79,378 matches
-
O dată ce ai învățat să te accepți așa cum ești, de ce simți nevoia că totul în legătură cu tine să țipe cu litere de-o șchioapa pe un tricou roz: I’M SOOOO GAY? “Știi că nu sunt homofob”, începe Andrei și eu trag aer în piept, pentru că așa își încep discursul toți homofobii, “n-am nimic cu homosexualii ca grup social, fac și poante despre homofobi în spectacol. Dar n-am decât un singur prieten gay, pentru că n-am putut să-i suport pe
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
alta, conviețuiau volume în iataliana, franceza sau engleză. Între cărți și printre cărți, mici obiecte, ca un despre preocuparea librăriei nu pentru cartea în sine, ci pentru cartea ca obiect. Deja din prima încăpere, senzația de librarie-muzeu-instalatie se strecura în aer, insidioasa că umezeală venețiana. Librarul, un italian plinuț și jovial, te imbia, asemenea unui cârciumar, să treci și în odaia cealaltă. Aici, aceeași dezordine frumoasă, doar că actorii erau cărți de anticariat. O ușă lăsată deschisă în buza canalului dădea
Carte la Venezia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83039_a_84364]
-
intonînd psalmii lui David, doi iluminați ai buddhismului tantric împreunîndu-se pe scara rulantă și un adept rătăcit al școlii Zen executînd -ul pe una dintre mesele de la McDonalds. Într-un astfel de scenariu, Bucureștiul ar căpăta, de bună seama, un aer pitoresc, dar mă îndoiesc că și respirabil. Realitatea e că ar trebui să mă bucur că românii sînt majoritar creștini de riț ortodox. La întrebarea , primul răspuns care-mi vine în cap de sărbători este: Știu însă foarte bine cît
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
de blog, de tenesi mișto din frankfurt, de luptă voluntară cu morile de ‘vânturi’ șamd.. știi cum e când mirosi mult timp un rahat, ajungi să te obișnuiești cu mirosul, ba chiar să iți placă. dragoș, ridică nasul sus, unde aerul e rarefiat, si dup-aia o sa iti fie sila să mai bagi nasul aici, in rahat. inițiative de acest gen au tot fost (n. a. vezi g-sus christ, che guevara & co), ideea e că aia meschini și ticăloși supraviețuiesc, nu aia
Interviu pe Metropotam by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83048_a_84373]
-
ultimii trei ani au cimentat o Vama muzealizata: cu rock, nudiști, Mircea Toma și come alcoolice pe plajă. În subtextul ei, dar dezvoltată că o excrescența sufocanta, a erupt o Vama mai vie, măi purulenta și mai puțin respirabila decât aerul din wc-urile turcești care-l înnebuneau cândva pe Dan Matei Agathon: textiliști militanți, drogați torturați de hit-uri evergreen, șprițuri cot la cot cu Fane Spoitoru, rockeri pisandu-se anacronic în mare, hippioti mai puțin pitorești și mai mult nespălați
Lehamite litorala by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83079_a_84404]
-
adevărată lor sursă de venituri, astfel că serviciile se prezintă după chipul și asemănarea celor care stiu să-și flexeze mușchiul financiar: între extenuații extatici ai after-hours-urilor de pe plajă și luxul istovit avant-la-lettre al mafiei locale și regionale, Mamaia are aerul fals al unui decor de telenovelă ieftină, pe care scenograful l-a gândit să reziste numai câteva episoade. Mamaia și Vama Veche sunt două încercări eșuate de a crea un stil pe litoralul românesc. În primul caz, un efort voluntar
Lehamite litorala by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83079_a_84404]
-
un costum foarte dichisit, cravată era galbenă și avea un diplomat. Părea că doarme, în picioare, si asta era aiuritor. Adică ar fi fost normal să vorbească la un telefon, să citească un ziar de analize financiare, să inspire un aer de superioritate. Sau: un tip susține argumentat, prin diverse medii, unul din aspectele problemei care ține de relația dintre creator și creație, dintre vorbitor și limbaj, dintre om și societate. Având în vedere modul de exprimare, ar trebui oare că
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
va veni CNSAS-ul și le va da tuturor o diplomă de bună purtare. Nu știu dacă lumea fără lichele, așa cum o visa dl Liiceanu, ar fi fost o lume mai bună. Dar știu că, de când ardem lichelele pe rug, aerul a devenit de nerespirat. a fost demult un gabriel liiceanu care tocmai fusese anunțat k a primit o bursă “alexander von humboldt”. a fost și un vasile dem. zamfirescu care urma a se bucură de o bursă similară. numai k
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
