecare componentă. Faza solidă constituie faza staționară sau imobilă și poate fi orice
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a unei alte substanțe se numește adsorbție. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Acestă relație poartă numele de izoterma lui Freundlich. Ecuația poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă. Concentrația a
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]