KorAP: Find »[drukola/base=afazic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...7 >

168 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

grave folosind: - metoda temporală de conectare în succesiune a cuvintelor în sintagme prin ilustrarea cu poze afișate succesiv; - metoda spațială de creare de sintagme verbale prin trasarea de linii conectoare în scheme între noțiunile ilustrate prin poze, pe baza cărora afazicul urmărește succesiunea exprimării; 2) pronunțarea primei silabe din cuvânt așteptând ca afazicul să continue exprimarea cuvântului în totalitate; 3) îngânarea cuvântului cu un ton scăzut în momentele de dificultate ale exprimării afazicului; 4) folosirea de sintagme cu un grad crescut

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
prin ilustrarea cu poze afișate succesiv; - metoda spațială de creare de sintagme verbale prin trasarea de linii conectoare în scheme între noțiunile ilustrate prin poze, pe baza cărora afazicul urmărește succesiunea exprimării; 2) pronunțarea primei silabe din cuvânt așteptând ca afazicul să continue exprimarea cuvântului în totalitate; 3) îngânarea cuvântului cu un ton scăzut în momentele de dificultate ale exprimării afazicului; 4) folosirea de sintagme cu un grad crescut de anticipație prin frecvența de utilizare sau prin conexiunea prozodială îrimă); Recuperarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
între noțiunile ilustrate prin poze, pe baza cărora afazicul urmărește succesiunea exprimării; 2) pronunțarea primei silabe din cuvânt așteptând ca afazicul să continue exprimarea cuvântului în totalitate; 3) îngânarea cuvântului cu un ton scăzut în momentele de dificultate ale exprimării afazicului; 4) folosirea de sintagme cu un grad crescut de anticipație prin frecvența de utilizare sau prin conexiunea prozodială îrimă); Recuperarea în afazie 107 5) încadrarea unui cuvânt într-o propoziție sau chiar într-o sintagmă scurtă care este exprimată păstrând

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
anticipație prin frecvența de utilizare sau prin conexiunea prozodială îrimă); Recuperarea în afazie 107 5) încadrarea unui cuvânt într-o propoziție sau chiar într-o sintagmă scurtă care este exprimată păstrând o mică pauză înaintea cuvântului cheie, ce dă posibilitatea afazicului să exprime cuvântul expectat; 6) lexie mentală sau expresivă, ce facilitează redobândirea legăturii dintre forma fonemică și grafemică a cuvintelor; 7) folosirea de sinonime, denumirii generice, scurta descriere sau imaginii obiectului are un efect facilitator mai bun în reabilitarea anomiei

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
baza unui protocol standardizat ce include: înțelegerea vorbirii orale, înțelegerea limbajului scris, exprimarea orală, exprimarea în scris, procesele psihice asociate îatenția și memoria); - definirea obiectivului lingvistic final este rezultatul evaluării și poate fi mai apropiat sau mai îndepărtat în funcție de particularitățile afazicului; - efectuarea stimulării lingvistice în funcție de progrese prin utilizarea exercițiilor adaptate gradului de operare a fiecărui pacient în parte; - evaluare permanentă a progresului lingvistic folosind o diagramă-test aplicată zilnic la sfârșitul programului recuperator; - consolidarea progresului lingvistic prin diversitatea exercițiilor aplicate. Metoda de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
aplicată zilnic la sfârșitul programului recuperator; - consolidarea progresului lingvistic prin diversitatea exercițiilor aplicate. Metoda de programare - operare se realizează pe principiul progresivității și urmărește formarea comportamentului verbal ca o condiționare operantă la o serie de sarcini la care este supus afazicul respectând o ordine fixată. (48,166) Metoda de stimulare programată progresivă în 10 trepte Metoda de stimulare programată progresivă în 10 trepte este o tehnică ce se referă la urmărirea creșterii gradului de dificultate a exercițiilor recuperatorii pe baza unor

