111 matches
-
Din cauza lipsurilor financiare, nu reușește să-și ducă la capăt proiectul și decide în schimb să plece la Paris, în iulie 1902. Vuia spera că aici va găsi pe cineva interesat să-i finanțeze proiectul, mai ales a pasionaților de aerostate însă s-a lovit de mult scepticism asupra ideii că o mașină zburătoare cu o densitate mai mare decât cea a aerului ar putea zbura. Vuia merge la Victor Tatin, un cunoscut teoretician care construise în 1879 un model experimental
Traian Vuia () [Corola-website/Science/296853_a_298182]
-
spre domeniul Cioplitoarei-în-lemn. Cu ajutorul prietenilor ei Jefri Olsndot, haită Chitiratifor (haită Oțel reabilitata), Râvna evadează și se întoarce acasă pentru a pune capăt tiraniei lui Nevil. Pe drum, cei patru sunt capturați și duși la Tropice la bordul a doua aerostate aparținând Magnatului. Aflat pe "Excentric ÎI", Bili Yngva asista la un fenomen de scurtă durată care scoate lumea Stiletelor din Zona Lentă și afla, astfel, ca flotă Molimei mai are doar 20 de ani-lumină până la ei. Ajunși în Rezervatia Magnatului
Copiii cerului () [Corola-website/Science/336919_a_338248]
-
Prodotus, e pe care să forțeze o alianță cu Cioplitoarea-în-lemn, îndepărtând pericolul pe care aceasta îl constituie pentru imperiul financiar în expansiune al Magnatului. Încercarea lui Nevil de a forța alianță da greș, Râvna recapătă, Prodotus este ucis de echipajul aerostatului sau, iar Magnatul fuge la Tropice cu Johanna (despre care crede că i-ar fi ucis haita-frate, Copistul Jacqeramaphan) drept ostatic. Nevil și acoliții lui se refugiază într-o vale îndepărtată, unde pun bazele propriei așezări. Ulterior, anunță că rămâne
Copiii cerului () [Corola-website/Science/336919_a_338248]
-
Romanul este relatat la persoana întâi, din punctul de vedere al lui Tyler Dupree. Tyler este prieten din copilărie cu Jason și Diane Lawton, gemenii lui E. D. Lawton (un industriaș bogat a cărui avere se bazează pe afacerile cu aerostate). Într-o noapte în care admirau cerul, copiii Jason, Diane și Tyler asistă la dispariția stelelor și sosirea "Turbionului", așa cum ajunge să fie cunoscut fenomenul. Primele experimente demonstrează permeabilitatea membranei, permițând sondelor să trecă prin ea, dar se vădește că
Turbion () [Corola-website/Science/320964_a_322293]
-
să leviteze/ trec dintr-o parte în alta ca baloane/ de piele strigă copiii: mamă și tată,/ a venit toamna, uite-i cum trec toți/ plutind peste miriști sau e numai/ duhul miriștilor dar albii părinți/ sînt departe plutind ca aerostatele/ lăsate în derivă să anunțe odată sfîrșitul// madona desnuda țintuiește la soare/ una din înfățișările artistului cu o/ arteră deschisă în loc de chip/ cu mîinile copilărește mișcîndu-le/ direct din inimă precum păianjenii/ derutați în fața unui fluture ce/ semnifică la nesfîrșit frumusețea
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
-l treacă. Fugarii capturați, cât și toți cei care le-au planificat și organizat plecarea sunt condamnați la ani grei de închisoare, represiunea extinzându-se și asupra familiilor lor. Totuși, voința de a fugi fertilizează imaginația candidaților: tuneluri, treceri cu aerostatul sau, în forță, cu un camion blindat, încercarea de a construi un submarin, pe sub apă, în costum de scafandru, printr-o terță țară, cu un pașaport fals etc. în seara de 9 noiembrie 1989, sub presiunea unor gigantice manifestații în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
poeme Către Sing, răsfirat, începând din 1995, de-a lungul mai multor volume. Aici autorul apare ca un elegiac cu manifestare epistolară. Textele întocmesc un jurnal al unor dispoziții și situații diverse, trecând de la cotidianul trivial la corespondența dintr-un aerostat sentențios. Epistolele sunt, în fond, cărți poștale ilustrate cu figura expeditorului. SCRIERI: Dezvăluiri, București, 1989; Către Sing, Oradea, 1995; Strigătul de siliciu, Oradea, 1997; Către Sing, Oradea, 1997; Flame degerate, Oradea, 2001; Les Visions avec Sing - Viziunile cu Sing, ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]
-
și suferi metamorfoze tulburătoare. E o lume în continuă fierbere, într-un clocot vital, cu „scene fără șir” și cavalcade răsunătoare, cu un „registru inventar” fabulos de elemente și personaje. Eroul liric trece lin pe deasupra lor, într-o plutire de aerostat prietenos și complice; prin levitație, plutire, zbor, „foiala moale” de jos e nu doar atent inventariată, ci și ocrotită. Iar densitatea verbală și nominală a versurilor, cadența verbelor și frecvența substantivelor creează o senzație paradoxală, de vârtej pentru o clipă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
