101 matches
-
abruptul drumului ce traversează "Zugăul", dar aici cochilile sunt stratificate în conglomerate alcătuite din argile și nisipuri. Toponimele sunt legate de diminutive ce evidențiază în primul rând graiul locuitorilor satului Pria; astfel în arelul măgurii formele de relief (dealuri, stâncării, aflorimente, vai, pajiști, pășuni) sunt cunoscute sub diferite nume ("oronime"): "Țâcârlău, Coltău, Valea Urzâcarului, Măgurice, Gribăn, Coasta Sclipturii, Purcăreță, Șu' Izvoară, Șu' Coaste, Râpă Albă, Pietricel, Grui, Osoi, Tăușoare, Șu' Piatră, Vițălar, Capu Văii, Arsura, Tiiș, La Valauă, Taină, Iclejie, La
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
satul Lacurile și mănăstire. Traseul - neasfaltat - are porțiuni greu accesibile. Dacă până în anul 1988 pătrunderea spre Găvanu era greoaie, din anul 1989 prin drumul forestier de 3 km ce pornește inițial de pe valea Jghiabului de la Coita și merge printre interesante aflorimente de gresie, se poate ajunge și cu mijloace auto. Accesul final spre poarta așezământului se face "per pedes apostolorum". La construcția actualei biserici cu hramul "„Adormirea Maicii Domnului”", s-au folosit bârne din lemn de brad căptușite cu scândură, așezate
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
specială avifaunistică Măcin - Niculițel. În regiunea orogenă a nordului Dobrogei s-au desfășurat (cu sute de milioane de ani în urmă) multiple mișcări tectonice care au dus la formarea unui lanț muntos cu o mare complexitate geologică. Aici sunt întâlnite aflorimente de șisturi cristaline constituite din roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, amfibolite, filite) atribuite Paleozoicului; roci magmatice hercinice; magmatite formate din roci intruzive (diorite, granodiorite, granite, gabbrouri), roci efuzive (riolite, bazalte), roci formate prin cimentarea sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
lb) de fructe în fiecare lună pe tot parcursul anului. Este tolerant la soluri saline, condiții de secetă, si soluri secundare. Prin urmare, este găsit într-o mare varietate de habitate: terenuri vulcanice, coastele presărate de lavă, si tăieturi sau aflorimente de calcar. Poate crește până la 9 metri (30 ft) înălțime și are frunze mari, simple, verzi închis, strălucitor. Plantă are flori și fructe pe tot parcursul anului. Fructul este un fruct multiplu care are un miros înțepător când ajunge la
Morinda citrifolia () [Corola-website/Science/313773_a_315102]
-
Mont Blanc-ului. Continentul poate fi împărțit în trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul Estic și Marele Bazin Artezian. Scutul este un podiș care se suprapune în mare parte cu statul Australiei de Vest, format în principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem și Podișul Kimberly din nord-vest. Platoul Estic este o regiune muntoasă cu o lățime de aproximativ 500 km, care formează
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
și Marele Bazin Artezian. Scutul este un podiș care se suprapune în mare parte cu statul Australiei de Vest, format în principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem și Podișul Kimberly din nord-vest. Platoul Estic este o regiune muntoasă cu o lățime de aproximativ 500 km, care formează Munții Marii Cumpene de Ape. Vârfurile cele mai înalte au o altitudine de numai 1.500 m.
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
roci dure, foarte vechi, și ocupă aproape întregul stat al Australiei de Vest și părțile învecinate ale Teritoriului de Nord și Australiei de Sud. Înălțate deasupra nivelului acestei depresiuni, există mai multe lanțuri muntoase, cum sunt Kimberley și Hamersley, precum și aflorimente izolate de roci, cum este Muntele Ayers. Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Australia (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
1948) 48,6 (1951) 41,4 (1964) 49,0 (1975) 50,7 (1970) 33,6 (1964) 32,9 (1966) 34,8 Orașul Lille este situat la aproximativ 20 de metri altitude 7 într-o extindere a valea Deûle. Aici, cretă afloriment ultima (Turonian și Senonian) din regiune să pătrundem naturale Mélantois la vest, în temeiul Weppes, iar la nord, sub Baroeul, cele două regiuni de relief moderat dezvoltate în nisip și Landenian Ypresian lut. Capacul sedimentara recentă (Pleistocen) este omniprezent în
Lille () [Corola-website/Science/297715_a_299044]
-
ales continuitatea acestora în adâncime, zăcămintele minerale solide, lichide și gazoase, structura integrală a planetei Terra, plăcile tectonice ale scoarței terestre, dar și structura internă stratificată a planetei. Fazele de cercetare geologică a unei regiuni se încep cu cartarea terenului, aflorimentele (roci expuse la suprafață) fiind punctul de plecare.Urmează faza de prospecțiune cu forare de suprafață care ajută la formarea profílurilor geologice, cu luare de eșantioane (probe pentru determinarea conținutului), aceste date se vor înscrie pe o hartă geologică la
Geologie () [Corola-website/Science/298339_a_299668]
-
a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de un hectar. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. reprezintă o zonă naturală (un afloriment aflat pe malul stâng al Văii Budacului) ce adăpostește un depozit cu resturi de plante fosile conservate în straturi de rocă sedimentară, constituite din zăcăminte de marnă tufitică și piroclastite andezitice atribuite Miocenului superior.
