KorAP: Find »[drukola/base=afluent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...97 >

2,420 matches

Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182

două văi mai mici cea din Lăcuț venit dinspre Uncești și valea Caprei. Acest pârâu străbate întregul sat Petia iar înainte de podul Petiuței primește un alt afluent, pârâul Gropii alimentat de izvorul Șipoțelului. La ieșirea din sat primește un alt afluent pârâul Petiuței cu un alt afluent Lipovanul care își are izvoul sub dealul Corbului. Mi se pare impropriu că numele de Ciofu se pierde în alte denumiri cum ar fi; Țintei care primește alți afluenți ca; Sesiei, Berbecăriei. Pârâul Țintei

PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Petia_satul_meu_natal_mihai_leonte_1352278198.html [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
Lăcuț venit dinspre Uncești și valea Caprei. Acest pârâu străbate întregul sat Petia iar înainte de podul Petiuței primește un alt afluent, pârâul Gropii alimentat de izvorul Șipoțelului. La ieșirea din sat primește un alt afluent pârâul Petiuței cu un alt afluent Lipovanul care își are izvoul sub dealul Corbului. Mi se pare impropriu că numele de Ciofu se pierde în alte denumiri cum ar fi; Țintei care primește alți afluenți ca; Sesiei, Berbecăriei. Pârâul Țintei curge spre SV trecând prin satul

PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Petia_satul_meu_natal_mihai_leonte_1352278198.html [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
din sat primește un alt afluent pârâul Petiuței cu un alt afluent Lipovanul care își are izvoul sub dealul Corbului. Mi se pare impropriu că numele de Ciofu se pierde în alte denumiri cum ar fi; Țintei care primește alți afluenți ca; Sesiei, Berbecăriei. Pârâul Țintei curge spre SV trecând prin satul Țarna Mare, are o lungime de peste 6 km și se varsă în Șomuzul Mare. Aceste ape sunt destul de mici fiincă unele dintre ele seacă pe timp secetos. Normal ar

PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Petia_satul_meu_natal_mihai_leonte_1352278198.html [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
Corola-other/Science/83091_a_84416

milioane (din care 67 % sunt catolici, 21 % calvini și 5 % luterani), cu un relief mai puțin variat: Câmpia Panonică, Munții Bakony, Verteș Pilis (altitudine scăzută) și ramificațiile Carpaților cu înalte masive (Börzböny, Matra, Bükk), udată de Dunăre (410 km) cu afluentul său Tisa (600 km) și Lacul Balaton, cu importante centre economice și culturale (Debrecin, Mișkolc, Szeged, Györ, Szolnok ș.a.), cu o capitală, după model european, Ungaria a evoluat mai rapid și a avut mai multă credibilitate în ochii partenerilor occidentali

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
Pădurea Neagră (Germania) și se varsă în Marea Neagră, pe țărmul românesc, practicabil pentru navele maritime până la Brăila și pentru vasele fluviale până la Ulm, în Germania, pe o distanță de circa 2.575 km. Aproape 60 din cei aproximativ 300 de afluenți ai Dunării sunt navigabili (de exemplu: Lech, Isar, Inn, Moravia, Drava, Tisa, Sava, Siret, Prut). Bazinul Dunării, cu o suprafață de peste 777.000 km2, include părți din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Slovenia, Bulgaria, România și

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
expediții de jaf care vizau miraculoasele bogății ale Imperiului Bizantin. Slavii din regiunea Niprului s-au unit în jurul tribului ros sau rus, despre a cărui etimologie specialiștii au emis mai multe ipoteze. Unii au susținut denumirea de la hidronimicul Rosi, un afluent al marelui fluviu Nipru, alții considerau că Rurik, întemeietorul Statului Kievean, provenea din tribul rușilor, denumire ce s-a extins asupra teritoriului cucerit sau chiar din vechiul cuvânt slavon, ruso, ce semnifică „râu”, de unde au derivat altele noi, ruslo adică

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
Corola-blog/BlogPost/359545_a_360874