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
răspunsului. - utilizarea schemei recuperatorii individualizate pe pacient în funcție de interesul cognitiv, preocupările socio-profesionale și necesitățile de adaptare în noul context de handicap, cu furnizarea de date semnificative asupra eficienței terapeutice. (166, 195) Metoda promovării comunicării efective Metoda promovării comunicării efective la afazici (metoda PACE - Promoting Aphasics' Communicative Effectiveness) are la bază faptul că limbajul este un instrument ce se formează printr-un mecanism condițional-operant dependent de gradul de utilizare în situații concrete de dialog, pornind de la necesitățile personale de exprimare și de la

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de la necesitățile personale de exprimare și de la solicitările interlocutorului în decodificare (G. Albyn Davis). Schuell a pus pe prim plan necesitățile cognitive în abordarea recuperării și preluarea informației în special pe cale auditivă. Abordarea pragmatică a dialogului implică antrenarea discuției între afazic și recuperaționist, în mediul natural, cu scopul Recuperarea în afazie 109 de a stimula comunicarea spontană, permițând pacientului să se folosească de desen sau de obiecte pentru a-și exprima ideile. Recuperaționistul va recurge prin imitație la mijloacele de comunicare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
natural, cu scopul Recuperarea în afazie 109 de a stimula comunicarea spontană, permițând pacientului să se folosească de desen sau de obiecte pentru a-și exprima ideile. Recuperaționistul va recurge prin imitație la mijloacele de comunicare care sunt mai confortabile afazicului. După Davis & Wilcox (1981) și G.A. Davis î2000), metoda PACE se bazează pe următoarele patru principii: 1. Schimbul de noi informații se realizează printr-o serie de cartonașe pe care se desenează obiecte uzuale, apoi reprezentări de acțiuni și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ca recuperaționistul să nu preia exclusiv inițiativa transmiterii de mesaje, ci fiecare din participanții la dialog să fie atât transmitători cât și receptori ai mesajelor celuilalt. Fiecare din interlocutori își transmite unul altuia acceptarea sau nu a clarității mesajului, iar afazicul poate prelua inițiativa dialogului. Participarea egală la dialog degrevează afazicul de a fi doar un simplu receptor decodificator al mesajelor recuperaționistului, iar terapeutul are siguranța că mesajul său a fost decodificat sau nu. 3. Alegerea liberă a canalelor de comunicare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ci fiecare din participanții la dialog să fie atât transmitători cât și receptori ai mesajelor celuilalt. Fiecare din interlocutori își transmite unul altuia acceptarea sau nu a clarității mesajului, iar afazicul poate prelua inițiativa dialogului. Participarea egală la dialog degrevează afazicul de a fi doar un simplu receptor decodificator al mesajelor recuperaționistului, iar terapeutul are siguranța că mesajul său a fost decodificat sau nu. 3. Alegerea liberă a canalelor de comunicare se referă la posibilitatea ca afazicul să adopte dialogul oral

