193 matches
-
Wim Wanders (EZ, 15.VII.2008). 5.2.2.4. În sfârșit, tensiunea inferențială se destinde în situații precum cele de mai jos, în care, cu oricât spirit cooperant, alocutorul nu poate reconstrui verigile informaționale lipsă care să justifice utilizarea adversativului metadiscursiv, acesta devenind, în asociere cu și (cu valoare clar conjuncțională) și prin desemantizare, o simplă variantă stilistică a copulativului prototipic, cu unicul rol de a rupe monotonia enumerării prin segmentarea și rearticularea enunțului: (29) Moluștele (midiile, stridiile și scoicile
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Week cu o colecție de inspirație "porno-chic", în care a predominat rochia, obiectul vestimentar preferat al designerului, dar și non-culoarea negru (EZ, 05.V.2008). 5.2.2.7. Succesul lui dar și cu funcție de - am putea spune - "conector copulativ- adversativ" se datorează atât capacității sale de "dramatizare" a enunțului, cât și caracterului "deschis" din punct de vedere sintactic și semantic pe care îl conferă - caracter adecvat exigențelor discursului mediatic. Acest caracter "deschis" al enunțului rezultant face diferența în raport cu structurile copulative
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
pare a-l consacra; o probă indirectă a tendinței ar putea fi generalizarea lui dar și (necorelativ) la închiderea unor lanțuri copulative, care s-ar explica parțial prin reducția structurii binare. 21 Vezi Zafiu (2005), pentru o analiză complexă a adversativelor românești. 22 Cf. GALR I: 640. 23 Cf. Gorăscu (1983). 24 Precum și are un rol suplimentar față de și în structurarea sintactico-discursivă a enunțului: segmentează șirul de elemente aflate în raport copulativ și emfatizează caracterul deschis (până în acel punct) al enumerării
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe) 91,2% Tabelul 2. Tendința de specializare a semiadverbelor restrictive sinonime Conform statisticii, nu numai, corelativul 9 adverbial obligatoriu al conjuncțiilor adversative dar/ci și, este concurat destul de puternic de sinonimul său, nu doar. Secvențele numai și numai și toată/tot numai au sensul "complet, total, exclusiv" și preponderența apariției lui numai în defavoarea lui doar poate fi un indiciu al nuanței sale
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
Manoliu-Manea, M., 1993a, " Maximele conversaționale ale lui Grice și discursul politic românesc", în: Manoliu-Manea (1993), p. 241-247; prima apariție: "Grice's Conversațional Maxims and the Romanian Political Discourse", în A. R. A. Journal, 11 (1988), p. 198-210. Manoliu-Manea, M., 1993b, " Conjuncțiile adversative romanice și universul așteptărilor infirmate", în: Manoliu-Manea (1993), p. 148-157. Manoliu-Manea, M., 2001, "Intraductibilul și - o paradigmă pragmatică" în Linguistique et alentours. Hommage à Teodora Cristea, Editions de L′Université de Bucarest, p. 276-288. Manu Magda, M., 2003, Elemente de
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Ț., 2000, Stratageme comunicaționale și manipularea, Iași, Polirom. Slama-Cazacu, Ț., 2003, Deceniul iluziilor spulberate, București, Oscar Prinț. Spița, D. P, 2003, Leș connecteurs en français et en roumain: plâns d′organisation du discours, Iași, Institutul European. Stan, C., 1988, "Construcții adversative cu inversiune sintactica în limba română contemporană", în SCL, XXXIX, 2, p. 151-156. Stan, C., 1989, "Relația de coordonare prin conjuncția ci în română (tipuri sintactico-semantice)", în SCL, XL, 3, p. 309-314. Stan, C., 2003, Gramatică numelor de acțiune din
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
2004, "Din și dintre", în Rlit, 40. Zafiu, R., 2005, "Pe familiar", în Rlit, 9. Zafiu, R., 2005a, "Hai să zicem...", în Rlit, 26. Zafiu, R., 2005b, "Alde noi", I-II, în Rlit, 35 și 36. Zafiu, R., 2005c, " Conjuncțiile adversative în limba română: tipologie și niveluri de incidența", în: Pană-Dindelegan (coord.), p. 243−258. Zafiu, R., 2006, "Vroiam", în Rlit, 43. Zafiu, R., 2007, Limbaj și politică, București, Editura Universității din București. Zafiu, R., 2007a, "Conjugasem, conjugaserăm...", în Rlit, 17
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
în evidență faptul că, mai mult decât o expresie a contrastului și emfazei, dublarea clitică se înscrie în mecanisme pragmatice variate, ca, de pildă, cele ilustrate în continuare: explicitarea semnificației codificate prin clitic, disocierea între instanțele discursive, stabilirea unei relații adversative implicite cu secvența enunțiativă anterioară, corectarea implicită a aserțiunii interlocutorului, participarea la o strategie a politeții pozitive de autoincludere a vorbitorului în grupul interlocutorului, de asociere sau empatizare cu interlocutorul, respectiv corectarea presupoziției interlocutorului: am luat trenu↑ ne-a costat
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
