55,287 matches
-
istorie și care să pună astfel în discuție dramaturgia românească postbelică, merită atenție. Cu o observație privind confuziile de personaje și inconsecvențele, inadmisibile într-o analiză critică: "provocat, șVasileț moare în cursul unei încăierări, nu se sinucide, așa cum eronat au afirmat unii critici" (pagina 240), pentru ca la pagina 241 să găsim "Ștefan și Vasile trăiesc drama existențială a înstrăinatului și fiecare alege soluții diferite, primul optînd pentru reîntoarcerea în spațiul închis șs.a.ț, iar cel de-al doilea se sinucide
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
a adus deja la ureche. Contrastul dintre prolepsă și secvența la care trimite nu vine din infirmarea nobleței de neam a personajului. E adevărat, Povestitorul dă glas zvonurilor despre originea plebee a celui dintîi dintre Măgureni, dar Pașadia nu a afirmat niciodată contrariul. Mai degrabă negată, noblețea rămîne sub pecetea incertitudinii și a ambiguității. Pasajul care îi pune față în față pe cei doi Măgureni de la începuturile unor veacuri diferite e înțeles ca o afirmare de titlu nobiliar dintr-o simplă
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
nepublicarea în epocă a poemului se explică prin intuiția extraordinară cu care scriitorul ardelean era înzestrat și care înțelegea că nimeni, atunci, nu era pregătit pentru opera lui. Ne-o arată cu prisosință istoria receptării epopeii după 1925, iar să afirmi că vremea Țiganiadei, "unica ei vreme", ar fi fost acel moment, 1810-1812, este o obtuzitate de neînțeles. Cărtărescu, de pildă, consideră epopeea una dintre cele mai sofisticate construcții epice din literatura noastră și, adaug eu, singurul poem care poate sta
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
avea să-l primească mulți ani mai tîrziu". Litota e e-videnta: Cela și-ar fi calculat la rece gestul de dizidenta, pentru a-și spală păcatele și a obține gloria unui premiu politizat. Țindindu-se probabil la asemenea considerații, Jaime Campmany afirmă, în rubrică să din cotidianul ABC, că autorul cărții despre Cela "acoperă rană provocată de lance cu o pumn mare de trandafiri parfumați", "insultînd prin intermediul ditirambului". Cred că Jaime Campmany exagerează, lăsîndu-se contaminat de maliția lui Umbral. Aș spune că
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
Un autoportret ambiguu, în care trăsăturile reale se deosebesc cu greutate de cele ale unui eu dezirabil: "Umbral vrea să fie Cela", spune Campmany în articolul amintit mai sus. "Cămilo José trăiește senzația literară că se prelungește întrucîtva în mine", afirma Umbral însuși, atribuind maestrului gîndul secret al discipolului.
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
Dumitru Avakian Nu sunt numeroși muzicienii care, la vârsta sfertului de veac, să se fi afirmat cu asemenea vigoare în peisajul actual - românesc și internațional - al vieții artistice a zilelor noastre. O face violonistul Alexandru Tomescu. S-a aflat la el acasă, aici, alături de noi, în programul festivalului dedicat săptămânile trecute, la Sinaia, la Vila Luminiș
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
Gheorghe Grigurcu E posibil să fi avut dreptate Dámaso Alonso cînd a afirmat că "în acest moment nu există altă cale de a defini arta noastră decît prin concepte negative". Care poet nu le atinge măcar, dacă nu se cufundă în stările tulburi, în anxietăți și angoase, în sfîșieri și tenebre, și nu
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
de stat - "cîrtițe" ale companiilor private. Printre cîrtițele citate de Adevărul se numără și actualul președinte al Senatului Nicolae Văcăroiu. Pe vremea cînd era și președinte al unei bănci particulare și președinte al Senatului, dl Văcăroiu își justifica această licență afirmînd că d-sa e un Hagi al finanțelor. Frumos spus, dar pe vremea cînd Hagi a fost antrenor al echipei naționale el n-a avut și funcție executivă în Federația Română de Fotbal și nici în Liga Profesionsită. Așa că dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
personale a Orientului (chiar dacă, așa cum se mărturisește, oamenii întâlniți nu mai sunt chiar niște contemporani ai lui Lao). La capătul, provizoriu, cred, al acestor peregrinări, avem poate de-a face deja cu un taoist - cu unul încă nedeclarat, care își afirmă crezul după cum urmează: "Spontaneitate, adaptare continuă. Oportunism natural, fără exces. Noi înainte de eu, a fi și a cunoaște înainte de a avea și a controla." Lao Zi, Cartea despre Tao și virtuțile sale, traducere din limba chineză veche, introducere, comentariu și