creată de această “jurnalistă” - cu ghilimele binemeritate. păcat că se minte în continuare poporul cu televizorul și cu internetul.la noi și la alții, deh... înainte să ne aprindem așa, ce bine ar fi dacă am trage o gură de aer curat în piept să se oxigeneze creierul cum trebuie. draghe, nu te mai criză atât pt că nu ai de ce. de fapt, esti chiar penibil. băsescu a făcut remarcă într-o discuție privată (cu soția, în mașina personală, fără alte
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
cu trecutul său. Nu morală soioasa a lui Vadim mă împiedica să împart un platou de televiziune cu el. Fățărnicia lui, patriotismul lui calp, sfântă și falsă lui indignare, sistemul lui de valori cu parfum de iconițe și macrameuri, morgă, aerul și tresele lui de de acuzator public, toate astea îmi provoacă doar repulsie. Și cu ceea ce-mi repugna sunt în stare să-mi pierd o vreme războindu-mă. Dar ceea ce mă lasă complet perplex, atitudinea în fața căreia mă simt
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
Reamintim că în acord cu politica de mediu a țărilor din OECD („Clubul țărilor bogate”), integrarea protecției mediului înconjurător presupune o concepție unitară globală asupra mediului înconjurător. Această concepție nu acordă vreo prioritate juridică unui element natural (fie apă, fie aerul, fie solul), și nici nu impune o ierarhie în protejarea acestor elemente. În politica de protecție a mediului înconjurător, organismele de specialitate din OECD recomandă acțiuni orientate către prevenire (prin alegerea managerială a celor mai bune opțiuni ambientale pentru fabricarea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
congruenta de semnificații între adjectivele Ecologic și Bun, pentru orice produs, serviciu, ori comportament cetățenesc respectuos față de valorile mediului înconjurător. Ca tip particular de analiză a sistemelor, Ecologia Industrială ne forțează să traversam mai multe frontiere existente între Biosferă, Geosfera (aerul, apele, solul și subsolul) și Antroposfera. Apoi, prin focalizarea declarată pe echitatea intergenerațională, Ecologia Industrială ne forțează să traversam conceptual și frontierele temporale, dar o traversare non-entropică, adică mereu în cele două sensuri. Chiar și dintr-o parcurgere rapidă (« răpede
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
creuzetul d-sale stilistic se ivesc și oportune note pamfletare, precum o emanație a energiei ce se degajă din profunzimea decepției), cea a oamenilor cu nasul strîmb care se uită chiorîș la cei cu nasul normal, a cocoșaților care au aerul a-i disprețui pe cei cu coloana vertebrală dreaptă, a șchiopilor care se simt insultați de performanța celui ce aleargă sau face salturi în fața lor. Străvechiul, universalul reflex omenesc care-i opune pe estropiați indivizilor valizi translează și în lumea
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
ce face, trece rampa, cu o autenticitate specială. După rolul din Marfa și Banii, de o cu totul altă factură, Ioana Flora demonstrează, acum, cu cîtă precizie e capabilă să abordeze și alte registre; are, în Turnul din Pisa, și aer de copil euforic, și aer de "divă" senzuală, și aer de amărîtă, refugiată în pușcărie ca într-un azil protector, și aer de om chinuit, îndărătul liniștii aparente... O actriță interesantă și o posibilă carieră. Parafrazînd o replică celebră, cine
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
o autenticitate specială. După rolul din Marfa și Banii, de o cu totul altă factură, Ioana Flora demonstrează, acum, cu cîtă precizie e capabilă să abordeze și alte registre; are, în Turnul din Pisa, și aer de copil euforic, și aer de "divă" senzuală, și aer de amărîtă, refugiată în pușcărie ca într-un azil protector, și aer de om chinuit, îndărătul liniștii aparente... O actriță interesantă și o posibilă carieră. Parafrazînd o replică celebră, cine e această Ioana Flora? E
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
din Marfa și Banii, de o cu totul altă factură, Ioana Flora demonstrează, acum, cu cîtă precizie e capabilă să abordeze și alte registre; are, în Turnul din Pisa, și aer de copil euforic, și aer de "divă" senzuală, și aer de amărîtă, refugiată în pușcărie ca într-un azil protector, și aer de om chinuit, îndărătul liniștii aparente... O actriță interesantă și o posibilă carieră. Parafrazînd o replică celebră, cine e această Ioana Flora? E fiica poetului Ioan Flora, născută
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
demonstrează, acum, cu cîtă precizie e capabilă să abordeze și alte registre; are, în Turnul din Pisa, și aer de copil euforic, și aer de "divă" senzuală, și aer de amărîtă, refugiată în pușcărie ca într-un azil protector, și aer de om chinuit, îndărătul liniștii aparente... O actriță interesantă și o posibilă carieră. Parafrazînd o replică celebră, cine e această Ioana Flora? E fiica poetului Ioan Flora, născută și crescută în Iugoslavia, pînă la 18 ani; a făcut școala în
