201 matches
-
XII, când animozitățile dintre cele două popoare slave au scăzut sensibil din intensitate, în prim plan s-au situat relațiile polono-germane. Moartea unui celebru nobil din Silezia, Piotr Włast (+1155), a fost prezentată drept rezultat al uneltirilor unei principese germane adulterine, cărturarul Kadłubek (1150-1223) a adoptat o ținută antigermană și episcopul de Gniezno Jakub Świnka (1283-1314) a îndreptat împotriva imperialilor o critică nemaipomenit de virulentă. Conform surselor, germanii îi tratau pe polonezi cu aroganță, iar ultimii îi calificau pe • Koz’ma
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
într-o Histoire de la pudeur -, indicator limpede al degradării moravurilor) avea în țările Române, chiar sub chipul ei „artizanal” medieval, o vechime considerabilă. Curvia însemna în limba românească veche și „prostituție”, dar și „practicarea unor relații sexuale extraconjugale” (un soț adulterin mărturisea că „s-a încârdoșit cu muieri curve”355. Cuvântul („păcatul curviei”) apare în Pravila ritorului Lucaci din 1581, în Pravila de ispravă oamenilor, în fragmentul copiat în Codex Neagoeanus, în Pravila aleasă, tradusă de Eustratie logofătul. Macarie, în Teologia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o fată lilială, Silvia, și un băiat, Ion, aspru, mereu zbârlit, susceptibil, marcat de traume îndurate în copilărie, ambii victime ale propriei modestii și onestități, Timpul în doi, analiză a bovarismelor unei soții ce se aventurează imaginar într-o relație adulterină, curmată prin spânzurarea ipoteticului amant cu șnurul fierului de călcat. Un dramatism mai complex conține climatul vieții de familie în Pasărea Shakespeare, unde o tânără, Irina, asemenea unui crin răsărit într-o cloacă, nu izbutește să iasă din acest mediu
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
relevă în contexte epice tensionate și determină stări sufletești terorizante, direcționate de sentimente dominatoare, cu manifestare excesivă. În Vedenia, de pildă, căpitanul Naicu, autor de farse de prost gust și individ obsedat de gândul că soția sa întreține o relație adulterină cu ordonanța, telegrafiază acasă, anunțându-și moartea de holeră în campanie. La aflarea înspăimântătoarei vești, femeia, debusolată și tiranizată de impresia că fantoma răposatului soț bântuie pe la ferestre, se refugiază în brațele vânjoasei ordonanțe. Căpitanul, care chiar sosise acasă noaptea
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
putut apărea în cancelarie cu privire la ceva mult mai grav? La început, am fost tentată să găsesc cele mai rele motive pentru înșelătoria ei. Dar cu timpul, teoriile cele mai melodramatice și-au pierdut forța. E o nebunie să descrii o adulterină de vârstă mijlocie ca fiind inocentă și totuși există ceva fundamental inocent la Sheba. Asta nu înseamnă că nu e capabilă de tot felul de păcate. Dar nu e în stare să uneltească. Nu are viclenia necesară pentru a unelti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
nu pornește de la mari diferențe de opinie politică, de soartă a clasei, deși dezbaterea se va purta în jurul acesteia, ci de la raporturi de familie, de la punerea în relație a umanității stricte, în afara stării ei civice sau sociale. O adevărată stare adulterină guvernează peste tot în O noapte furtunoasă, fundamentând o moralitate alterată și realții false între personaje. Ca și Trahanache, Jupân Dumitrache este o autoritate. Dar autoritatea lui are poziția cea mai falsă „el este singurul mare înșelat al piesei și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
e „varianta caricată a tipului juanesc”<footnote G. Munteanu, op. cit., p. 496. footnote>. Și într-adevăr, Nae Girimea e singurul dintre amanți care are o anumită anvergură, pentru că schimbă don juanesc „Mițele și Didinele și deci nu e un domestic adulterin”. Refuză ideea „pirostriilor” și își asigură din vreme ieșirile din „romanțurile” nefavorabile pentru a intra în altele. Este elementul constitutiv a două „triunghiuri de amor”: Mița și Crăcănel, Didina și Pampon. Isteț la vorbă și la faptă, ajutat și de
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
pe Mini de limpezimea priveliștei de afară. - Să nu deschizi Elenei vorba despre Mika-Le, o rugă Nory. - Ce mai face Mika-Le? - Ce să facă! Același lucru. . . Nerozii! Mini crezu că face aluzie la scena teribilă, provocată la Hallipi de mica adulterină, prin ultima scrisoare. - Elena nu cunoaște secretul nașterii? întrebă. - Nu. Nu! Nici nu bănuiește. E singurul lucru pe care nu i l-aș spune niciodată. Ar pune în curent pe Doru, sunt sigură. Nu vreau să-mi iau așa răspunderi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
