3,174 matches
-
se remarcă printr-o serie de trepte - terasele Prahovei. Prahova a retezat aici, la diferite niveluri, roca de bază. Peste acest pat s-a depus o cuvertură de material aluvial în care pot fi recunoscute rocile pe care ea și afluenții săi le-au șlefuit înainte. Ele însoțesc cursul Prahovei până în câmpie, constituind totodată și o mărturie sigură a direcției de dezvoltare a văii în zona subcarpatică. Terasele nu au o desfășurare uniformă. La Comarnic treptele sunt mai greu de recunoscut
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în diverse puncte de măsură se înscriu între limitele naturale ale acestui parametru. 3. 4. HIDROGRAFIA ȘI REGIMUL HIDROLOGIC 3. 4. 1. Apele de suprafață Râul principal Prahova străbate localitatea între Km 35 și Km 46. Este cel mai mare afluent al Ialomiței, mai mare ca dimensiune chiar decât râul colector, până la confluență. Suprafața bazinului este de 3735 Km2 și lungime de 19 Km. Cel mai important afluent pe raza orașului este pârâul Belia (Taleaă, afluent pe dreapta, la hotarul de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Prahova străbate localitatea între Km 35 și Km 46. Este cel mai mare afluent al Ialomiței, mai mare ca dimensiune chiar decât râul colector, până la confluență. Suprafața bazinului este de 3735 Km2 și lungime de 19 Km. Cel mai important afluent pe raza orașului este pârâul Belia (Taleaă, afluent pe dreapta, la hotarul de nord al localității. Tot pe dreapta primește alte două pâraie Cacova și Sunătoarea. Dintre afluenții cu scurgere temporară menționăm: Valea Bradului, Valea Fiarelor, Valea lui Marinică, Valea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
46. Este cel mai mare afluent al Ialomiței, mai mare ca dimensiune chiar decât râul colector, până la confluență. Suprafața bazinului este de 3735 Km2 și lungime de 19 Km. Cel mai important afluent pe raza orașului este pârâul Belia (Taleaă, afluent pe dreapta, la hotarul de nord al localității. Tot pe dreapta primește alte două pâraie Cacova și Sunătoarea. Dintre afluenții cu scurgere temporară menționăm: Valea Bradului, Valea Fiarelor, Valea lui Marinică, Valea lui Butură și Valea lui Sărăcilă, toți pe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
este de 3735 Km2 și lungime de 19 Km. Cel mai important afluent pe raza orașului este pârâul Belia (Taleaă, afluent pe dreapta, la hotarul de nord al localității. Tot pe dreapta primește alte două pâraie Cacova și Sunătoarea. Dintre afluenții cu scurgere temporară menționăm: Valea Bradului, Valea Fiarelor, Valea lui Marinică, Valea lui Butură și Valea lui Sărăcilă, toți pe partea stângă. Până la confluența cu pârâul Belia, Prahova are un 20 profil longitudinal cu o pantă medie de 13, 5
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
maiiunie debitele pot depăși însă și 80m3/s (ex.19 iunie 1985 =84,9m3/s sau 15 mai 1984 = 134m3/să. Debitele minime apar de obicei la îngheț. în luna ianuarie, când se pot înregistra sub 2 m3/s. Dintre afluenții Prahovei cel mai viguros pe raza orașului Breaza este pârâul Belia. El are o lungime de 11 Km, izvorând de la cota 1050m, pe versantul răsăritean al Plaiului Talea, care-i dă și numele de Talea în zona de izvoare. La
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și trecând prin numeroase localități între care și Breaza, Prahova joacă rolul de emisar al apelor reziduale și orășenești ale acestora, de unde rezultă o înrăutățire a calității ei. Stratul de aluviuni grosiere care cantonează freaticul din lunca Prahovei și a afluenților este subțire, discontinuă și prezintă numai interes local. Numai drumul de la Nistorești care furnizează o parte din apa orașului Breaza este o captare relativ importantă. Împreună cu drenul de la Câmpina, acesta furnizează o parte din apa necesară orașului Breaza, este o
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
