230 matches
-
utilizează mai ales mărci gramaticale mobile, auxiliare și prepoziții), limbi sintetice (care folosesc prioritar afixe - sufixe gramaticale și desinențe -, legate de rădăcina cuvintelor) și limbi polisintetice, numite și incorporante (care încorporează într-un singur cuvînt un număr foarte mare de afixe gramaticale, cumulînd conținutul unei întregi propoziții). Sapir introduce și parametrul tehnicii de sinteză, în funcție de care distinge limbi izolante (limbi lipsite de morfologie, numite și monosilabice sau amorfe, în care fiecare cuvînt este echivalentul unui singur morfem), limbi aglutinante (limbi care
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cumulînd conținutul unei întregi propoziții). Sapir introduce și parametrul tehnicii de sinteză, în funcție de care distinge limbi izolante (limbi lipsite de morfologie, numite și monosilabice sau amorfe, în care fiecare cuvînt este echivalentul unui singur morfem), limbi aglutinante (limbi care utilizează afixe gramaticale cu poziție fixă în cuvînt și cu sens unic, analizabil separat), limbi fuzionante (limbi flexionare care utilizează și ele afixe gramaticale, dar un același afix are mai multe valori, fapt ce face dificilă segmentarea afixelor) și limbi simbolizante (limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numite și monosilabice sau amorfe, în care fiecare cuvînt este echivalentul unui singur morfem), limbi aglutinante (limbi care utilizează afixe gramaticale cu poziție fixă în cuvînt și cu sens unic, analizabil separat), limbi fuzionante (limbi flexionare care utilizează și ele afixe gramaticale, dar un același afix are mai multe valori, fapt ce face dificilă segmentarea afixelor) și limbi simbolizante (limbi care, pe lîngă afixe, folosesc o serie de alternante fonetice, deplasări ale accentului sau reduplicarea rădăcinii). După părerea lui Edward Sapir
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în care fiecare cuvînt este echivalentul unui singur morfem), limbi aglutinante (limbi care utilizează afixe gramaticale cu poziție fixă în cuvînt și cu sens unic, analizabil separat), limbi fuzionante (limbi flexionare care utilizează și ele afixe gramaticale, dar un același afix are mai multe valori, fapt ce face dificilă segmentarea afixelor) și limbi simbolizante (limbi care, pe lîngă afixe, folosesc o serie de alternante fonetice, deplasări ale accentului sau reduplicarea rădăcinii). După părerea lui Edward Sapir 88 formulele sînt: - aglutinare: c
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aglutinante (limbi care utilizează afixe gramaticale cu poziție fixă în cuvînt și cu sens unic, analizabil separat), limbi fuzionante (limbi flexionare care utilizează și ele afixe gramaticale, dar un același afix are mai multe valori, fapt ce face dificilă segmentarea afixelor) și limbi simbolizante (limbi care, pe lîngă afixe, folosesc o serie de alternante fonetice, deplasări ale accentului sau reduplicarea rădăcinii). După părerea lui Edward Sapir 88 formulele sînt: - aglutinare: c=a+b - fuziune regulată: c=a+(b-x)+x - fuziune neregulata
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fixă în cuvînt și cu sens unic, analizabil separat), limbi fuzionante (limbi flexionare care utilizează și ele afixe gramaticale, dar un același afix are mai multe valori, fapt ce face dificilă segmentarea afixelor) și limbi simbolizante (limbi care, pe lîngă afixe, folosesc o serie de alternante fonetice, deplasări ale accentului sau reduplicarea rădăcinii). După părerea lui Edward Sapir 88 formulele sînt: - aglutinare: c=a+b - fuziune regulată: c=a+(b-x)+x - fuziune neregulata: c=(a-x)+(b-y)+(x+y) - simbolism: c
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
