167,112 matches
-
simți, ca și poetul român, vântul turbat de la malul mării, unde îngheață valurile). Tot "actualitate": recent am intrebat în Italia cum de "se menține", în ciuda repetatelor "crize" de tot felul: "Familia", mi s-a spus, este "baza" - asa se țes afacerile, așa prosperă restaurantele și hotelurile, de astă nu sunt respinși copiii - adorați, fie și luați colaboratori la cerșit ori la mici găinarii - și nu comentez mai mult. Iar mai de curând, ținând conferințe în Portugalia, am vrut să știu cum
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
inteligență politică și economic-financiara au acești miliardari (sau pe cale de a deveni), încât nu-și dau seama de "lanțul caprelor vecinilor"? Nu se dovedesc mai inteligenți decât dictatorul paranoic care și-a depus în safe-uri străine (poate și în "afaceri" peste hotare) fondurile adunate din comerțul cu arme, droguri și altele (între "altele", Securitatea "vindea" și "fete" prin baruri sau în fața hotelurilor). Dacă nu se înțelege acest demers fatidic, al orbirii față de fenomenul verigilor din "morțile de capre ale vecinilor
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
cîteva astfel de cărți în librăriile din România. De obicei e vorba despre antologii, despre volume în care e adunată o întreagă viața de poet, al cărei parcurs îl putem urmări grație unui editor curajos și cam nepăsător față de propria afacere. Este cazul volumului Benedictus al lui Mihai Ursachi, scriitor de mare rafinament și de certă valoare literară, oarecum marginalizat în haosul de azi, un scriitor pe care generația tînără de cititori, dacă l-ar cunoaște, ar paria cu siguranță. Am
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
Cronicarul și-a zis că mai bine o gustare frugală de la Guvern decît nimic de acasă. Ziarele centrale însă au vrut să vadă cine se va ocupa propriu-zis de această inițiativă guvernamentală inimoasă. S-au organizat licitații în acest scop - afacere transparentă, s-ar zice. Cînd colo, citim în ROMÂNIA LIBERĂ: Cornu' și lăpticu' au gust de PSD, cu exemple din varii județe. La aceeași concluzie ajunge și ADEVĂRUL care titrează: Simple coincidențe: pesediștii cîștigă licitațiile pentru cornul și laptele guvernamental
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
ai Clubului Steaua. Să ne reamintim că atunci cînd i s-a cerut un punct de vedere clar asupra felului discutabil în care a avut loc privatizarea "Stelei", dl Pașcu a declarat că nu vrea să fie amestecat în această afacere. Dar iată că la un caz, ministrul Pașcu și-a călcat pe inimă. * Din Adevărul mai aflăm un lucru și mai grav, cităm titlul: Un fenomen care vizează strategiile economice ale ministerelor: Funcționari de stat - "cîrtițe" ale companiilor private. Printre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
să se avânte spre cer de la capătul podului de pe Sena... merită nu numai o slujbă; merită sau s-ar cuveni, cândva, să fie transformată în-tr-o rezervație a bunului-simț, bunului gust, spiritului omenesc în general. Războiul era pe vremuri și o afacere estetică. Nu în primul rând, desigur, frumosul ocupând totuși un loc privilegiat. Dovadă tunurile astea expuse în incinta Domului, țevile de tun dezafectate din curtea Domului Invalizilor ce speriară Europa, făcând să se clatine tronuri și privilegii. Astăzi, uitate de
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
chiar dl. Iliescu a spus că actul grațierii nu exonerează vina!), câștigul nu va fi cine știe ce: din moment ce sunt atât de bolnavi, e de presupus că din închisoare vor intra direct în spital. Asta dacă nu cumva vor deschide urgent vreo afacere cu lapte și cornuri și vor circula din clasă în clasă, distribuind poamele rupte din raiul eternei social-democrații românești. Dintr-un anumit punct de vedere, e și acesta un bun început: dacă la capătul drumului - un drum, dacă se poate
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
C.A. Rosetti, îl urmează, ca să nu spunem că îl urmărește. Rosetti are însă și o piață, cu statuie, doar pentru el. De altfel pașoptiștii sînt bine reprezentați topografic: istoria le-a dat bulevarde și piețe centrale, în timp ce literatura - întotdeauna afacere păguboasă - abia dacă le-ar fi dat o uliță prost pavată. împreună cu Lunca Siretului și Peneș Curcanul intră în ghidul Bucureștilor strada Vasile Alecsandri. Oricum, mai puține onoruri decît în viață. Eminescu are o stradă lungă, fără vecinătăți literare, deși
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
