230 matches
-
1] 4 [i] [SG, MASC] [2] [i] [SG, MASC] [2] the man a man [u+def] [1] [u] [SG, MASC] [2] un om [u] [SG, MASC] [2] [u-def] [1] [u] [SG, MASC][2] [u] [SG, MASC] [2] INSERARE INSERARE Și afixele 34 pot marca trăsătura definit, indiferent că sunt sufixe (ca în română, norvegiană, suedeză, feroeză, v. Julien 2005: cap. 2) sau prefixe (ca în ebraică și arabă, v. Danon 2010; Hoyt 2008) (v. Nicolae 2015a pentru detalii). În structurile cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
34 pot marca trăsătura definit, indiferent că sunt sufixe (ca în română, norvegiană, suedeză, feroeză, v. Julien 2005: cap. 2) sau prefixe (ca în ebraică și arabă, v. Danon 2010; Hoyt 2008) (v. Nicolae 2015a pentru detalii). În structurile cu afixe definite, trăsătura centrului D0 se valorizează prin ACORD cu substantivul definit. (51) a. cartea (română) b. ha-sepr (ebraică) DEF-carte (52) DP qp D NP [i+def] [1] 4 [i] [val][2] carte-a ha-sepr [u+def][1] [u] [val][2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gerunziului negativ 7: (15) nevăzându-l Mai degrabă, ceea ce permite deplasarea la C și encliza pronominală pentru gerunziul negativ, spre deosebire de imperativul negativ, pare să fie statutul elementului de negație: nu este un adverb plin (element XP), iar ne- este un afix (element X0). Obiectivele stabilite mai sus impun următoarea structură a capitolului. Vom începe abordarea celui de al doilea obiectiv, și anume vom aduce argumente pentru faptul că avem a face cu o deplasare de tip XP, nu de tip X0
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
moderne; (ii) formele negative ale gerunziului care, la fel ca formele pozitive, au ca opțiune encliza, nu procliza, pronominală (necitindu-l) arată că proiectarea unui grup al negației nu blochează deplasarea la C în ansamblu, ci, mai degrabă, distincția centru (afix: ne-) / grup (adverb plin: nu) este responsiblă de efectele de blocare care apar în propozițiile negative. Aplecându-ne asupra întrebării formulate mai devreme - și anume ce trăsături determină deplasarea verbului (trăsăturile ale subiectului sau trăsăturile verbale) -, din distribuția de mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
T/ASP ... maiducând (ii) NEGP (VP la [Spec, NegP]) qp VP NEG' 4 qp ducând NEG0 PERSP maiducând [+V] qp P PERS' 4 qp ne- -te PERS0 T/ASPP [+N] qp tVP T/ASPP' qp T/ASP ... (iii) NEGP (încorporarea afixului negativ: adjuncție la stânga) qp VP NEG' 4 qp ne+ducând NEG0 PERSP ne + maiducând [+V] qp P PERS' 4 qp ne- -te PERS0 T/ASPP [+N] qp tVP T/ASPP' qp T/ASP ... (iv) CP (VP la [Spec, CP]) qp
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
domeniul flexionar IP și domeniul complementizator CP. Poziția față de adverbul de negație nu (și față de clitice, v. (iii)) este un diagnostic sintactic pentru încadrarea în domeniul CP sau în domeniul IP. Negația propozițională poate avea două realizări: adverbul nu și afixul ne-. Rămâne deschisă problema analizei generale a afixului ne-, mai ales întrebarea dacă se poate da o interpretare unitară formativului ne-, atât în ipostaza sa de afix sintactic în structura propoziției gerunziale, cât și de afix lexical care formează antonime
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
față de adverbul de negație nu (și față de clitice, v. (iii)) este un diagnostic sintactic pentru încadrarea în domeniul CP sau în domeniul IP. Negația propozițională poate avea două realizări: adverbul nu și afixul ne-. Rămâne deschisă problema analizei generale a afixului ne-, mai ales întrebarea dacă se poate da o interpretare unitară formativului ne-, atât în ipostaza sa de afix sintactic în structura propoziției gerunziale, cât și de afix lexical care formează antonime. Dacă acceptăm ipoteza că ne- are același nucleu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sau în domeniul IP. Negația propozițională poate avea două realizări: adverbul nu și afixul ne-. Rămâne deschisă problema analizei generale a afixului ne-, mai ales întrebarea dacă se poate da o interpretare unitară formativului ne-, atât în ipostaza sa de afix sintactic în structura propoziției gerunziale, cât și de afix lexical care formează antonime. Dacă acceptăm ipoteza că ne- are același nucleu sintactico-semantic în ambele ipostaze, atunci ne- se poate analiza ca având o singură intrare de Lexicon: afix acategorial negativ
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