Râpa Verde () [Corola-website/Science/325354_a_326683]
-
152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de un hectar. Aria protejată este inclusă în situl "Natura 2000 - Cușma" și reprezintă un afloriment în partea nord-vestică a Munților Călimani (grupare muntoasă a Carpaților Orientali), pe cursul superior al văii Budacului. Abruptul prezintă straturi de marne, nisipuri, mâluri și pietrișuri și un sector cu depozite sedimentare cu conținut de floră și faună fosilizată, alcătuit
Locul fosilifer Râpa Mare () [Corola-website/Science/325326_a_326655]
-
subcarpatic spectaculos, precum și prin izolarea deosebită în care se află. Dacă până în anul 1988 pătrunderea spre Găvanu era greoaie, din anul 1989 prin drumul forestier de 3 km ce pornește inițial de pe valea Jghiabului de la Coita și merge printre interesante aflorimente de gresie, se poate ajunge și cu mijloace auto. Accesul final spre poartă așezământului se face "per pedes apostolorum". Este vorba de Izvorul Ruginii a cărui apă curge spre Jgheab, si se varsă în acestă la Gura-Bădicului. Apele de la Buștea
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
valea Borod o albie adâncă mărginită de versanți cu altitudini mai mari decât cei din cursul superior al văii Borod, se întâlnesc alunecări de teren. De asemenea se mai întâlnesc și pe Dealul Codrișoare în localitatea Cetea. Pe alocuri apar aflorimente și linii de izvoare care indică o zonă de descărcare a stratului freatic. Râul nu a secat niciodată , iar viiturile se produc destul de des, accesul la miră este posibil la orice viitură, malurile fiind în această zonă destul de înalte. Fenomenele
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
sulfuroasă, oligo-minerală. Este situată la 1,5 km în aval de confluența cu pârâul Voroneț. Acesta cuprinde depozite sedimentare (argile sapropelice și gresii albe cuarțifere) formate în Oligocen în urma cu circa 30 de milioane de ani, aflate la nivelul unui afloriment situat pe un versant acoperit cu blocuri de stancă și grohotiș. Aici s-au descoperit resturi fosile de pești preistorici (specii ce aparțin genurilor Lepidopus, Alosa, Scorpaena, Sardinella, Clupea etc.) situate în marne, gresii și conglomerate. Printre acestea s-a
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 6 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (ce adăpostește specii vegetale de origine mediteraneană) din Podișul Dobrogean, în perimetrul căreia se află un afloriment (abrupt descoperit) constituit din conglomerate calcaroase, cu un conținut important de faună fosiliferă marină, atribuită cretacicului.