lumina soarelui: ca o groapă de gunoi. Administrația ia bani de fiecare tarabă, dar nu e în stare să facă o elementară curățenie. Măcar la propriu. Fiindcă, la figurat, am văzut cu ochii noștri cum stau lucrurile cu mediul de afaceri necurate ale clanului Indianul și ale bandei lui Merlan. Poliția îi cunoaște de mult pe șefii mafiei piețelor. Oare de ce probe are nevoie ca să-i înhațe și să-i trimită, apoi, sub escortă, să spele tarabele, să măture și să
Evul Mediu neîntîmplător by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14887_a_16212]
-
cărți. Cărțile au venit după ei, pe nisip, și i-au ademenit irezistibil sub forma unui târg de carte, organizat chiar acolo, printre umbrèle de soare și bărci pneumatice. Organizatorul târgului este, ca în fiecare an, poetul și omul de afaceri (combinație, iată, posibilă!) Gheorghe Todor. El a dat și un nume sugestiv întreprinderii, Carte la nisip, parafrazând aromata sintagmă cafea la nisip, atât de bine cunoscută nouă, levantinilor. Târgul Estival de Carte de la Mangalia este primul târg de carte particular
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
Glăvile. Deseori venea la noi În casă când era trimisă de părinți cu treburi la cei ce Îi cultivau pământul În sat, așa că ne cunoșteam bine. - Ce faci Valeriule? De unde vii la ora asta? - De la Drăgășani. - Măi, măi, da ce afaceri avuseși tu la Drăgășani? - Nimic, fusei la circ, i-am răspuns eu mândru. - Și acum mergi acasă la Glăvile? - Da, da, acasă. - Bine, vino la mine și te odihnește puțin și apoi mergem Împreună, că am și eu o treabă
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
De la �dictatorul depășit de vremi" s-a revenit la apelarea pe numele mic, la amintirea saltelelor pe care viitorul președinte și viitorul prim-ministru au dormit în nopțile agitate ale lui decembrie 1989. într-adevăr, spectaculoasă evoluție. Ca în orice afacere serioasă, din reunificarea vechii familii de �emanați" ar avea de câștigat ambele părți. Poate ceva mai mult Petre Roman, ale cărui ambiții politice nu pot rămâne la jenantul trei la sută obținut la ultimele prezidențiale. Despărțirea de Ion Iliescu a
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
preferați, recomandându-mi să-l evit pe Chagall, care mă influențează la modul epic, și că forța mea stă în portret și în realizarea acelei atmosfere în jurul reprezentării lumii chipului din chip. E un domn subtil și un om de afaceri de primă clasă, gustul său e echilibrat și de aceea nepotrivit pentru a da sfaturi celor care cu adevărat se dedică gravurii, pentru că ei îndrăznesc enorm atingând firesc și prostul gust, un drum care poate duce la o puternică originalitate
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
putea ocupa serios de dificultățile pe care le întîmpină aceștia în România. Măcar astfel tinerii care vor să-și ia tălpășița din țară ar simți că se face totuși ceva pentru ei. Nu pentru a fi duși de mînă spre afaceri de succes, ci pentru a nu mai fi tratați drept o cantitate neglijabilă la ei acasă. Dacă vrem ca tinerii să ia în serios eventualele lor șanse de succes în România, mass media ar trebui să le ia în serios
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
bani și de putere trec pe locul întâi. De la firma de tricotaje unde ajunsese datorită unui binefăcător (confecționând marfă inclusiv pentru... trupele de ocupație), carieristul trece la crearea propriei firme, luându-i evident binefăcătorului cele mai bune lucrătoare. Au loc "afaceri în stil mare", în care e atras și un ministru corupt al noii republici, "fost ilegalist". Lucrurile se precipită / istoric vorbind: are loc cunoscutul conflict armat care va duce la împărțirea administrativă și politică a Ciprului. Vor supraviețui ambițiile tânărului
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
însănătoșirea" leului - și nu, cum cred eu, câștigarea unei bătălii simbolice cu propria neputință - de ce așteaptă atâtea luni? De ce nu trece la treabă chiar de mâine? Aici e tot chichirezul: pentru că operația pregătită cu atâta pompă e încă una dintre afacerile aducătoare de câștiguri uriașe pentru oameni aleși pe sprânceană: înafara prosperității câtorva firme importatoare de hârtie și cerneală pentru tipărirea bancnotelor, nu văd cine ar mai profita de renunțarea la biletele cu chipul lui Eminescu, Iorga, Grigorescu sau Aurel Vlaicu
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
Ilie Șerbănescu ne explică: "La peste 10 milioane de persoane populație activă, Produsul Intern Brut al României trădează o productivitate a muncii execrabilă și o alocare a resurselor cu totul ineficientă. Există companii private occidentale care realizează o cifră de afaceri de o dimensiune similară PIB-ului românesc cu numai 200-250 de mii de salariați." Atât produce poporul român, în ansamblul lui: cât produc 200-250 de mii de salariați de la o firmă particulară din Occident! Și ne mai mirăm că salariul