realizări: adverbul nu și afixul ne-. Rămâne deschisă problema analizei generale a afixului ne-, mai ales întrebarea dacă se poate da o interpretare unitară formativului ne-, atât în ipostaza sa de afix sintactic în structura propoziției gerunziale, cât și de afix lexical care formează antonime. Dacă acceptăm ipoteza că ne- are același nucleu sintactico-semantic în ambele ipostaze, atunci ne- se poate analiza ca având o singură intrare de Lexicon: afix acategorial negativ, inserat fie în componentul sintactic (centru în NEG0), fie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sa de afix sintactic în structura propoziției gerunziale, cât și de afix lexical care formează antonime. Dacă acceptăm ipoteza că ne- are același nucleu sintactico-semantic în ambele ipostaze, atunci ne- se poate analiza ca având o singură intrare de Lexicon: afix acategorial negativ, inserat fie în componentul sintactic (centru în NEG0), fie în componentul lexical (afix lexical negativ). (v) În româna contemporană, formele sintetice se ridică până la cea mai înaltă proiecție verbală din domeniul flexionar (i.e. [Spec, MOODP]) ca efect al
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
antonime. Dacă acceptăm ipoteza că ne- are același nucleu sintactico-semantic în ambele ipostaze, atunci ne- se poate analiza ca având o singură intrare de Lexicon: afix acategorial negativ, inserat fie în componentul sintactic (centru în NEG0), fie în componentul lexical (afix lexical negativ). (v) În româna contemporană, formele sintetice se ridică până la cea mai înaltă proiecție verbală din domeniul flexionar (i.e. [Spec, MOODP]) ca efect al instanțierii paradigmatice sărace a categoriei de mod în limba română; deplasarea este locală și sensibilă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Spec,FINP] prin mișcare de tip specificator-la-specificator va fi blocată de adverbul de negație nu. La fel ca în cazul românei moderne, propozițiile gerunziale negative verifică această ipoteză de analiză. Spre deosebire de formele finite, gerunziul selectează ca marcă de negație propozițională afixul ne- (31): (31) Și nepărăsind scaunul Părintelui, sălășuitu-Se-au în Vergură (SVI.~1670: 4v) Afixul ne- nu este afix lexical care creează antonime, ci un marcator al negației propoziționale, după cum arată fenomele de concordanță a negației (32): (32) a. neavând nemica
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu. La fel ca în cazul românei moderne, propozițiile gerunziale negative verifică această ipoteză de analiză. Spre deosebire de formele finite, gerunziul selectează ca marcă de negație propozițională afixul ne- (31): (31) Și nepărăsind scaunul Părintelui, sălășuitu-Se-au în Vergură (SVI.~1670: 4v) Afixul ne- nu este afix lexical care creează antonime, ci un marcator al negației propoziționale, după cum arată fenomele de concordanță a negației (32): (32) a. neavând nemica duhovnicesc (SVI.~1670: 5r) b. Și-l luo pre îns, neapărându-i nimea, și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în cazul românei moderne, propozițiile gerunziale negative verifică această ipoteză de analiză. Spre deosebire de formele finite, gerunziul selectează ca marcă de negație propozițională afixul ne- (31): (31) Și nepărăsind scaunul Părintelui, sălășuitu-Se-au în Vergură (SVI.~1670: 4v) Afixul ne- nu este afix lexical care creează antonime, ci un marcator al negației propoziționale, după cum arată fenomele de concordanță a negației (32): (32) a. neavând nemica duhovnicesc (SVI.~1670: 5r) b. Și-l luo pre îns, neapărându-i nimea, și mearse în Ierusalim (PI
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Încorporarea semiadverbului aditiv mai în structura gerunziului negativ verifică ipoteza că în deplasarea la C verbul tranzitează domeniul flexionar (la fel și pentru gerunziul afirmativ, cf. (34c)); în exemplele următoare, semiadverbul aditiv mai se încorporează în structura gerunziului, precedând încorporarea afixului ne-: (34) a. de nevoie mare nemaiputându suferi țara (ULM.~ 1725: 131v) b. Și până văzându că-l împunge, nemaiștiindu ce va mai răspunde, i s-au rușit obrazul ca focul de rușine și mai mult că toată curte au
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
structurile negative, și formele finite, în cazul cărora negația blochează deplasarea la C (cu excepția calcurilor), constă în folosirea de mărci negative care au statut diferit: nu, cuvânt autonom, generează propriul grup sintactic (ADVP) și ocupă [Spec, NEGP]; în schimb, ne-, afix (acategorial), se generează drept centru negativ și ocupă NEG0. În deplasarea la C a verbului ca grup, adverbul nu induce un efect de blocare a specificatorului care cade sub influența fenomenului de Minimalitate Relativizată (Rizzi 1990, 2001), pe când ne-, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
FINP negație propozițională: adverbul nu qp FIN' qp FIN0 NEGP qp ADVP NEG' 4 qp nu NEG0 IP {MOODP > TP > ASPP} [+V] qp VP ... Deplasare [VP-la-Spec,FINP] blocată de prezența adverbului nu în [Spec, NEGP] (36) a. NEGP negație propozițională: afixul ne- qp VP NEG' | qp V0 NEG0 IP {MOODP > TP > ASPP} [+V] qp ne-V0 | tVP ... ne- Deplasare VP-la-[Spec, NEGP];încorporarea afixului ne- prin adjuncție la stânga b. FINP qp VP FIN' | qp V0 FIN0 NEGP qp ne-V0 tVP NEG' qp
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