verbală. Deși pare un act spontan, ea este un scenariu bine conceput al adolescentului. Va exista mai Întâi alegerea șintei, adică a colegului sau a profesorului În jurul căruia se va structura conflictul, ceea ce Înseamnă o acumulare de resentimente, de poziții adversative, de invidie, de ură. 4. Denigrarea se realizează prin preocuparea adolescentului de a descoperi acele trăsături de personalitate sau evenimente cu un caracter negativ sau denigrator, pe care le accentuiază și le denaturează până la grotesc, estimând sau dorind să obțina
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
rolul argumentativ de concesie are actualizări multiple, în funcție de gradul de intensitate al noțiunii intenționate, încît, pentru limba română, ele se pot manifesta ca structuri tipice, realizate prin subordonare (hipotactice), forte (deși A, totuși B), sau ca structuri atipice, paratactice (construcții adversative marcate prin dar, însă), slabe, precum Sigur că A, dar B sau Admit că A, dar mențin B. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, concesia ca tehnică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a mijloacelor de exprimare a adresării în limba română veche (urmărindu-se, pe de o parte, evoluția formelor de adresare, iar, pe de altă parte, dobîndirea valorilor pragmatice ale acestor forme): constituirea formelor de politețe, evoluția conectorilor pragmatici (evoluția conectorilor adversativi din limba română), tratată diferențiat în funcție de registru și variantă funcțională a limbii, focalizarea prin topică și particule specializate, mărci prezentative, particule interogative, utilizarea deixis-ului textual, regulile specifice de constituire a lanțurilor anaforice în textele vechi etc. V. conector, deixis, gramaticalizare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semantică, adeseori marcate la început prin conectori. Factor de lizibilitate important, locuțiunea adverbială pe de o parte, plasată la începutul unui paragraf, produce așteptarea lui pe de altă parte, într-o poziție comparabilă, adverbul desigur este adesea inversat de conjuncția adversativă dar, adverbul totodată sau un element concesiv în același paragraf sau în unul următor. Astfel se realizează echilibrul întregului text între segmentare (decuparea unităților de diferite ranguri de complexitate) și articulare (construcția de sens). V. conector, enunț, paratext, plan de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Cât și 2.2.4. Elemente corelative copulative (și... și..., nici... nici..., atât... cât și...) 2.3. Coordonarea disjunctivă 2.3.1. Conjuncțiile sau, ori 2.3.2. Elementele corelative disjunctive (fie... fie..., sau... sau..., ori... ori...) 2.4. Coordonarea adversativă 2.4.1. Nu numai N1, ci și N2 2.4.2. Conjuncția dar 2.5. Juxtapunerea și conjuncția Ø 2.5.1. Relația de coordonare copulativă 2.5.1.1. Juxtapunerea în relația de coordonare copulativă 2.5.1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
elemente decât și 3.9.1. Nici... nici... 3.9.2. Ca și, precum și, la fel ca și 3.9.3. Cu, și cu, împreună cu 3.9.4. Nu numai... ci / dar și... 3.10. Coordonarea disjunctivă 3.11. Coordonarea adversativă Capitolul 7. GENUL NEUTRU DIN PERSPECTIVA ACORDULUI 1. Preliminarii 2. Ipoteze privind genul neutru (i) Ipoteza celor trei genuri (ii) Ipoteza nespecificării (iii) Ipoteza ambigenerică (iv) Ipoteza claselor nominale 3. Acordul în gen cu sintagmele coordonate 3.1. Conjuncții au
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
coordonate, sunt tratate o serie de probleme de acord pe care le pune o sintagmă coordonată copulativă formată cu și. Ulterior, același probleme de acord, dar și altele, specifice, sunt discutate în legătură cu alte tipuri de sintagme coordonate (cele disjunctive, cele adversative și formate prin juxtapunere). În partea finală a capitolului este discutat acordul de tip adjectival, fiind avute în vedere particularitățile de acord ale diverselor clase lexico-gramaticale (articolul, numeralul, demonstrativul, adjectivul, posesivul, pronumele de întărire). În capitolul al șaptelea, Genul neutru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
6. ACORDUL SINTAGMELOR COORDONATE 1. Structura sintagmei coordonate 1.1. Tipuri semantice de coordonare Din punctul de vedere al raporturilor semantico-logice, coordonarea unor nominale poate fi de tip copulativ sau disjunctiv. Nu pot apărea, la nivelul coordonării de nominale, coordonarea adversativă și cea conclusivă. Construcțiile coordonate prin nu numai..., ci și... sunt la limita dintre copulativ și adversativ, dar și la limita dintre coordonarea de nominale și coordonarea de propoziții prin elipsă (vezi infra, 2.4.). Pentru coordonarea de nominale pot
