96 matches
-
grosimea membranei lichide și cu diferența de concentrație a adsorbatului între soluție și suprafața externă a granulei de nămol. Astfel, viteza de transfer de masă N a granulei de nămol este definită ca: (4.9) în care C este concentrația adsorbatului în lichid și Ci este concentrația adsorbatului la suprafața granulei de nămol. Stadiul 2 - Procesul de difuzie în micropori: numai o parte a substanței transferate la suprafața externă a granulei de nămol din volumul de soluție va fi adsorbită la
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
concentrație a adsorbatului între soluție și suprafața externă a granulei de nămol. Astfel, viteza de transfer de masă N a granulei de nămol este definită ca: (4.9) în care C este concentrația adsorbatului în lichid și Ci este concentrația adsorbatului la suprafața granulei de nămol. Stadiul 2 - Procesul de difuzie în micropori: numai o parte a substanței transferate la suprafața externă a granulei de nămol din volumul de soluție va fi adsorbită la suprafața externă a granulei de nămol. Cele mai multe
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
granulei de nămol din volumul de soluție va fi adsorbită la suprafața externă a granulei de nămol. Cele mai multe substanțe intră în micropori, iar viteza de difuzie în micropori este funcție de masa moleculară, de structura chimică și de fluiditatea fizică a adsorbatului în micropori. De asemenea, se raportează la structura și distribuția microporilor în granula de nămol. Stadiul 3 - Procesul de biosorbție la suprafața internă a microporilor: după ce adsorbatul ajunge la micropori el este adsorbit la pozițiile activate ale granulei de nămol
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
micropori este funcție de masa moleculară, de structura chimică și de fluiditatea fizică a adsorbatului în micropori. De asemenea, se raportează la structura și distribuția microporilor în granula de nămol. Stadiul 3 - Procesul de biosorbție la suprafața internă a microporilor: după ce adsorbatul ajunge la micropori el este adsorbit la pozițiile activate ale granulei de nămol. Cantitatea de adsorbat difuzată (W1) în membrana externă de lichid, pe unitatea de timp, poate fi descrisă prin Ecuația (4.10): (4.10) în care A este
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
De asemenea, se raportează la structura și distribuția microporilor în granula de nămol. Stadiul 3 - Procesul de biosorbție la suprafața internă a microporilor: după ce adsorbatul ajunge la micropori el este adsorbit la pozițiile activate ale granulei de nămol. Cantitatea de adsorbat difuzată (W1) în membrana externă de lichid, pe unitatea de timp, poate fi descrisă prin Ecuația (4.10): (4.10) în care A este aria suprafeței externe a granulei de nămol. Substituind Ecuația (4.9) în Ecuația (4.10), se
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
unitatea de timp, este: (4.12) în care q este cantitatea adsorbită pe unitatea de greutate a granulei de nămol, ρb este densitatea granulei de nămol, Vs este volumul granulei de nămol iar t este timpul. În conformitate cu conservarea masei, cantitatea adsorbatului difuzat în membrana lichidă externă este egală cu cantitatea adsorbită de granula de nămol, deci W1 este egal cu W2. Astfel: (4.13) Pentru av = A/Vs, conform Ecuației (4.13) rezultă: (4.14) în care Ci, concentrația adsorbatului la
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cantitatea adsorbatului difuzat în membrana lichidă externă este egală cu cantitatea adsorbită de granula de nămol, deci W1 este egal cu W2. Astfel: (4.13) Pentru av = A/Vs, conform Ecuației (4.13) rezultă: (4.14) în care Ci, concentrația adsorbatului la suprafața granulei de nămol, este funcție de timp. Pentru simplificare se poate substitui Ci cu Ce. Conform Ecuației (4.14) se poate scrie: (4.15) Cei doi parametri, masa m (kg) a nămolului și volumul de lichid V (m3), sunt
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cu o densitate inițială a granulelor de 39,2 kg m-3. Amestecul a fost agitat si s-au luat probe la anumite intervale de timp. Rezultatele au fost interpretate și s-a obținut o bună concordanță între cantitatea de adsorbat măsurată și cea prevăzută de ecuația BMTC. Valoarea lui BMTC pentru colorantul Acid Red GR adsorbit cu nămolul anoxic a fost de 6,816 kg m-3 min-1. Experimentul simplu de adsorbție a confirmat validitatea ecuației. Aceasta este o modalitate
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Creșterea dozei de sorbent intensifică adsorbția coloranților, însă după 1,0 g / 50 mL adsorbția colorantului nu mai crește semnificativ și poate fi datorată suprapunerii sau aglomerării situsurilor de adsorbție rezultând o descreștere a ariei suprafeței totale a adsorbentului disponibilă adsorbatului și o creștere a grosimii stratului de difuzie. De aceea, 1,0 g de biomasă s-a considerat ca doza optimă pentru studiile ulterioare (Sadhasivam și al., 2007, 2009). Disponibilitatea unei arii mai mari a suprafeței adsorbentului ar putea fi
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
De aceea, 1,0 g de biomasă s-a considerat ca doza optimă pentru studiile ulterioare (Sadhasivam și al., 2007, 2009). Disponibilitatea unei arii mai mari a suprafeței adsorbentului ar putea fi motivul pentru creșterea în procentul de îndepărtare a adsorbatului cu creșterea dozei de adsorbent. Nacera și Achira (2006) au investigat biosorbția colorantului bazic Albastru de metilen cu biomasa bacteriană neviabilă de Streptomyces rimosus. Probe diferite de biosorbent din domeniul 0,25-0,5 g au fost adăugate la soluția de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