continuare toba lui de copil și mai ales să spargă geamurile și vitrinele orașului cu 150 țipătul său care era atât de pătrunzător și de o atât de înaltă frecvență încît urechile obișnuite nu-l percepeau. Mama, cu amorul ei adulterin, are un sfârșit tragic, și aici interesul cărții devine maxim. Soțul a inventat pentru ea suferințe inumane. De pildă s-o facă să asiste la un pescuit de țipari folosind drept momeală capete moarte de cal, pline cu viermi. Femeia
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
multe decât poți număra! răsună deodată un glas străin și cavernos, dintre buzele umede ale femeii. Apoi vocea normală a Lilianei îi revine, printre icnete întretăiate: Așaaa...! Acolo! A-a-a! Nu te opri, că te sugrum! Ce bine e-e-e...! Adulterina geme și iar îi scuipă vin lui Uriel, în față! Dane...!! zbiară Fratele, văzând cum Îngerul se rigidizează și-și dă privirea bolând, peste cap. Nici un pas, că vă tai, pe voi doi, futuriștilor! se întoarce Șobolanul ferm, către Avocat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
marele roman francez al secolului al XIX-lea. Filiațiile (probabil programatic asumate de către autoarea ce pare că dorește să facă un roman din epocă) se stabilesc la nivel de cronotop (salonul), la nivel de personaj (parvenitul abil - Titi Ialomițeanu ; femeia adulterină - Sophie Mironescu ; adolescenta castă, frecventată, la modul imaginar, de tentațiile pasiunii - Margot). Personajul central, profesorul Mironescu, om al datoriei față de neam, este pe deplin contempo ranul epocii sale europene : este preocupat să instaleze la Universitate un laborator de fonetică, se
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lui Euthanasius, față cu istericoasele Mița Baston și Didina Mazu, năbădăioasele Zița și Veta, cu furia răzbunătoare a Ancăi și sarcasmul final al Efimiței, bașca Mânjoloaia și toate Tarsițele, Procopoaiele, Piscu peștile, posesoarele de Bubico și Goe, moașele regurgitant-flatulente, săltărețele adulterine aducătoare de „mici economii“, zalele cu deochi din lanțurile slăbiciunilor etc. - tot atâtea sarcasme drăcești ale unei misoginii de cinism carnavalesc. Ei bine, ce credeți? Tot numărând și croind statistici, am ajuns la concluzia că angelicul (mai ales dimensiunea marianică
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la minut. Dacă m-am dus în cele din urmă la Gala Mediafax, în ciuda inadecvării în peisaj, pe care mi-o presupuneam, a fost cu gândul la primii mei ani de Cotidianul (1991-96), și mai puțin legat de ulterioara legătură adulterină cu ProTV-ul. (O legătură grație căreia am trecut de la fidelitatea de castă - când scriam aproape exclusiv pentru autorii comentați, prietenii și... inamicii lor - la ideea de public.) Cineva, o doamnă, a spus un adevăr uriaș la Gala din 24
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
destinate statuii criselefantine a Athenei. Mitologia dezvăluie și ea zone mai puțin olimpiene ale sufletului grec. Adonis s-a născut dintr-un incest. Ajax a necinstit-o pe Cassandra chiar în templul zeiței înțelepciunii. Agamemnon e ucis de o soție adulterină, Helena se întoarce pocăită în brațele lui Menelau după ce a provocat dezastrul Troiei, Artemis, insensibilă și frigida, îi pedepsește pe cei care încearcă să se apropie de ea. Dragostea unică, romantică și neconsolată, care îi va provoca râsul lui Don
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
niște a-manți mediocri. Ei cunosc amorul, nu dragostea. Nu trec niciodată de limitele unei împreunări. În această privință, au fost mereu inferiori muritorilor. Nici măcar Afrodita n-a trăit o dramă erotică reală. Căsătorită cu Hefaistos, e, de mai multe ori, adulterină. Are tot felul de aventuri, cu zei și muritori, fiind surprinsă și în flagrant delict de infidelitate conjugală. Dar toate acestea sunt amoruri fulgerătoare și infidelități de duzină. Marile povești de dragoste ale omenirii o pun pe Afrodita într-o
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
rest, în loc să ridici privirea, te uiți în larg. Ți se pare că, sus, nu e decât un cer gol, banalizat, fără nici o taină. Nici vorbă să fi existat vreo cruciadă a grecilor pentru a aduce acasă, de la Troia, o frumoasă adulterină. Homer minte, zic specialiștii, cu un zâmbet îngăduitor pentru noi diletanții, care ne luăm după povești. Și ce-aș putea obiecta? Mai ales după ce am fost la Micene, nu îndrăznesc să-i combat pe domeniul adevărului istoric. Am urcat, într-
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
toți s-ar apuca să facă mărturisiri, dacă și-ar da în vileag adevărata meserie și identitate, nu știu cum ne-am mai descurca. Închipuiți-vă niște cărți de vizită pe care ar scrie: "Dupont, filosof fricos sau proprietar creștin sau umanist adulterin" ― căci avem de unde alege. Ar fi iadul pe pământ. Da, cred că așa e în iad: peste tot străzi cu firme și nimănui nu-i este cu putință să se justifice. Ești etichetat o dată pentru totdeauna. Gândiți-vă puțin, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