aceea, am o întrebare, colega: Și în ce vei ține acea substanță care dizolvă orice, cum spui?... Era o logică de fier în această interogație, toți au amuțit pe loc, iar A s-a prăbușit pe scaun dezumflat ca un aerostat, a oftat adânc în sinea lui și a adoptat din nou mutra posacă a omului nemulțumit de toți și de toate. Astfel a luat sfârșit ședința de lucru și cercetătorii s-au risipit ca potârnichile prin oraș sau pe la casele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Jacques Garnerin a fost capturat de trupele britanice, vândut austriecilor și ținut prizonier în Buda (Ungaria). Andre Jacques Garnerin și-a lansat mai întâi câinele cu parașuta Andre Jacques Garnerin (1769-1823) a efectuat, alături de profesorul său, Jacques Charles (1746-1832), inventatorul aerostatului cu hidrogen, numeroase zboruri cu balonul, devenind un adevărat împătimit al zborului. În timpul Revoluției franceze din 1789, în calitatea sa de comisar al Convenției, a fost numit în funcția de șef al trupelor de artilerie ale armatei franceze de nord
Andre Jacques Garnerin și-a aruncat câinele cu parașuta la 1785 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63194_a_64519]
-
Cosmin Ciotloș Iubitor de antiteze cam exagerate, dar, în fine, poet, poet în toată puterea cuvântului (nu mai e nevoie, sper, să explic începutul acesta de frază) rămâne Traian T. Coșovei și în Aerostate plângând. În ultimii ani, Coșovei a făcut o figură de autor mai degrabă industrios decât prolific, publicând (la edituri mici și mijlocii) carte după carte, într-un ritm de-a dreptul descurajant. Nu cred că vreun cronicar literar de azi
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
Marele atu al lui Traian T. Coșovei stă în deconcertarea imaginației. Aici are și metodă, are și experiență. (Amintiți-vă numai de faimos contrariantele sale versuri: „mă iartă, cetitor cu ochii triști/ nici nu exist, nici nu exiști"!) Cu recentul Aerostate plângând, situația e cam aceeași. Căci nu e vorba, în titlul acesta fistichiu, nici de montgolfiere părăsite de iubită, nici de baloane cu heliu lăsate singure în aerul cu sau fără diamante. Iluzia durează însă până la p. 7, adică preț
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
fistichiu, nici de montgolfiere părăsite de iubită, nici de baloane cu heliu lăsate singure în aerul cu sau fără diamante. Iluzia durează însă până la p. 7, adică preț de două poeme. În al treilea, deja, adus cu picioarele pe pământ, Aerostate se arată a fi un personaj ca toate personajele: „Sub acoperișul din paie și stuf, nici un foc/ nu mai adună spaimele unei nopți de iarnă.// E multă singurătate ce fierbe în oala de tuci, în gutuile/ de pe raft/ și multă
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
ce fierbe în oala de tuci, în gutuile/ de pe raft/ și multă îndepărtare în nasurile turtite de geamul/ ferestrei./ Nu sunt copiii viței de vie la cules de flori de salcâm și/ nici căruțașii însetându-și caii la fântână.// Bătrânul Aerostate își cheltuiește tutunul pe rotocoale/ de amintiri/ în timp ce lemnul ușii scârțâie în vântul lui decembrie./ Același lemn din care sunt ridicate crucile de pe deal...// Trebuie să călătorești cu mult mărunțiș la tine în ziua de azi,/ ca să plătești duhurile care
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
în timp ce lemnul ușii scârțâie în vântul lui decembrie./ Același lemn din care sunt ridicate crucile de pe deal...// Trebuie să călătorești cu mult mărunțiș la tine în ziua de azi,/ ca să plătești duhurile care au băut din laptele subteran/ - își spuse// Aerostate, plângând./ Trebuie să-ți aduni anii în pumni ca să poți plăti, ca să poți/ scrie pe perete:/ Nici azi nu a nins./ În prag,/ o femeie tăcută sporește onoarea casei." Nu întâmplător, poemul îi e dedicat, in memoriam, lui Ioan Flora
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
o femeie tăcută sporește onoarea casei." Nu întâmplător, poemul îi e dedicat, in memoriam, lui Ioan Flora. Deși ridicat la rang de ciclu și de titlu, în tot volumul, numele mai apare doar de trei ori. Într-un alt monolog, Aerostate râde, închinat unui prieten dispărut, Ion Stratan, și în două bucăți, nici ele complet emancipate de aura morții: „Aerul înghețase într-o singură culoare.// Fața de masă la care a mâncat și a băut Aerostate/ păstrează amintirile plânsului./ Un fel