exprimată prin diverse mijloace (ordinea cuvintelor, intonație, construcții gramaticale). Al treilea grup important este format din limbile (mai ales din Asia orientala, dar și din Africa) ce utilizează pentru segmentarea tema - remă mijloace morfologice (în majoritatea cazurilor particule polisintetice sau afixe aglutinante)142. De pildă, în limbile dominate de tipul flexionar apare o alternanta de rădăcini (eventual cu o singură desinența pentru o formă lexicala dată), ceea ce implică un amalgam de funcții ale desinențelor (acestea pot exprima, simultan, cazul, numărul și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi polineziene, are 10 vocale și 8 consoane) sau limbi predominant consonantice (că limbile caucaziene, unele cu 60-70 de consoane). Armonia vocalica este caracteristică limbilor aglutinante, concretizîndu-se în iterări vocalice în silabe succesive. În turcă sau în maghiară vocală din afixul de plural al substantivelor se schimbă (-er vs. -ar și -ak vs. -ek) în funcție de vocală din radical 166: tc. evler "case" vs. adamlar "oameni"; magh. házak "case" vs. emberek "oameni". După cum se știe, silaba este o "secvență fonica minimala, caracterizată
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fără vocale lungi, parțială, distinctiva, concomitenta), tonuri și registre (da/nu) etc. 4.3.2. Criterii morfologice Cea mai cunoscută clasificare morfologica împarte limbile în: - izolante (amorfe): cuvintele sînt invariabile - chineză - neizolante - aglutinante: adaugă la un cuvînt o serie de afixe detașabile, ce pot fi analizate și separat - maghiară, turcă, basca; - flexionare - sintetice: raporturile dintre cuvinte se exprimă prin morfeme care fuzionează - română; - analitice: raporturile sintagmatice se realizează cu ajutorul prepozițiilor, verbelor auxiliare etc. - franceză, engleza; - polisintetice (incorporante): considerate și subtip al
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tip polisintetic (de pildă, unele limbi amerindiene), numite și incorporante, folosesc secvențe lingvistice unitare foarte lungi și complexe, care corespund mai multor cuvinte din limbile mai cunoscute. De exemplu complementele nu sînt exprimate prin părți secundare de propoziție, ci prin afixe adăugate verbului-predicat. Acesta poate include și subiectul, astfel încît o întreagă propoziție poate avea forma unui cuvînt (există însă atît cuvinte, cît și cuvinte-propoziții). Exemplul tipic de limbi polisintetice este reprezentat de limbile indienilor din America, considerate fie un tip
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de limbi polisintetice este reprezentat de limbile indienilor din America, considerate fie un tip unitar, fie subtip al limbilor izolante. De pildă, într-o limbă incorporanta cum este limba eschimo yupik (Siberia), se poate adaugă un număr foarte mare de afixe (uneori chiar zece) unui lexem. Secvență angyaghllangyugtug este compusă din angya - "barcă"; -ghlla- - afix (sufix) augmentativ; -ng- - "a lua, a procura, a face rost"; -yug- - "a vrea, a dori"; -țug- - sufix pentru persoana a III-a singular și se poate
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unitar, fie subtip al limbilor izolante. De pildă, într-o limbă incorporanta cum este limba eschimo yupik (Siberia), se poate adaugă un număr foarte mare de afixe (uneori chiar zece) unui lexem. Secvență angyaghllangyugtug este compusă din angya - "barcă"; -ghlla- - afix (sufix) augmentativ; -ng- - "a lua, a procura, a face rost"; -yug- - "a vrea, a dori"; -țug- - sufix pentru persoana a III-a singular și se poate traduce prin El vrea să-și ia o barcă mare. De remarcat în acest
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