mai primejdioasă ca o leoaică, ea îi batjocorise destul apărând toate cățelele în călduri care se împotriviseră legii sfinte! „Trebuie căsăpită cu pietre!“, strigau chiar femeile credincioase, darămite bărbații la locul lor, care se simțeau răsplătiți dacă însuși tatăl curvei adulterine ridica primul piatra. O lapidare în Lavasan? Nu văzuseră asta de treizeci de ani în ținutul lor și primarul se- mpotrivise: ei erau bogați și smeriți, respectau Sharia, nu era nevoie ca nevestele lor, niște doamne ale modestiei, să ia
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
care nu există să fie o uniune adulteră dintre o femeie separată, cu un alt bărbat. În Scrisorile canonice ale lui Vasile cel Mare s-a vrut să se vadă că cei care au încheiat o căsătorie interzisă, deoarece era adulterină, sunt supuși pocăinței publice, fără ca pentru aceasta uniunea lor să fie considerată nulă: odată făcută pocăința, vor fi lăsați în pace să-și trăiască viața conjugală. Fundamentul acestei explicații este canonul nr. 26 din a doua Scrisoare canonică (Scrisoarea 199
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
nu doar a vitalității sexuale, ci și dezvăluirea secretelor pe care drept-credincioșii le ascund, dincolo de masca pietății. Păcatul originar al lumii fără de păcat la care visează pelerinii nu mai poate fi ascuns. Între pastorul ce predică rigoarea credinței și femeia adulterină, complicitatea trimite la trecutul ce abundă în abuzuri, rapacitate și cruzime. Adulterul și incestul sunt demonii pe care puritanii îi aduc, odată cu ei, din vechea lor patrie. Condiția păcătoasei este, ca și la Hawthorne, indicată cu fierul roșu al călăului
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dar o să aibă loc în curând. Și nu mă aștept să ies de-acolo învingător. Sigur că tu vei fi citată în calitate de persoană cu care am comis adulterul, a spus Hugo zâmbindu-i cu regret. Alice a tresărit. Citată ca adulterină într-un proces de divorț. În calitate de cealaltă femeie. De seducătoare malefică. Nu era rolul în care-și imaginase vreodată c-o să evolueze. — Dar nu i-l pot da pe Theo Amandei, a protestat ea. Legea Copiilor îl favorizează pe principalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
insațiabila Cosiția sare și se instalează în spațiul cel mai plin de pucioasă al rubricilor revistelor de scandaluri. Nenorocește bărbați, foarfecă tineret, sleiește averi, e exact genul de cucoană ce-și amenajează o căpiță de fân în salon pentru jocurile adulterine. Ultimul ei soț, doctorul Scurfuleț, încornorat plictisit, îi trântește anumite prafuri în mâncare și îi înnoadă câteva glande. În cel mai scurt timp, trupul ovaționat și afurisit al taifunicei doamne Cosiția se va acoperi cu un planșeu gros de osânză
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
om de talia lui, nu a rămas nici măcar o cravată? - Într-adevăr. - Îți spun eu, erau roze. - Erau ele roze. Dar aveau și-un tupeu... - Cine, dragă? Eu vorbeam de cravate. Cine aveau un tupeu? - Credeam că-i destăinui despre adulterinele acelea, de care a râs tot Parisul. Biata Charlotte. Îngâmfata Fanchette. Ernestine... Ce rușine au putut să pătimească atunci... - Ce-au pățit? - Spune-i tu! - De ce eu? Povestește tu! - Niște așa-zise doamne... - Niște așa-zise prefăcute... Din așa-zisa
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
s-ar fi cuvenit, probabil, să fie rostite către urechea cu pricina. Cuvinte furate, adică. Ori, dacă nu chiar cuvinte explicite, atunci măcar acele piuituri. Clănțănituri de surpriză. Fâșâituri. Ori suspine, emise de vreuna dintre fragilele aparținând popoarelor de femei adulterine. Și care, cu ușurință, pot fi confundate cu îndemnuri de a scrie despre dânsele povestiri de peste un milion de dolari. 339 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI icoana gazdei sale necesitatea de a-și cumpăra niște pruni, uriașa i se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pentru a întreține relații sexuale cu aceasta - ziua a patra). Remarcabil este că, în patru din povestirile rostite de ea, le apostrofează pe femeile rele și needucate, credule și insensibile, și manifestă o îngăduință vizibilă față de cele istețe, chiar dacă sunt adulterine, și ne apare mai mult decât tolerantă cu tinerii și instinctele care îi domină. Pampinea rămâne, de-a lungul întregii opere, „întruchiparea echilibrului însuși”177. „Cea cu părul bălai, întruchiparea eului liber”178, Fiammetta, spiritul ludic al Decameronului, aduce în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]