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
ori. Într-un alt monolog, Aerostate râde, închinat unui prieten dispărut, Ion Stratan, și în două bucăți, nici ele complet emancipate de aura morții: „Aerul înghețase într-o singură culoare.// Fața de masă la care a mâncat și a băut Aerostate/ păstrează amintirile plânsului./ Un fel de giulgiu - s-au mirat specialiștii/ în arta ploii - și mai ales acea precizie care creează mișcarea,/ îndemnând ploaia să cadă întotdeauna pe pământul/ răscolit/ de morminte jefuite la timp." (p. 53) Cine sau ce
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
Cât despre/ intensitatea ploii,/ Numai buzele tale/ răspund/ acestui an secetos." (p. 100) Condiția imprecisă, difuză, de joasă tensiune, a acestor miniaturi e răspunzătoare, și în volumul de acum, și în cele precedente, pentru trombele de metafore facile de care Aerostate plângând are a da seamă. Unele pagini conțin atâtea imagini arbitrare (și, cum anticipam, antitetice), încât sunt aproape de necitit. Există însă din fericire în carte o diferență netă între acest manierism deranjant și o naturalețe lirică promițătoare, diferență care nu
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
imagini arbitrare (și, cum anticipam, antitetice), încât sunt aproape de necitit. Există însă din fericire în carte o diferență netă între acest manierism deranjant și o naturalețe lirică promițătoare, diferență care nu se suprapune peste împărțirea formală, în două cicluri (intitulate Aerostate plângând și Iubita mea, patria mea). Anume aceea stilistică dintre poemele săltărețe, ritmate și rimate uneori și poemele în proză, confesive, care funcționează ca amortizoare ale delirurilor verbale. Interludiile acestea sunt, aproape la propriu, băi reci pentru o fantezie prea
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
adresă... / Am întâlnit viața la un colț de stradă: am iubit-o și am uitat-o.// Am și acum poza ei în portofel/ și un număr de telefon/ la care răspunde ta-su'." (pp. 18-19) Sunt cele mai frumoase din Aerostate plângând.
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
Traian T. Coșovei AEROSTATE PLÂNGÂND poetului Ioan Flora Sub acoperișul din paie și stuf, nici un foc nu mai adună spaimele unei nopți de iarnă. E multă singurătate ce fierbe în oala de tuci, în gutuile de pe raft și multă îndepărtare în nasurile turtite de
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
ce fierbe în oala de tuci, în gutuile de pe raft și multă îndepărtare în nasurile turtite de geamul ferestrei. Nu sunt copiii viței de vie la cules de flori de salcâm și nici căruțașii însetându-și caii la fântână. Bătrânul Aerostate își cheltuiește tutunul pe rotocoale de amintiri în timp ce lemnul ușii scârțâie în vântul lui decembrie. Același lemn din care sunt ridicate crucile de pe deal... Trebuie să călătorești cu mult mărunțiș la tine în ziua de azi ca să plătești duhurile care
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
în timp ce lemnul ușii scârțâie în vântul lui decembrie. Același lemn din care sunt ridicate crucile de pe deal... Trebuie să călătorești cu mult mărunțiș la tine în ziua de azi ca să plătești duhurile care au băut din laptele subteran - își spuse Aerostate, plângând. Trebuie să-ți aduni anii în pumni ca să poți plăti, ca să poți scrie pe perete: Nici azi nu a nins. În prag, o femeie tăcută sporește onoarea casei. REMUȘC|RI Cele mai multe remușcări de teren din acest an și cele
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
mări și oceane. Cel care de pe țărmul pustiu a cules o piatră ca să înceapă, de unul singur, războiul Troiei. Lăsați-l, nu-l priviți, nu-l ascultați, - el cântă și dansează doar ca să nu-și amintească! (din volumul în pregătire Aerostate plângând )
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
lacrimi cu mult înainte de a se deschide cerurile, asteptând o voce sau o poruncă. Și mulți s-au întrebat într-o limbă veche: noi nu vom fi răsplătiți pentru că am dus o viață cumsecade? Asta în timp ce soarele asfințeste si bătrânul Aerostate plânge din vechime cu letopisețe si didahii. În nebuniile semnelor nu mai disting nimic, în nebuniile crucilor de deal poți doar să-l revezi pe fratele mort întors de pe front. În nebuniile arătărilor se sprijină doar plânsul si oamenii locului
Răsplata by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/6338_a_7663]