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
cărare/ Acolo să-ți vezi iubita născînd/ Acolo să bolești, să mori aiurînd" (Îndemn). Dar - atenție! - sacralitatea negativă înscrisă în discursul blasfemator poate reveni în matca fertilității grație instrumentului poetic. Analizînd poezia descompunerii propusă de autorul Florilor Răului, Jean-Pierre Richard afirma că bardul francez "ne prezintă moartea ca pe o viață la superlativ, ca o viață dezlănțuită". Ceea ce s-a numit poezia decadentă a cultivat această putreziciune somptuoasă, triumfală prin reorientarea ei secundă, "formală", către rodnicie. Estetizarea declinului, a morbidului, a
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
autorității vîrstei și, deci, a experienței, și nici a talentului... Din fericire, dl Cioculescu s-a recules sau e în proces de reculegere; spiritul polemic i-a rămas, firește, dar depășind sfera contradicției în sine, cel puțin acum caută să afirme, deocamdată teoretic, și necesitatea obiectivității. Deși nu s-ar putea susține că și-a eliminat toate toxinele ce-l înăbușă, pasiunile extraliterare ce-l agită și-l deviază în atitudini absurde, e neîndoios, totuși, că tînărul critic se îndreaptă spre
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
mister, ca în grafica suprarealistă ("o pisică de angora cu blănița-ntr-un nimb de musculițe și fluturi/ se înalță de pe acoperișul/ casei vecine la cer"), în timp ce altele materializează, într-o manieră cam previzibilă, abstracții: Apoi a fost Timpul./ Cine afirmă că nenăscuții nu au/ noțiunea lui/ se înșeală. Ei poartă/ chiar la încheietura din os moale/ și străveziu a viitoarei mîini/ un afluent, un mic ceasornic,/ fluid-tremurător ca o piftie". Cele mai reușite poezii din volum rămîn însă acelea în
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
fel cu acțiunea scriitorului asupra vieții însăși". Lărgind unghiul de vedere, l-am putea integra pe al nostru Șerban Cioculescu unei impunătoare grupări de critici europeni, în frunte cu Croce, Gundolf, Eliot, Curtius și, nu în ultimul rînd, Thibaudet, care afirma răspicat: "Critica e născută moartă, dacă la baza și în cursul ei nu este prezentă dragostea de Litere". Grupare ce stă sub egida, azi de-atîtea ori detestată, a "impresionismului", id est a esteticului. Mărturisim a nu fi deloc convinși de
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
în afara cercului cu pricina. Jurămîntul tiparului are condiții mai dure decît cel de martor la tribunal. într-o scrisoare din 1928 adresată lui Lovinescu (repusă în circulație de Gabriela Omăt în Agende), Mihail Sebastian acuză mondenitatea criticii de întîmpinare și afirmă că ar fi capabil să stabilească �o listă complectă de relații și prietenii numai din lectura cărților de critică". Lucrurile au evoluat astăzi: lectura articolelor critice nu mai oferă doar oglinda prieteniilor literare, ci dă lista completă a ranchiunelor și
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
schimbat ținuta de milițian cu cea de polițist: în noua ținută și-au ridicat vile și alte acareturi, stîrnind perplexitatea presei față de fabuloasa lor capacitate de a face economii, din salariu. * Săptămîna trecută pastorul Laszlo Tokes a acuzat conducerea UDMR afirmînd că o clică a monopolizat fondurile Uniunii, citim în mai multe ziare centrale. Supărarea președintelui de onoare al UDMR e provocată, se pare, de faptul că schimbarea guvernului la Budapesta a adus după sine și o schimbare a priorităților în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
în gura primului ministru. * Din ziarul BURSA desprindem o știre neliniștitoare pentru bucureștenii care locuiesc în imobile avariate de cutremure și cărora li se fac sau urmează să li se facă reparații capitale. Bursa citează funcționari ai Primăriei Capitalei care afirmă: Proiectele de consolidare sînt făcute de mîntuială. Firmele licitează cu sume mici care, în final, nu acoperă cheltuielile reale de consolidare. Să sperăm că angajații Primăriei exagerează, dar dacă e adevărat, cine va plăti ? Apropo, după ce a trecut psihoza cutremurului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
un rol exemplar prin modul ei de a elucida propriul trecut? H. B.: În mod cert. Eu, cu toată critica pe care o aduc unor comportări pe care din păcate le constat pe alocuri și aici în Germania, trebuie să afirm cu tot respectul că în Germania s-au făcut în ambele privințe, atît în ceea ce privește trecutul nazist, cît și în ceea ce privește trecutul comunist, cele mai mari eforturi pentru a învinge aceste poveri. Constat, de exemplu, în discuțiile cu prieteni din Spania, Italia