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
se pare că e mai bine să citești decît să nu citești. Vreți să spuneți că Filantropica a răsărit dintr-un articol de ziar? Parțial da, dintr-un articol de ziar, în care se descria un personaj real, a cărui afacere lucrativă constă în a compune texte pentru cerșetorii profesioniști - deci, un textier de cerșetori. Acest personaj, descris în articol, mi-a aprins imaginația și o bună parte din materia filmului Filantropica se datorează acelei lecturi întîmplătoare. Ce nume de regizori
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
securiști, această listă are un ciudat aer ad hoc. Totuși nu îngăduie o determinare precisă a scopului pentru care a fost alcătuită. Stîrnitoare de confuzii, lista celui de-al șaptelea Armaghedon pare, fie o perdea de fum protector, fie o afacere în care pentru cîteva capete care trebuie să pice sînt puse la bătaie l600 de ținte false. Dacă lucrurile stau astfel nu m-aș mira să avem în curând și un Armaghedon cu politicieni corupți începînd cu cei care au
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
evenimente artistice asemănătoare nu au depășit nivelul unui binevoitor amatorism. Este vorba de organizarea unei serii de expoziții care să facă vizibilă arta românească și dintr-un alt unghi decît acela oficializat prin tradiție și prin uz: unghiul mediului de afaceri, al lumii reale, al consumatorului de bunuri simbolice mai mult sau mai puțin spontan, dar cu atît mai relevant în reglarea funcției publice a creației artistice. Inițiat printr-o expoziție de colecționar, aceea a lui Mihai Gavrilă, expoziție în care
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
mefiența și chiar ura între diferitele segmente sociale, în cazul de față între lumea reală, mediul economic cu alte cuvinte, și lumea artiștilor, aceea a creatorilor de bunuri simbolice. În condițiile în care comunismul a suspendat, practic, orice mediu de afaceri, el a oferit, în compensație, nenumărate argumente de ordin teoretic și doctrinar cu ajutorul cărora oamenii cu bani, oamenii dinamici și întreprinzători, cu alte cuvinte capitaliștii, erau făcuți responsabili de toate relele posibile, erau huliți și discreditați pînă la satanizare. Pe
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
parazitism de lux și a unui protecționism obligatoriu. Din acestă pricină, imediat după 1990, artiștii s-au trezit brusc abandonați, fără parteneri și fără piață, dar și fără speranțe și fără un sistem imunitar adecvat noului climat, iar oamenii de afaceri, apăruți abrupt în spațiul economic, s-au trezit și ei într-o lume incoerentă simbolic și fragmentată sever din punct de vedere social. în acest context nou, comunicarea dintre cele două lumi, aceea a creatorilor de bunuri materiale și aceea
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
creatorilor de bunuri simbolice, nu numai că nu a existat în mod real, dar nici măcar nu a fost acompaniată în intențiile sale de o minimă încredere. Conform stereotipului comunist și în consecința absenței oricărei experiențe comune, artiștii și oamenii de afaceri s-au privit, de la bun început, cu multă suspiciune, cu dispreț și chiar cu intoleranță. Din punctul de vedere al artistului, proaspătul om de afaceri nu era decît un ignorant cinic și lipsit de sensibilitate, numai bun pentru încurajarea kitschului
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
încredere. Conform stereotipului comunist și în consecința absenței oricărei experiențe comune, artiștii și oamenii de afaceri s-au privit, de la bun început, cu multă suspiciune, cu dispreț și chiar cu intoleranță. Din punctul de vedere al artistului, proaspătul om de afaceri nu era decît un ignorant cinic și lipsit de sensibilitate, numai bun pentru încurajarea kitschului și a imposturii, după cum, pentru tînărul om cu bani, artistul nu era decît un asistat nostalgic și un tarat social, plin de pretenții arogante, dar
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
și unii, și alții, au început să resimtă ca pe o frustrare profundă, dacă nu chiar ca pe un real handicap, absența unui autentic parteneriat. Pentru că exact în măsura în care artistul are nevoie de valorile concrete ale mediului economic, și omul de afaceri are o nevoie imperativă de valorile simbolice pe care i le poate oferi mediul artistic. Fără valori economice reale și utilizate ritmic, artistul se sufocă mecanic, își pierde una cîte una elementarele sale funcții vitale, după cum, fără valorile simbolice, omul
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]