inițială nu este mai sărac decît cel medial său final (că în limbile dravidiene și uralo-altaice); 3. cuvîntul indo-european nu începe obligatoriu cu rădăcina, el putînd primi adesea un prefix; 4. flexiunea de tip indo-european nu se realizează doar prin afixe, ci și printr-o serie de alternante vocalice din rădăcina; 5. există o serie de alternante consonantice cu rol morfologic, spre deosebire de limbile semitice, în care consoanele rămîn neschimbate; 6. subiectul unui verb tranzitiv are același tratament că subiectul unui verb
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unele sau în altele, dar nu sînt reunite decît în familia limbilor indo-europene: nu au armonie vocalica; consonantismul nu este mai sărac în poziție interioară sau finală decît inițială; cuvintele nu încep obligatoriu cu rădăcina; flexiunea se realizează atît prin afixe cît și prin alternante vocalice în radical; alternantele morfologice libere au rol morfologic; subiectul unui verb tranzitiv este tratat la fel că subiectul unui verb intranzitiv. Alte trăsături: rar limbi cu vocale nazale sau distincții tonale care să diferențieze cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în scriere), diversele categorii gramaticale fiind exprimate prin alternante vocalice (așa-numita flexiune internă 265), dar și prin prefixe și sufixe. De exemplu, în arabă, de la rădăcina triconsonantică HML, care are semnificația generală "a purta", cu ajutorul flexiunii interne și al afixelor putem obține: hamala "a purtat, a dus", hammala " a face să poarte, a încărca cu o povară", ihtamala "a suportat", himl "povară", haml "sarcina", hamlet "încărcătură dusă odată", hammal "purtător de povară, hamal" etc.266 - trei cazuri: nominativ, genitiv și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Suedia) Sînt limbi cu armonie vocalica, la fel ca în limbile turcice (acesta este unul dintre argumentele în favoarea existenței unei macrofamilii uralo-altaice). În finlandeză, maghiară și lapona accentul cade pe prima silaba. Sînt limbi aglutinante (la rădăcina se atașează diverse afixe pentru exprimarea categoriilor gramaticale). Numărul de vorbitori: maghiară 13 mîl., finlandeză 6 mîl., estona 1 mîl., lapona/saama 700 mii. 6.5.1.2. Grupul samoed Aproximativ 40 de mii de vorbitori în zona arctică a Rusiei, între Marea Albă
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
plasat mai ales la începutul cuvîntului, are rareori rol fonologic. Tonuri apar numai în 3 limbi (alawa, mangarei, yangman) și nu este clar dacă au rol distinctiv. Toate limbile australiene au morfologia cuvîntului foarte dezvoltată. Mărcile morfologice sînt constituite de afixe: sufixe în cea mai mare parte a zonei de sud, sufixe și prefixe în nord și nord-vest. Mărcile gramaticale au forme înrudite în cele mai multe limbi. Numele și verbul constituie două clase de cuvinte clar distincte. Unele limbi au sisteme de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
verbal se caracterizează prin folosirea așa-numiților "catalizatori" (de ex. în walbiri 306) - particule situate la începutul propoziției, cărora li se adaugă mărcile referitoare la subiect și obiect, verbul purtînd numai mărci de timp, mod etc. În alte limbi australiene afixele indicînd persoană și/sau numărul subiectului și obiectului sînt "transferate" la primul cuvînt din propoziție, indiferent de partea de vorbire căreia îi aparține. Verbul are în general modurile indicativ, imperativ, condițional și cel putin cele 3 timpuri de bază, în
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
decît de cîteva rînduri, autorii motivînd că e vorba de limbi despre care "cunoștințele actuale sînt inca insuficiente". Iată caracterizarea generală a acestei familii: "Limbile din familia nigero-congoleză sînt, cu puține excepții, limbi tonale. Clase nominale marcate prin perechi de afixe, unul pentru singular și altul pentru plural. Ființele omenești, indiferent de sex, formează o singură clasa, lichidele altă. Toate denumirile de pomi alcătuiesc o singură clasa, în care găsim însă și alte substantive. Pentru alte clase e greu de descoperit