Acasa > Literatura > Naratiune > MEMORIA GREU INCERCATĂ Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 345 din 11 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Razele sorelui de dimineață mângîie „Orașul florilor”, Timișoara, centru industrial, științific și cultural situat pe malurile canalului Bega, afluent pe stânga al Tisei, care izvorăște din munții Poiana Ruscăi. Prima mențiune documentară a cetății Timișoara datează din anul 1212; distrusă în timpul invaziei tătare, a fost refăcută treptat. Printre monumentele mai importante ale orașului sunt: castelul Huniazilor, datând din secolele

MEMORIA GREU INCERCATĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Memoria_greu_incercata.html [Corola-blog/BlogPost/359545_a_360874]
Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375

colonizarea cu populație loială adusă din alte zone ale imperiului. Administrația austriacă a ridicat așezarea la rang de târg, în 1794, apoi la rang de oraș, în 1866. Orașul se întinde tot mai mult pe râul Moldova și pe văile afluenților. După ce au fost impuse legile administrative ale statului imperial , s-a creat un aparat fiscal și de control extrem de riguros, care a justificat expresia potrivit căreia în Bucovina „jugul de lemn al otomanilor a fost înlocuit cu jugul de fier

de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
Corola-blog/BlogPost/365876_a_367205

un moment de răspântii ale odiseei actorilor. E un mare, uriaș actor și viața îi este așișderea! Când apare pe scenă, se îndeasă în jurul lui lumina, ca și bucuria în inimile publicului. Publicul este un râu iar Florin Piersic este afluentul lui. Nimic nu-l mai apasă de sus pe nimeni, când vine în fața sa, Florin Piersic. Chiar dacă s-ar pregăti de somn o inimă, odată ce apare Florin Piersic, ea tresaltă ca spumele mării ce nu văd pacea. Găsind mereu o

FLORIN PIERSIC. RECHEMÂND SPECTATORII, ÎN NUMELE ACTORILOR DE LA FEREASTRA CERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Florin_piersic_rechemand_spe_aurel_v_zgheran_1389968190.html [Corola-blog/BlogPost/365876_a_367205]
Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883

Kiev. De asemenea, ne-a vorbit despre cariera de piatră de la Brănești, piatră numită de localnici „codeleț”, despre cramele de la Cricova. Situl arheologic de la Orheiu Vechi se află într-un amfiteatru natural de mare frumusețe format pe malul râului Răut, afluentul drept al Nistrului, pe teritoriul comunei Trebujeni, în raionul Orhei. Este unul din cele mai importante situri culturale ale Republicii Moldova, impresionant atât prin peisajul unic format de Valea Răutului, cât și sub raport arheologic, arhitectonic, religios, etnografic. Apele râului Răut

REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1494922869.html [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
Corola-blog/BlogPost/347428_a_348757

un moment de răspântii ale odiseei actorilor. E un mare, uriaș actor și viața îi este așijderea! Când apare pe scenă, se îndeasă în jurul lui lumina, ca și bucuria în inimile publicului. Publicul este un râu iar Florin Piersic este afluentul lui. Nimic nu-l mai apasă de sus pe nimeni, când vine în fața sa, Florin Piersic. Chiar dacă s-ar pregăti de somn o inimă, odată ce apare Florin Piersic, ea tresaltă ca spumele mării ce nu văd pacea. Găsind mereu o

FLORIN PIERSIC. VA RĂMÂNE CONTEMPORAN VEACURILOR DE DUPĂ NOI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1403708060.html [Corola-blog/BlogPost/347428_a_348757]
Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123

era și tămăduitoare, ca aceea de la Germisara?! Preamărind virtuțile acesteia, romanii au preluat moștenirea, ridicând temple și amenajând termele, captând izvoarele prin tuburi de teracotă. Istorie și arheologie Într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului, râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică, bogată în ape minerale și termale, construind aici castrul roman GERMISARA (toponim de origine dacică, moștenit și transmis în această formă și în epoca romană, etimologia cuvântului exprimând: germ - cald

BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1433090607.html [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
Corola-blog/BlogPost/368714_a_370043

și prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, se actualizează avertizarea hidrologica emisă anterior. Astfel, se menține COD GALBEN în intervalul 13.10.2016 oră 12:00 - 14.10.2016 oră 12:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Bârlad și afluenți (județele Iași, Vaslui, Bacău, Vrancea și Galați). De asemenea, se menține COD PORTOCALIU în intervalul 13.10.2016 oră 12:00 - 13.10.2016 oră 20:00 pe Tutova, Zeletin și afluenții mici de dreapta ai Bârladului aferenți sectorului Vaslui