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
egală la dialog degrevează afazicul de a fi doar un simplu receptor decodificator al mesajelor recuperaționistului, iar terapeutul are siguranța că mesajul său a fost decodificat sau nu. 3. Alegerea liberă a canalelor de comunicare se referă la posibilitatea ca afazicul să adopte dialogul oral la fel de bine cum poate apela la scriere, desen, arătatul obiectelor, gesticulat sau pantomimă, încât terapeutul să poată decodifica mesajul și să aleagă modalitatea cea mai adecvată de asociere pentru exprimarea propriilor sale mesaje. 4. Feedback-ul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
arătatul obiectelor, gesticulat sau pantomimă, încât terapeutul să poată decodifica mesajul și să aleagă modalitatea cea mai adecvată de asociere pentru exprimarea propriilor sale mesaje. 4. Feedback-ul funcțional se bazează pe o confirmarea din partea recuperaționistului dacă mesajul emis de afazic este inteligibil sau nu, la fel cum ar proceda un interlocutor real, și mai puțin pe corectarea de conținut sau de formă a afirmației. Terapeutul trebuie să ceară informații suplimentare, să intuiască și să faciliteze maniera de exprimare inteligibilă a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
este inteligibil sau nu, la fel cum ar proceda un interlocutor real, și mai puțin pe corectarea de conținut sau de formă a afirmației. Terapeutul trebuie să ceară informații suplimentare, să intuiască și să faciliteze maniera de exprimare inteligibilă a afazicului folosindu-se de cartonașele desenate și de întrebări suplimentare. (166, 362) Metoda intonației melodice în afazia nonfluentă Metoda intonației melodice, concepută de Albert, Sparks și Helm în 1973, pornește de la premisa implicării emisferului drept indemn, dominant pentru muzică, în compensarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și intonare a unor expresii și propoziții de înaltă probabilitate în utilizare, care sunt intonate rar, cu pauze obligatorii intersilabice și semnalizate tactil silabă de silabă pe mâna pacientului. Rosenbeck și La Painte, în 1978, au arătat că atunci când bolnavii afazici încearcă să vorbească la o viteză similară exprimării lor din etapa de normalitate, expresia articulatorie devine neinteligibilă. Importanța intonării lente a silabelor a fost arătată încă din 1978 de către Langlin, Kaeser și Gordon, care au găsit într-un studiu al

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
terapie are un efect terapeutic în îmbunătățirea expresiei verbale și mai puțin asupra comprehensivității. Totuși, vitezele reduse de prezentare cresc prin spațierea temporală comprehensiunea auditivă în afazia receptivă. Albert și Bear atribuie comprehensiunii verbale posibilitatea de a fi compensată la afazici prin emisferul drept cu condiția ca audiția să se realizeze la viteze mai reduse față de normal. La bolnavii cu comisurotomie, emisferul drept are o mai bună capacitate pentru decodificarea vorbirii decât pentru codificarea ei. Cazurile cu răspunsuri bune la terapia

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pronunției, verificabile în faza posthipnotică. Prin hipnoză se reduce controlul barierei conștiinței asupra aspectelor voluntare ale limbajului și se accesează aspectele de automatism lingvistic, care sunt mai puțin afectate în afazie. (48, 166) Metoda antrenamentului autogen în recuperarea unor bolnavi afazici Terapia autogenă reprezintă metoda psihoterapeutică inductivă de relaxare, de înlăturare a tulburărilor psihice asociate afecțiunii de bază, ca: depresia, anxietatea, insomnia, nesiguranța, care pot îngreuna sau chiar compromite eforturile depuse în vederea recuperării în afazie. Principiul antrenamentului autogen constă în introducerea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
aproximativ 3 luni după Voinescu I. Ulterior, ameliorarea se obține printr-o recuperare nesistematică în care implicarea bolnavului și familii au un rol deosebit, sau o recuperare programată sub îndrumarea unui recuperaționist. Recuperarea făcută în mod nesistematic, prin colaborarea bolnavului afazic cu familia sa, dă rezultate bune, deși se pot fixa unele expresii eronate, după felul cum pronunță membrii familiei, ce conferă vorbirii bolnavului afazic un stil telegrafic, cu regionalisme, cuvinte fără pronunție corectă sub aspect lingvistic, repetări de cuvinte. De