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sud; tonala (șase tonuri); polisintetica; SOV + SVO silabica cherokee inventată de Sequoyah; 85 de simboluri care reprezintă, fiecare, o silaba 67. chewa (nyanja) O Malawi, Zambia / N Mozambic, Zimbabwe, Botswana familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu nyasa; folosire intensivă a afixelor; fenomenul reduplicării; SVO latină 68. cheyenne N SUA (Montană, Oklahoma) familia amerindiana, ramura algică de cîmpie, grupul algonkin; aglutinanta latină 69. chhattisgarhi O India (Chhattisgarh) / N India (Madhya Pradesh, Bihar, Orissa) indo- europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic centroriental; considerată și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
arrente, dyirbal, kamilaroi, kardutjara, mabuiag, martuthunira, martu wangka, nhanta, pintupi, walmajarri, warlpiri, wanman, yankunytjatjara, yanyuwa, yidiny. Restul limbilor aborigine formează, prin excludere, familia limbilor ne-pama-nyungan, vorbite în nordul continentului familia australiană, ramura pama-nyungan; predomina SOV; subst. - adj.; fenomenul "transferului de afixe" la primul cuvînt din propoziție, indiferent de partea de vorbire căreia îi aparține; remarcabilă unitate a sistemelor fonologice; rol important al elementelor nonverbale (mimica, gestica) în comunicare nu au avut scriere; bețișoare incizate cu funcție mnemonica 285. pampangan (kapampangan) OR
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
posedă cuvinte pentru a exprima culorile; cei mai puțini termeni de înrudire din lume; lingvistul Daniel Everett este considerat cel mai bun specialist în pirahă amerindiana izolată; număr mic de foneme, dar grad înalt de variație alofonică; aglutinanta cu numeroase afixe; are sufixe care exprimă evidență (de exemplu că vorbitorul este foarte sigur de ceea ce spune); cel mai simplu sistem pronominal din lume, pronumele personale fiind împrumutate din nheengatu, o lingua franca din zona; limba fără structura recursiva; nu are propoziții
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
94, 95, 96, 99, 142, 168, 204, 255, ne~ 142 acuzativitate 96 Adam Y-cromozomic 16 adecvare 28, 31, 34 adîghei 224, 237, 273, 317, 332 ADN 16, 176, 377, 378, 381, 382, 385, 386 afar 170, 171, 237, 253, 322 afix 49, 58, 59, 77, 86, 88, 89, 90, 139, 141, 168, 179, 195, 204, 205, 211, 250, 273, 291, 293, 315 afrasiană 166, 172 afrikaans 116, 163, 227, 238, 287, 317, 329, 335 afro-asiatică 39, 89, 94, 121, 122, 123
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
159, 160, 191, 192, 195, 205, 243, ~ comparată 166, ~a cuvîntului 204, ~a grupului nominal 213, ~ a verbului 118, 201, 248, morfosintaxă 75, 114, 166 morfologic 54, 58, 77, 91, 95, 117, 139, 141, 184, 194, 195, 255, 288, 356, afix ~ 58, alternanta ~a 141, caz ~ 204, clasificare ~a 20, 50, 52, 57, 58, 88, 91, 101, 130, criteriu ~ 88, marca ~ 204, 205, nivel ~ 49, 79, 176, 213, 260, prefix ~ 58, reduplicare ~a 286, sufix ~ 58, structura ~a 116, tip ~ 51
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
deoarece duc la eliminarea unor cuvinte, cât și gramaticale, de vreme ce au loc pe plan sintactic. Elipsa lexicală ar putea fi opusă, așadar, numai "elipsei" fonetice, atunci când dispar doar sunete, sau "elipsei" morfologice, când sunt suprimate morfeme lipsite de autonomie lexico-semantică (afixe, desinențe, prepoziții, articole etc.). Mai mult, și termenul complex elipsă lexicală este folosit cu sensuri diferite în literatura de specialitate: "elipsă negramaticală"; "elipsă contextuală"; "elipsă necontextuală" (deci "condensare lexico-semantică"). O clasificare cuprinzătoare a elipselor, considerate "fenomene lingvistice destul de variate cuprinse
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]