SITUAȚIA HIDROLOGICĂ ÎN JUDEȚUL BACĂU, ORA 15 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476280997.html [Corola-blog/BlogPost/368714_a_370043]
00 pe râurile din bazinele hidrografice: Bârlad și afluenți (județele Iași, Vaslui, Bacău, Vrancea și Galați). De asemenea, se menține COD PORTOCALIU în intervalul 13.10.2016 oră 12:00 - 13.10.2016 oră 20:00 pe Tutova, Zeletin și afluenții mici de dreapta ai Bârladului aferenți sectorului Vaslui - Bârlad (județele Vaslui, Bacău, Vrancea și Galați). Se ridică începând cu 13.10.2016 oră 12:00 avertizarea hidrologica COD PORTOCALIU și COD GALBEN din celelalte bazine hidrografice avertizate anterior. Anexam hartă

SITUAȚIA HIDROLOGICĂ ÎN JUDEȚUL BACĂU, ORA 15 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476280997.html [Corola-blog/BlogPost/368714_a_370043]
de cazuri, aceste entități fiind în măsură să furnizeze informații privind situațiile de urgență. Dată fiind situația hidrometeorologica actuala, avertizarea hidrologica cod portocaliu referitoare la scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide în special pe râurile mici și afluenții din bazinul superior al râului Trotuș și afluenții mici ai Șiretului mijlociu se prelungește până joi, 13 octombrie, ora 8. De asemenea, avertizarea hidrologica cod galben care vizează bazinele râurilor Bistrița și Trotuș aferente județului Bacău se prelungește până joi

SITUAȚIA HIDROLOGICĂ ÎN JUDEȚUL BACĂU, ORA 15 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476280997.html [Corola-blog/BlogPost/368714_a_370043]
furnizeze informații privind situațiile de urgență. Dată fiind situația hidrometeorologica actuala, avertizarea hidrologica cod portocaliu referitoare la scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide în special pe râurile mici și afluenții din bazinul superior al râului Trotuș și afluenții mici ai Șiretului mijlociu se prelungește până joi, 13 octombrie, ora 8. De asemenea, avertizarea hidrologica cod galben care vizează bazinele râurilor Bistrița și Trotuș aferente județului Bacău se prelungește până joi, 13 octombrie, ora 21. În funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice

SITUAȚIA HIDROLOGICĂ ÎN JUDEȚUL BACĂU, ORA 15 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476280997.html [Corola-blog/BlogPost/368714_a_370043]
Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303

F.F. Solyom în lucrarea Zsil Völgy (Valea Jiului) pag. 79. Rezultă deci că străbunii celor din Petrila ar fi mărgineni veniți din părțile Sibiului, așezați aici peste un strat străvechi de locuitori răsfirat pe văile adânci, săpate în stânca cristalină de către afluenții Jiului; Jieț, Cimpa, Taia, Voievodu, Bănița, Roșia, Jupâneasa ș.a. de la care aceste cătune și-au luat numele, ce și-l păstrează și astăzi, alte cătune componente ale Petrilei ca Birăoni, Corbeoni, Jitoni, sau Mărconi, reprezintă denumiri derivate după numele de

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
atestă că cneazul Muzsina din Densuș și-a făcut de vânzare posesiunile sale din Valea Jiului, dintre care unul cu denumirea de „Sylotena” (Radu Popa - Țara Hațegului, pag. 71). Poate fi vorba despre o localitate azi dispărută, aflată pe râul Taia, afluent al Jiului Transilvan. Cu trei sferturi de veac mai târziu, la 18 ianuarie 1493, printr-un document, regele Ungariei Vladislav al II-lea, ținând seama de serviciile aduse sfintei coroane regale, a dăruit nobilului Mihail Kendeffi din Râu de Mori