o desorbție de 57%, iar cu NaOH 0,5 N desorbția maximă a fost de 70% pentru Erioglaucine. Viteza de desorbție mai scăzută a Rhodaminei 6G comparativ cu Erioglaucine a fost explicată prin existența unei forțe de legare puternice între adsorbat și adsorbent, care relevă un posibil mecanism de chimiosorbție. În cazul Erioglaucine, a fost implicată în primul rând adsorbția fizică. Astfel, se poate trage concluzia că ambele mecanisme, chimiosorbția și adsorbția fizică, sunt prezente în procesele de îndepărtare a colorantului
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
reziduală de C. glutamicum poate fi regenerată ușor la pH=7 și reutilizată de mai multe ori dacă pierderea de biomasă este minimizată. În cazul aceleași biomase de C. glutamicum protonată, saturată însă cu colorantul Reactive Yellow 2 (RY2), desorbția adsorbatului s-a realizat la un pH >7, la care reținerea colorantului a fost minimă, iar solubilizarea biomasei nesemnificativă. Ca rezultat, eficiența procesului de sorbție-desorbție a colorantului RY2 a fost la nivel satisfăcător până la 4 cicluri repetate (Won și Yun, 2006
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
libere rezultate din aplicarea acestui model pentru IASq și IHISq au fost situate în domeniul 6,42-7,15 kJ mol-1, valori corespunzătoare adsorbției fizice. Modelul Flory-Huggins a fost utilizat pentru a determina caracteristicile gradului de acoperire a suprafeței adsorbentului cu adsorbat. Datele de biosorbție din izoterma Temkin arată că KFH pentru IASq și IHISq sunt 0,30×103, respectiv 129 103 L mol−1. Valorile negative ΔG calculate arată că procesul de biosorbție este de natură spontană și reacția colorantului cu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Nelson, ale căror principii au fost prezentate în subcapitolele 2.3.3.3. și. 2.3.3.5. În cazul modelului Yoon și Nelson, conform Ecuației (2.81), din reprezentarea grafică se pot determina parametrii kYN și t1/2 pentru adsorbat. Prin derivarea Ecuației (2.81) și ținând cont că străpungerea de 50% se produce când t = t1/2, înseamnă că adsorbția unui strat atinge saturarea la t = 2·t1/2, iar capacitatea de adsorbție a coloanei (q0YN), se determină conform
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
un proces static, decât în sistem continuu pe coloană, pentru îndepărtarea colorantului (RBMR) din soluții apoase. Concluzii și perspective Procesele de adsorbție a coloranților cu sorbenți neconvenționali sunt considerate ca tehnologii promițătoare care implică transferul de fază al moleculelor de adsorbat pe adsorbent, rezultând un efluent incolor. Condițiile optime de adsorbție pot fi stabilite prin respectarea următoarelor obiective ale studiilor: - caracterizarea cineticii preechilibrului reținerii colorantului; - selectarea sorbentului celui mai eficient față de un anumit colorant; - examinarea termodinamicii adsorbției; - explorarea posibilității de reutilizare
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
direcție, printr-un mediu solid, la suprafața căruia substanțele se vor fixa în anumite zone. Zonele de fixare ale componentelor depind de viteza de migrare, de gradul diferit de adsorbție și de natura fazelor ce vin în contact (adsorbant și adsorbat). Se obține în felul acesta o stratificare a substanțelor care trec prin adsorbant și care poate fi supusă ulterior diferitelor metode de analiză calitativă și cantitativă pentru fiecare componentă. Faza solidă constituie faza staționară sau imobilă și poate fi orice
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a unei alte substanțe se numește adsorbție. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Acestă relație poartă numele de izoterma lui Freundlich. Ecuația poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă. Concentrația a
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
direcție, printr-un mediu solid, la suprafața căruia substanțele se vor fixa în anumite zone. Zonele de fixare ale componentelor depind de viteza de migrare, de gradul diferit de adsorbție și de natura fazelor ce vin în contact (adsorbant și adsorbat). Se obține în felul acesta o stratificare a substanțelor care trec prin adsorbant și care poate fi supusă ulterior diferitelor metode de analiză calitativă și cantitativă pentru fiecare componentă. Faza solidă constituie faza staționară sau imobilă și poate fi orice
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a unei alte substanțe se numește adsorbție. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant iar substanța care se acumulează se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Exprimarea cantitativă a procesului se face prin relația lui Freundlich: , în care: X = cantitatea de adsorbat; m = cantitatea
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
se numește adsorbat. Corpurile solide, prin suprafața lor specifică mare, au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Exprimarea cantitativă a procesului se face prin relația lui Freundlich: , în care: X = cantitatea de adsorbat; m = cantitatea de adsorbant; C = concentrația de echilibru a adsorbatului lichid; k, n = constante. Acestă relație poartă numele de izoterma lui Freundlich. Ecuația poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă. Izoterma de adsorbție a lui Freundlich c = concentrația de echilibru
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
au proprietatea de a reține diferite gaze sau lichide datorită forțelor necompensate de la nivelul interfazic. Exprimarea cantitativă a procesului se face prin relația lui Freundlich: , în care: X = cantitatea de adsorbat; m = cantitatea de adsorbant; C = concentrația de echilibru a adsorbatului lichid; k, n = constante. Acestă relație poartă numele de izoterma lui Freundlich. Ecuația poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă. Izoterma de adsorbție a lui Freundlich c = concentrația de echilibru în mediu fluid a substanței care se adsoarbe; a = concentrația
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]