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
sau o recuperare programată sub îndrumarea unui recuperaționist. Recuperarea făcută în mod nesistematic, prin colaborarea bolnavului afazic cu familia sa, dă rezultate bune, deși se pot fixa unele expresii eronate, după felul cum pronunță membrii familiei, ce conferă vorbirii bolnavului afazic un stil telegrafic, cu regionalisme, cuvinte fără pronunție corectă sub aspect lingvistic, repetări de cuvinte. De aceea ședințele de recuperare trebuie începute de medicul de recuperare și consolidate în familie. Mediul familial este o componentă importantă a recuperării prin implicarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Trebuie sa fie evaluat deficitul inițial, constatat cât mai aproape de momentul debutului, handicapul verbal înregistrat după încheierea perioadei recuperării spontane și nivelul limbajului la cel puțin 18 luni de la instalarea accidentului vascular cerebral. I. Voiculescu încadrează procentual progresia recuperării deficitului afazic, în condițiile aplicării unor metode intensive, estimând o îmbunătățire care variază în medie între 20%100% față nivelul normal, încât încadrarea după gravitate se face în felul următor: - afaziile foarte ușoare recuperează cu peste 81% din performanțele normale; - afaziile ușoare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
performanțele normale; - afaziile ușoare progreseză între 61—80% din normal; - afaziile medii refac limbajul între 40—60% din normal; - afaziile grave limitează îmbunătățirea între 21—40% din normală; - afaziile foarte grave nu depășesc în ameliorare 20% din normal. Încadrarea handicapului afazic se face prin prezența semnelor clinice de afazie, evidențiabile prin testare neuropsihologică, imposibilitatea comunicării verbale la debut, trecerea a minimum 18 luni de la instalarea deficitului, posibilitatea încadrării aproximative în una din următoarele 3 categorii principale de afazie: afazie Broca, afazie

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
încadrării aproximative în una din următoarele 3 categorii principale de afazie: afazie Broca, afazie Wernicke sau afazie globală. În afazia Broca handicapul are următoarele grade: - gradul 0 corespunde imposibilității pronunțării repetate sau spontane a unor cuvinte inteligibile; - gradul 1 include afazicii cu posibilitatea pronunțării repetate, chiar cu ușoare inexactități a unor cuvinte și propoziții elementare, dar cu inteligibilitate limitată; - gradul 2 încadrează forma telegrafică de afazie expresivă; - gradul 3 corespunde exprimării spontane relativ bune, chiar în condițiile unei fluențe scăzute ori

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a ocazionalelor dificultăți de evocare datorate anomiei. În afazia Wernicke se încadrează handicapul în următoarele grade: - gradul 0 este reprezentat de surditatea verbală și prezența jargonafaziei;gradul 1 corespunde cu înțelegerea comenzilor simple și prezența parafaziilor incomprehensibile;gradul 2 include afazicii cu înțelegerea relativ bună și emisia ocazională de parafazii comprehensibile; - gradul 3 încadrează afazicii ce se exprimă cu rare parafazii, dar aceste manifestări sunt comprehensibile în comunicarea verbală. În cazul afaziei globale se poate individualiza handicapul astfel: - gradul 0 corespunde

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
următoarele grade: - gradul 0 este reprezentat de surditatea verbală și prezența jargonafaziei;gradul 1 corespunde cu înțelegerea comenzilor simple și prezența parafaziilor incomprehensibile;gradul 2 include afazicii cu înțelegerea relativ bună și emisia ocazională de parafazii comprehensibile; - gradul 3 încadrează afazicii ce se exprimă cu rare parafazii, dar aceste manifestări sunt comprehensibile în comunicarea verbală. În cazul afaziei globale se poate individualiza handicapul astfel: - gradul 0 corespunde unei imposibilități totale de utilizare a limbajului, atât sub aspect expresiv, cât și sub

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
accident cerebrovascular este cu atât mat dificilă cu cât se adaugă apraxia membrului superior drept, deoarece pe lângă tulburarea de limbaj lipsa aportului grafiei face dificilă consolidarea limbajului oral. (48, 166, 344) II.2.9. Tehnici de reabilitare a lexiei la afazici Voiculescu I. recomandă în recuperarea lexiei bolnavului afazic folosirea facilitării prin asocierea pictogramelor cu cuvintele scrise sau inițierea verbală din partea logopedului a începutului cuvântului, urmând ca repetiția să se realizeze fără suportul facilitator. Facilitarea se poate realiza și cu imagini

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]