unui șes situat de o parte și de alta a Bahluiului. Cea mai importantă terasă este cea de circa 25 metri altitudine relativă, desfășurată în partea centrală a orașului, ocupând zona Piața Unirii - Teatrul Național - Palatul Culturii - Hala Centrală. Văile afluenților de pe stânga - Valea Lupului, Rediu, Cârlig, Ciric - sunt mai lungi (3-16 kilometri) și au șesuri cu lățimi ce ating 500 metri. Văile de pe dreapta - Ștefan Vodă, Galata, Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia - sunt mai scurte (1-5 kilometri), lipsite de șesuri sau
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Brătești, partea din vale, locuită de rușii-lipoveni, trece pârâul “Recica” (numit astfel de staroveri) care confluează cu pârâul Părului. În perimetrul localității, nivelul apei subterane depășește frecvent adâncimea de 20 metri. Rețeaua hidrografică a teritoriului comunei Focuri aparține bazinului Jijioarei, afluent al Jijiei. Pe râul Jijioara s-au amenajat mai multe iazuri: Bulbucani, Gropnița și Mălăiești. În perimetrul comunei, pânza de apă freatică se găsește la adâncimi cuprinse între 3 și 18 metri. Teritoriul Municipiului Iași are un potențial hidric variat
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Gropnița și Mălăiești. În perimetrul comunei, pânza de apă freatică se găsește la adâncimi cuprinse între 3 și 18 metri. Teritoriul Municipiului Iași are un potențial hidric variat format din ape subterane (minerale și dulci), ape curgătoare (râul Bahlui și afluenții acestuia - Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia (din S), Rediu, Podgoria Copou, Cârlig și Ciric (din nord) și lacuri. Apele curgătoare au o alimentare pluvionivală, precipitațiile contribuind cu peste 50% la scurgerea medie anuală, iar zăpezile cu 35%. Se adaugă alimentarea subterană
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
au o alimentare pluvionivală, precipitațiile contribuind cu peste 50% la scurgerea medie anuală, iar zăpezile cu 35%. Se adaugă alimentarea subterană (circa 15%) care provine din stratele acvifere din terase, deluvii și șesuri. Volumul de apă transportat de Bahlui și afluenți este mai mare primăvara datorită precipitațiilor și topirii zăpezilor. Vara, volumul de apă reprezintă circa 27% din media anuală, iarna 17% (datorită și aportului subteran), iar toamna râurile au cea mai redusă scurgere (11% din volumul anual). La Iași, debitul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Târgu Frumos face parte din bazinul mijlociu al râului Bahluieț. În această arie se deosebesc două tipuri de regim hidrologic:tipul Jijia, caracteristic zonei cu relief mai jos din Câmpia Moldovei, incluzând Bazinul Bahluiețului în aval de Târgu Frumos și afluenții săi de pe stânga, cu ape mai mari în perioada februarie-martie; - tipul Crivești, specific zonei mai înalte din V și NV, cuprinzând valea Bahluiețului în amonte de Târgu Frumos, pâraiele Crivești, Probota și Cotocu, cu ape mai mari în perioada martieaprilie
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
parcurse anterior, pentru a fi recunoscute de elevi în scopul consolidării reprezentărilor și noțiunilor studiate. Obiectivele urmărite au în vedere: reactualizarea informațiilor despre formele de relief (dealuri, lunci); reactualizarea cunoștințelor despre elementele componente ale unui bazin hidrografic (izvor, cursul râului, afluent, confluență, gură de vărsare); realizarea de măsurători simple privind râul Bahlueț (adâncime, lațime, viteză de scurgere); argumentarea importanței apelor curgătoare. În etapa de documentare vor fi antrenați și elevii care vor realiza propriul plan folosind informațiile empirice, internetul, reviste și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
formau o așezare mică numită „Odaie”; - Oică - teren arabil între calea ferată și drumul Probotei, vecin cu Odaia;Olaru - tarla în Bursuc Vale, paralelă cu După Tău, până în Siret; - Paschievici - tarla la Dumbrava, de la Alexandru Curcă la Toma; - Pârâul Lupilor - afluent pe stânga pârâului Pietrosu, ambele izvorând din pădurea Buda. Aici s-au efectuat mai multe foraje geologice pentru cercetarea nisipurilor silicioase, bune pentru fabricarea sticlei și în industria siderurgiei; - Pârâul Pietrosul - izvorăște din Dealul Buda și străbate satul de la est