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vedere al raporturilor semantico-logice, coordonarea unor nominale poate fi de tip copulativ sau disjunctiv. Nu pot apărea, la nivelul coordonării de nominale, coordonarea adversativă și cea conclusivă. Construcțiile coordonate prin nu numai..., ci și... sunt la limita dintre copulativ și adversativ, dar și la limita dintre coordonarea de nominale și coordonarea de propoziții prin elipsă (vezi infra, 2.4.). Pentru coordonarea de nominale pot fi folosite elemente specifice coordonării concluzive, dar cu valoare apozitivă sau pentru a introduce o secvență incidentă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în gen, număr și persoană sunt aceleași ca la coordonarea copulativă prin și sau coordonarea disjunctivă inclusivă prin sau. Dacă disjuncția este exclusivă, se pun aceleași probleme de acord ca la coordonarea prin sau cu valoare exclusivă. 2.4. Coordonarea adversativă Relația de coordonare adversativă este specializată pentru domeniul predicativ. Elementele coordonatoare adversative leagă fie elemente aflate în poziții predicative, fie propoziții. Totuși, unele sintagme coordonate adversative sunt, în structura de suprafață, formate din nominale. Sunt mai multe argumente pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
persoană sunt aceleași ca la coordonarea copulativă prin și sau coordonarea disjunctivă inclusivă prin sau. Dacă disjuncția este exclusivă, se pun aceleași probleme de acord ca la coordonarea prin sau cu valoare exclusivă. 2.4. Coordonarea adversativă Relația de coordonare adversativă este specializată pentru domeniul predicativ. Elementele coordonatoare adversative leagă fie elemente aflate în poziții predicative, fie propoziții. Totuși, unele sintagme coordonate adversative sunt, în structura de suprafață, formate din nominale. Sunt mai multe argumente pentru a considera că gruparea nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și sau coordonarea disjunctivă inclusivă prin sau. Dacă disjuncția este exclusivă, se pun aceleași probleme de acord ca la coordonarea prin sau cu valoare exclusivă. 2.4. Coordonarea adversativă Relația de coordonare adversativă este specializată pentru domeniul predicativ. Elementele coordonatoare adversative leagă fie elemente aflate în poziții predicative, fie propoziții. Totuși, unele sintagme coordonate adversative sunt, în structura de suprafață, formate din nominale. Sunt mai multe argumente pentru a considera că gruparea nu numai... ci și... coordonează nominale, nu propoziții, în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
probleme de acord ca la coordonarea prin sau cu valoare exclusivă. 2.4. Coordonarea adversativă Relația de coordonare adversativă este specializată pentru domeniul predicativ. Elementele coordonatoare adversative leagă fie elemente aflate în poziții predicative, fie propoziții. Totuși, unele sintagme coordonate adversative sunt, în structura de suprafață, formate din nominale. Sunt mai multe argumente pentru a considera că gruparea nu numai... ci și... coordonează nominale, nu propoziții, în exemple de tipul Nu numai Ion, ci și Maria a venit. 2.4.1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tipul Nu numai Ion, ci și Maria a venit. 2.4.1. Nu numai N1, ci și N2 Coordonarea prin nu numai... ci/dar și...128 (cu varianta hibridă nu numai... cât și...129) este la limita dintre copulativă și adversativă. Este adversativă pentru că: (a) are în componență conjuncțiile adversative dar, ci (care își păstrează sensul adversativ); (b) gruparea în ansamblu are și un sens adversativ; pe lângă sensul de cumul, există o negare a unei restricții, exprimată de numai (cf. GALR
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
numai Ion, ci și Maria a venit. 2.4.1. Nu numai N1, ci și N2 Coordonarea prin nu numai... ci/dar și...128 (cu varianta hibridă nu numai... cât și...129) este la limita dintre copulativă și adversativă. Este adversativă pentru că: (a) are în componență conjuncțiile adversative dar, ci (care își păstrează sensul adversativ); (b) gruparea în ansamblu are și un sens adversativ; pe lângă sensul de cumul, există o negare a unei restricții, exprimată de numai (cf. GALR, I: 634
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2.4.1. Nu numai N1, ci și N2 Coordonarea prin nu numai... ci/dar și...128 (cu varianta hibridă nu numai... cât și...129) este la limita dintre copulativă și adversativă. Este adversativă pentru că: (a) are în componență conjuncțiile adversative dar, ci (care își păstrează sensul adversativ); (b) gruparea în ansamblu are și un sens adversativ; pe lângă sensul de cumul, există o negare a unei restricții, exprimată de numai (cf. GALR, I: 634). Pentru încadrarea la coordonarea copulativă se pot
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și N2 Coordonarea prin nu numai... ci/dar și...128 (cu varianta hibridă nu numai... cât și...129) este la limita dintre copulativă și adversativă. Este adversativă pentru că: (a) are în componență conjuncțiile adversative dar, ci (care își păstrează sensul adversativ); (b) gruparea în ansamblu are și un sens adversativ; pe lângă sensul de cumul, există o negare a unei restricții, exprimată de numai (cf. GALR, I: 634). Pentru încadrarea la coordonarea copulativă se pot aduce următoarele argumente: (i) sensul global, general
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]