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
de citit o carte și gata să intre în sevraj la ideea că au de scris un rând. Boala nu e nouă, dar ea a ajuns la metastază. Cine nu-și aduce aminte de formularea paralizantă a melcului Ciorbea, care afirma, cât de explicit era el în stare, că prioritățile guvernării sale vor fi sănătatea, învățământul și cultura, dar că, în viitorul previzibil, nu poate face nimic pentru ele... Și nici n-a făcut. E singura promisiune ținută, de doisprezece ani
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
William Paulson sînt de părere că un context optim pentru hermeneutica literară nu-l dau științele sociale ci informatica și științele exacte, importanți gînditori iudeo-creștini precum Hans Urs von Balthazar, Henri de Lubac, Jean-Luc Marion, Emanuel Levinas și mulți alții afirmă că, după cum religia n-ar putea funcționa fără cultură, nici cultura n-ar putea funcționa fără religie. Religiosul e un factor inalienabil al naturii umane: "Ei bine, mărturisește V. Nemoianu, eu tocmai aici văd marea speranță a criticii și teoriei
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
de evitat în spațiul brazilian, zonă a interferențelor de tot felul, în care Sfânta Fecioară e frecvent asimilată, de pildă, unei străvechi zeități protectoare a mării și celebrată prin serbări și ofrande culinare care scandalizează sacerdoții catolici. Nu greșesc, cred, afirmând că și și pentru Paulo Coelho sincretismul e o stare ontologică subiacentă, o toile de fond pe care se construiește mitul discipolului și al eroului exemplar. Nu este lipsit de importanță nici amănuntul că Manualul a fost publicat întâi fragmentar
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
inima ta, acolo este și comoara ta." Evanghelia care susține, paradigmatic, evoluția Alchimistului - în limbaj evanghelic metanoia, renaștere, transformare până la iluminare, e înlocuită sau, mai bine zis, completată în manual cu aluviuni ale gândirii elenistice și extrem-orientale. Aș fi riscat afirmând că esențializarea pildelor creștine din acest text ne trimite la Hermes Trismegistul, la tezele depersonalizării taoiste, la surâzătoarea vacuitate a doctrinei sau, mai bine zis, a comportamentului zen. Căci războinicul luminii, un soi de protosimbol al cavalerului creștin, este condiționat
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
mai purta lupta în planul fizic. Pe măsură ce războinicul învață de la maestrul său spiritual, lumina credinței prinde să strălucească și în ochii lui, iar el nu are nevoie de a demonstra nimănui nimic. Nu-l ating argumentele agresive ale adversarului, care afirmă că Dumnezeu e superstiție, că miracolele sunt trucuri, că a crede în îngeri înseamnă a fugi de realitate. Aidoma luptătorului, războinicul luminii își cunoaște propria forță uriașă: nu luptă niciodată cu cine nu merită onoarea luptei." O anecdotă zen pare
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
deschidere) îl cucerește. Impresia că a mai văzut acea fată este de fapt revelația contemplării eternului feminin. Nu uit că Buzzatti are școala romantismului german, concretizată în primele scrieri (Barnabo, omul munților și Secretul pădurii bătrâne), așa că pot risca să afirm că nici Goethe nu i-a fost străin. Lectura lui Faust a lăsat urme ușor detectabile în acoperirea cu pulbere autobiografică a acestei povești de dragoste. Un chip zărit cândva, pe o străduță obscură, reapare copleșitor, modifică destinul. "Cu una
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
Vrânceanu. Iacob se străduiește să scoată astfel din culpă pe baronul local al PSD, Marian Oprișan. Textul, din care Cronicarul, nu are loc să reproducă, e de tot jalnic. Patronul Iacob se contrazice de la o frază la alta. La început afirmă că a dat caseta la OTV, pentru a fi prezentată pe post, apoi afirmă că nici el, nici Oprișan nu au decis prezentarea la OTV a casetei. Pentru cei care nu cunosc istoria casetei precizăm că Silvia Vrânceanu s-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
Marian Oprișan. Textul, din care Cronicarul, nu are loc să reproducă, e de tot jalnic. Patronul Iacob se contrazice de la o frază la alta. La început afirmă că a dat caseta la OTV, pentru a fi prezentată pe post, apoi afirmă că nici el, nici Oprișan nu au decis prezentarea la OTV a casetei. Pentru cei care nu cunosc istoria casetei precizăm că Silvia Vrânceanu s-a lăsat filmată de prietenul ei, corespondent al TVR la Focșani, în timpul unei petreceri de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]