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
Elveția, Padina este și el puțin cunoscut, iar lucrările sale circulă destul de rar pe piața de artă și deloc în proiecte culturale. Este pentru prima oară cînd un număr semnificativ de lucrări pot fi văzute laolaltă. Tablouri ample, cu un aer de muzeu, reprezentînd peisaje naturale și imagini urbane, lucrările lui Alexandru Padina au aerul melancolic și acea forță adîncă a materiei pe care le știm, cu precădere, din universul andreescian. Un maestru al griurilor și al luminii palide dinlăuntrul substanței
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
piața de artă și deloc în proiecte culturale. Este pentru prima oară cînd un număr semnificativ de lucrări pot fi văzute laolaltă. Tablouri ample, cu un aer de muzeu, reprezentînd peisaje naturale și imagini urbane, lucrările lui Alexandru Padina au aerul melancolic și acea forță adîncă a materiei pe care le știm, cu precădere, din universul andreescian. Un maestru al griurilor și al luminii palide dinlăuntrul substanței, atent doar la sonoritățile grave și complet dezinteresat de efectele seducătoare și de gesturile
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
de același Teatru Ariel sub îngrijirea Alinei Nelega, într-un tiraj de 500 de exemplare (este prima carte într-o lungă perioadă de timp al cărei tiraj e înscris la un loc cu restul datelor tehnice de editare). "Tarabe de aer/ tarabe de vînt/ totul se cumpără/ toate se vînd." Textul, oricît de poetic ar fi (și este), e, pentru un spectacol de teatru coregrafic chiar mai mult decît pentru o piesă de teatru, doar un punct de plecare căruia dansatorii
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
Atunci, în anii 80, am trăit experiența unică și irepetabilă a scrisului împreună. Și nici măcar scris - o poveste. Unul rostea o frază, altul cinci, unul schimba un cuvânt, altul anula tot și propunea altceva, după vreun ceas-două, se închega în aer Povestea, care nu trăia decât o seară. Eu mă potriveam cel mai bine cu Dan. În vreme ce prietenele noastre dormeau, mai mult sau mai puțin satisfăcute, noi doi ne adunam în întuneric la fereastră, deslușindu-ne fețele când trăgeam din țigară
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
o specie de rinoceri ai zilelor noastre cu care se deschide și se sfîrșește jurnalul lui Cornel Ungureanu - la sanatoriul lui Lucian Petrescu (vîndut unui american de origine neclară) unde lumea bună vine ca să slăbească, însă unde se dovedește că aerul regiunii îngrașă. Afinitățile elective ale lui Ungureanu cu Ionescu fac posibilă o astfel de apropiere: îngrășarea e o rinocerizare a zilelor noastre, iar 60% din populația României e supraponderală (Ungureanu are un vocabular foarte bogat cînd vine vorba să desemneze
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
era de modă veche la pat și afară din pat, nu agrea prezervativele și alte chestii de felul ăsta, așa încît totul mergea bine, adică mai mult decît bine; ceea ce e bine. O dată pe săptămînă se duceau la cinematograful în aer liber, cu camioneta lui John, iar Hellen Poe se uita la stelele de deasupra capului, și nu la cele de pe ecran, și le mulțumea, cu oarecare reținere, pentru norocul care dăduse peste ea. Dacă John Poe avea și el un
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
nou la autobuz, de astă dată împreună cu tatăl lor, iar lui Nissy i-a sărit rău țandăra și a început să dea în ei. Tatăl a tras-o cu forță, desprinzînd-o de băieți, dar ea zvîrlea din picioare și împungea aerul cu pumnii, satisfăcută că, în scurtul timp cît îi putuse cotonogi, reușise să-i izbească dureros pe denigratorii ei. John Poe și-a scos din nou cureaua, dar fără tragere de inimă, pentru că știa că voința fetei era mai aprigă
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
revendice, de altfel, structura de ansamblu a lucrării, din moment ce capitolele se intitulează, îndeajuns de transparent, Ochii materiei, Focul, Apa, Pămîntul ș.a.m.d. Totuși, cu riscul de a repeta, trebuie să precizez că nu neapărat acest aspect conferă cărții un aer de ușoară desuetudine (în paranteză fie spus, ea a fost scrisă între 1985-1986, cînd altele erau trend-urile principale în teoria literară), ci mai degrabă folosirea inadecvată a resurselor de erudiție, de altminteri foarte bogată. De ce ar fi nevoie, de
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]