Locul fosilifer Credința () [Corola-website/Science/329062_a_330391]
-
este un complex arhitectural ridicat multe secole în urmă în vârful unui afloriment de calcar de pe malul stâng al râului Vistula în Cracovia, Polonia, la o altitudine de 228 metri deasupra nivelului mării. Complexul este format din mai multe clădiri și fortificații; cea mai mare și cea mai cunoscută dintre acestea este Castelul
Wawel () [Corola-website/Science/329387_a_330716]
-
văii Supanulu, aproape de vărsarea acesteia în râul Trotuș. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un afloriment (abrupt în versantul râului Supan, afluent de dreapta al Trotușului), unde în masivul stratelor de rocă (argile, gresii, nisipuri) s-au descoperit importante depozite de faună constituită din resturi fosilizate cu cochilii de anghilă de mare ("Conger conger") și gasteropode
Strate tip pentru „Formațiunea de Supan” () [Corola-website/Science/328448_a_329777]
-
de petrofilie, fiind întâlnit adesea în zona stâncoasă. Cu toate că preferă locurile mai uscate, el este întotdeauna găsit în proximitatea apei (pârâu, baltă, lac). Gușterul vărgat dobrogean populează viroagele și râpele colinelor și dealurilor dobrogene, cu sol de loess depus peste aflorimentele de rocă (calcare triasice, sarmațiene, cretacice sau șisturi verzi paleozoice) care ies la suprafață din loc în loc, formând zone de stâncărie. Poate fi întâlnit pe unele pante înierbate de pe malul micilor pâraie dobrogene (derele), sau cele ce coboară spre vreun
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
zboară pe loc pentru a observa prada, ori se așază în locuri puțin mai înălțate, de unde pândește rozătoarele. Sunt păsări monogame și trăiesc în perechi. De obicei cuiburile sunt făcute pe stânci protejate: pe malul râului, pe faleze, pe un afloriment stancos, foarte rar în copaci. Construiește un cuib voluminos din bețe căptușit cu iarbă și resturi de pradă. Ouăle sunt depuse în mai-iunie. Depune 3-5 ouă; dar poate depune un număr mai mare de ouă (până la 7) în sezoanele bune
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
de uz simbolic.. În ere geologice din trecut apele mării au ajuns până la faleză. Odată cu retragerea mării calcarul s-a topit și s-au produs peșteri care au servit drept sălașuri oamenilor preistorici. Pe taluzul de deasupra peșterilor se află aflorimentul cel mai bine conservat din Israel al unui coral din fosile rudiste, la origine niște moluște cu carapace mică, înalte de 10-30cm. În zona Levantului există trei specii de rudiste - Pelecypoda, din clasa scoicilor (Bivalve), Radiolitele din categoria Mollusca Faleză
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
a orbitei lor din apropierea periheliului, cum a demonstrat-o 133P/Elst-Pizarro în timpul ultimelor sale trei perihelii. Această activitate poate dura una sau mai multe luni, pe o perioadă de cinci sau șase ani, cât durează revoluția, și este probabil datorată aflorimentului straturilor de gheață ca urmare a impacturilor minore survenite într-o perioadă mergând de la 100 la 1.000 de ani. La descoperirea sa în ianuarie 2010, P/2010 A2 (LINEAR) a fost denumită și desemnată drept cometă, însă astăzi este
Cometă din centura principală () [Corola-website/Science/333875_a_335204]
-
acest fel. Ea are vedere către ruinele orașului Tushpa, vechea capitală urartiană din secolul al IX-lea, care se află pe un teren abrupt. O serie de fortificații similare au fost construite pe teritoriul Regatului Urartian, îndeosebi pe dealuri și aflorimente din locuri care aparțin astăzi statelor moderne Armenia, Turcia și Iran. Cetatea a fost stăpânită succesiv de populații diferite precum mezii, ahemenizii, armenii, parții, romanii, persanii sasanizi, bizantinii, arabii, selgiucizii, safavizii, afșarizii, otomanii și rușii. Cetatea antică este situată la
Cetatea Van () [Corola-website/Science/336063_a_337392]
-
acumulare Orlík în 1954-1962, iar castelul este acum de-abia la câțiva metri deasupra nivelului apei. Înțelesul numelui "Orlík" provine de la cuvântul „vultur” (în ). Se sugerează adesea că acest castel ar fi semăna cu un cuib de vultur cocoțat pe aflorimentul stâncos ce se află deasupra râului. Orlík a fost stabilit ca un castel regal lângă un vad pe râul Vltava, în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, probabil de Ottokar al II-lea Přemysl, deși în Evul Mediu
Castelul Orlík () [Corola-website/Science/336250_a_337579]
-
Republica Cehă. Este unul dintre cele mai renumite castele din Cehia și se află pe culmile a două conuri vulcanice din bazalt. Pe vârful mai mic (47 m) se află structura cu două etaje denumită "Baba" ( Femeia bătrână), iar pe aflorimentul cel mai înalt (57 m) este structura cu patru laturi cunoscută sub numele de "Panna" (Fecioara). Castelul este un punct de reper în mediul rural cunoscut ca Český ráj (Paradisul Ceh). Castelul a fost construit de Čeněk de Vartenberk în
Castelul Trosky () [Corola-website/Science/336272_a_337601]
-
Moldaviei” Alecu Obreja menționează ca data sigură a deschiderii minelor de sare din Moldova nu poate fi precizată. Se poate afirma însa că din timpuri foarte vechi băștinașii au utilizat apele sărate ale izvoarelor și mai târziu chiar sarea din aflorimente. Cea mai veche mărturie scrisă datează din anul 1380 și este constituită de un hrisov domnesc din care rezultă plata a unei cantități de 2000 ocale de sare pentru construcția unui pod de piatră la Garbovana, lângă Căiuți. Venitul ocnelor
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]