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345

ca prin intermediul termenului tracic „mara”, cu sensul „mare”, să sugereze existența Tisei, râul mare sau apa mare a zonei. Iar această explicație mi se pare cu atât mai logic-acceptabilă, cu cât în Maramureșul Voievodal al zilelor noastre curge râul Mara, afluent al Izei, aceasta la rândul ei fiind afluentul Tisei. Prin urmare, având la îndemână (ca să zic așa in actu) hidronimul cu pricina, logica bunului simț ne obligă să atribuim termenului traco-getic „mara” nu sensul de stâncă, ci acela de mare

TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463909785.html [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
să sugereze existența Tisei, râul mare sau apa mare a zonei. Iar această explicație mi se pare cu atât mai logic-acceptabilă, cu cât în Maramureșul Voievodal al zilelor noastre curge râul Mara, afluent al Izei, aceasta la rândul ei fiind afluentul Tisei. Prin urmare, având la îndemână (ca să zic așa in actu) hidronimul cu pricina, logica bunului simț ne obligă să atribuim termenului traco-getic „mara” nu sensul de stâncă, ci acela de mare (apă), mai exact de mare (apă curgătoare). Și

TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463909785.html [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411

aiurea și a vizat istoria oamenilor și a așezărilor, a resurselor naturale existente care sunt temeiul dar și înlesnesc dezvoltarea comunităților, diversitatea preocupărilor, care grăbesc, evaluează și fructifică benefic natura schimburilor intra și intercomunitare, etc.. Așezări precum Rucărul, Dâmbovicioara prin afluentul cu același nume, Podul Dâmboviței, Dragoslavele, situate în perimetrul bazinului superior al râului Dâmbovița și-au legat propria evoluție istorică, socială, economică și culturală de performanțele peisagistice (atractivitate, amenajament, diversificarea ofertei turistice și nu numai), bogăția resurselor zonei (pădurile de

CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
capacitatea oamenilor de a valorifica în mod superior frumusețile dăruite de Dumnezeu acestor pământuri. Hărți și însemnări despre Valahia de pe la 1560 și-apoi din secolele următoare (întocmite de cărturari sau pur și simplu călători străini) menționează deopotrivă râurile, munții, văile afluenților, așezările și bogățiile acestui areal geografic al Cheilor Dâmboviței. Români sau străini, toate sursele ortografiază și au etimologii de sorginte latinească, chiar dacă denominațiunile sunt îmbrăcate în straie străine, slavonă, chirilică veche, anglo-saxonă, greacă, etc. Ele denotă elocvent originea latină a

CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
dar și a turistului de rând. Într-o sinteză trebuincioasă pentru întreprinderea noastră publicistică, să redăm totuși „scheletul” tematic (pentru care am dat mai sus vagi generalități), lăsând intenționat la urmă esența expunerii propriu-zise: Râul Dâmbovița este cel mai lung afluent al Argeșului și izvorăște prin Valea Vladului din Munții Făgăraș (vârful Bratila, 2274 m) și prin părâul Boarcăsu din Munții Leaota (vârful Piscanu, 2383 m). După un curs cu direcția vest-est între masivele Făgăraș și Piatra Craiului la nord și

CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
Craiului la nord și Iezer-Păpușa la sud, Dâmbovița se orientează spre sud-est formând cheile de la Plaiul Mare, înainte de a pătrunde în depresiunea Podu Dâmboviței. Lungimea totală de la izvoare la vărsare este de 237 km iar suprafața bazinului de unde își colectează afluenții este de aproape 3000 de km pătrați. Aceștia fac parte în majoritate din cursurile colectate de pe teritoriul Parcului National P.C., cele mai însemnate fiind Valea Dragoslovenilor, Valea lui Ivan, V.Tămașului, V.Largă, în amonte și, mai jos Dâmbovicioara, V.

CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
pătrați. Aceștia fac parte în majoritate din cursurile colectate de pe teritoriul Parcului National P.C., cele mai însemnate fiind Valea Dragoslovenilor, Valea lui Ivan, V.Tămașului, V.Largă, în amonte și, mai jos Dâmbovicioara, V.Cheii, V. Ghimbavului, Roghina și Râușorul, afluentul principal care străbate Rucărul de la nord la sud.. De la Sătic (prima așezare în amonte și care este sat aparținător Rucărului) urmează Cheile Mari ale Dâmboviței, care curge „înghesuit” între pereții de stâncă cale de 2-3 km, pentru a se elibera

CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]