qp VP ... Deplasare [VP-la-Spec,FINP] blocată de prezența adverbului nu în [Spec, NEGP] (36) a. NEGP negație propozițională: afixul ne- qp VP NEG' | qp V0 NEG0 IP {MOODP > TP > ASPP} [+V] qp ne-V0 | tVP ... ne- Deplasare VP-la-[Spec, NEGP];încorporarea afixului ne- prin adjuncție la stânga b. FINP qp VP FIN' | qp V0 FIN0 NEGP qp ne-V0 tVP NEG' qp NEG0 ... [+V] ne- Deplasare VP(negativ)-la-[Spec, FINP] Rezultate de reținut • analiza negației conduce la postularea pentru româna veche a aceleiași
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
C (i.e. la [Spec, FINP]), ilustrând o situație clasică în care un element de un anume tip (un specificator al unei proiecții [+V]) blochează deplasarea unui element de același tip (verbul deplasându-se ca grup prin specificatorii proiecțiilor [+V]) (35); afixul ne- este acategorial, se generează drept centru al NEG0și se încorporează prin adjuncție la stânga în structura verbului (36a); pentru argumente suplimentare în sprijinul deplasării ca grup a verbului, v. §2.3 infra 2.2 Complementizatorul să15,16 Ipoteza pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
activă doar proiecția înaltă de negație; proiecția de negație selectează domeniul flexionar (NEGP > IP), constituind astfel limita între domeniul flexionar IP și domeniul complementizatorului CP - negația propozițională se realizează prin adverbul de negație nu în majoritatea structurilor propoziționale și prin afixul ne- pentru propoziția nonfinită organizată în jurul gerunziului; statutul diferit al celor două mărci de negație (nu - adverb plin, grup sintactic, inserat ca specificator al proiecției de negație / ne- - afix, centru sintactic generat direct în NEG0) se corelează cu opțiuni sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prin adverbul de negație nu în majoritatea structurilor propoziționale și prin afixul ne- pentru propoziția nonfinită organizată în jurul gerunziului; statutul diferit al celor două mărci de negație (nu - adverb plin, grup sintactic, inserat ca specificator al proiecției de negație / ne- - afix, centru sintactic generat direct în NEG0) se corelează cu opțiuni sintactice diferite: nu blochează deplasarea verbului la stânga negației (e.g. encliză pronominală pentru imperativul pozitiv / procliză pronominală pentru imperativul negativ), inducând efecte de minimalitate sintactică, pe când ne- se încorporează prin adjuncție
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la stânga negației (e.g. encliză pronominală pentru imperativul pozitiv / procliză pronominală pentru imperativul negativ), inducând efecte de minimalitate sintactică, pe când ne- se încorporează prin adjuncție la stânga în structura gerunziului și permite deplasarea acestuia în domeniul C - o problemă deschisă rămâne analiza afixului negativ ne-, mai exact măsura în care se poate oferi o analiză sintactico-semantică unitară, în care ne- expresie a negației propoziționale și ne- afix lexical negativ prezintă același set de trăsături, iar diferențele de comportament dintre cuvintele negative formate cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la stânga în structura gerunziului și permite deplasarea acestuia în domeniul C - o problemă deschisă rămâne analiza afixului negativ ne-, mai exact măsura în care se poate oferi o analiză sintactico-semantică unitară, în care ne- expresie a negației propoziționale și ne- afix lexical negativ prezintă același set de trăsături, iar diferențele de comportament dintre cuvintele negative formate cu ne-și propoziția nonfinită negată prin ne- rezultă din inserarea afixului ne- în compartimente diferite: componentul presintactic de formare a cuvintelor în cazul formațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
o analiză sintactico-semantică unitară, în care ne- expresie a negației propoziționale și ne- afix lexical negativ prezintă același set de trăsături, iar diferențele de comportament dintre cuvintele negative formate cu ne-și propoziția nonfinită negată prin ne- rezultă din inserarea afixului ne- în compartimente diferite: componentul presintactic de formare a cuvintelor în cazul formațiilor lexicale cu ne-vs componentul sintactic pentru propozițiile nonfinite negative negate prin ne- pronumele clitice - din punct de vedere tipologic, pronumele clitice ale românei sunt orientate către flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se încorporează în structura verbului și se deplasează odată cu acesta, pe când auxiliarele verbale și complementizatorul să nu se încorporează - astfel, din punct de vedere morfofonologic, centrele încorporante au un comportament afixal, pe când cele nonîncorporante sunt mai degrabă clitice morfofonologice, nu afixe Analiză diacronică • deplasarea verbului deplasarea verbului în domeniul C (formele finite) - deplasarea V-la-C este mult mai frecventă în limba veche și se manifestă prin inversiune (V-AUX, V-CL, V-CL-AUX) - deplasarea V-la-C este disponibilă în limba veche într-un număr
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]