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în anii 1951, 1953, 1954, 1960, 1963, 1964, 1973. Minima absolută s-a înregistrat la Lespezi pe 30.08.1961 (2,01 mc/s). Hidronimul Siret, de origine indo-europeană, provine de la serum = lichid, apă; stru = a curge; apă care merge. Afluenții Siretului sunt: Probota, Heci (Trestioara), Conțeasca pe dreapta, Buda, Sirețel pe partea stângă. Comuna Lespezi este bogată și în ape subterane, care se găsesc la baza terasei vechi și în terasa de bază, fiind folosite de localnici prin cele peste
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la Unirea lui Cuza. De astă dată, tînărul scriitor, propagandist, își adăpostea soții în casa părintească. Sînt locuri despre care au rămas, lungi și vechi, poveștile, ca într-un joc de-a Cine mai știe pe unde erau? Bucureștioara, un afluent al Dîmboviței, al cărei mers, dintr-un lac de pe lînga Grădina Icoanei, Lacul de la Poșta Veche, pînă în dreptul Căii Văcărești, la locul de vărsare, e urmărit pe o hartă, reconstituită de N. Vătămanu. Cișmeaua Roșie, Cișmeaua din Boiangii, Tunul Meridian
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
toată Muntenia, notează el, oamenii abia aveau cu ce trăi, hrănindu-se prost, cu mămăligă și cu zarzavaturi, fiind prea săraci pentru a cumpăra carne. Or, în acest timp, la îndemâna lor exista o resursă uriașă: peștele din Dunăre și din afluenții ei. Mai mult, pescarii prindeau mult pește, în cantități care ar fi putut, pe de o parte, să ofere destulă hrană pentru oamenii locului, iar pe de altă parte, ar fi permis ca pescarii să obțină venituri bune. Dar această
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
reprezentând muntele Ólom cu o altitudine de doar 174 metri. Bogăția naturală a regiunii Dél-Alföld o reprezintă în principal pământurile agricole, acestea având o calitate superioară față de cea medie pe țară. Baza rețelei hidrografice o reprezintă Dunărea, Tisa și afluenții acesteia: Mureșul și Crișurile. Asemănător climatului național, regiunea cade sub incidența climatului continental, aici înregistrându-se cel mai mare număr de ore de lumină solară din țară. Regiunea Vest este înconjurată de Munții Apuseni, Carpații Occidentali și Carpații Meridionali, care
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în România până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Și în cazul Vrancei, satele vechi sunt așezate în văile principale , iar cele roite în locuri mai rele, fie în amonte ori aval față de satul de origine, respectiv pe afluenți mai mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 190). Ulterior secolului al XIX-lea, colonizarea a fost mai restrânsă ca amploare, migrația internă fiind orientată mai degrabă în direcția orașelor (urbanizare). Al doilea element important este starea minimală a tehnologiei de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Cracul Înalt și doi afluienți: Valea Mare cu o lungime de 3 km și un bazin de 16 km 2 , Valea Mica având o lungime de 6 km și un bazin de 10 km2. Râurile Timiș, Caraș, Cerna, Nera și afluenții lor, precum și ai fluviului Dunărea, formează principalele artere hidrografice. Lacurile ocupă un loc important în hidrografia județului. Lacurile naturale ale județului Caraș-Severin sunt în număr mic și de dimensiuni reduse, cele mai însemnate fiind de natură carstică.Nera izvorăște din
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
dimensiuni reduse, cele mai însemnate fiind de natură carstică.Nera izvorăște din subvârful Piatra Gozna ,din Masivul Semenic, străbate Depresiunea Almăjului pentru a pătrunde apoi în sălbaticele și pitoreștile sale chei, cele mai lungi din Țară (22 km). Are ca afluenți râurile Miniș, Lăpușnic, Moceriș, Prigor, Rudăria, Bania,Șopot și Ducin. Dunărea formează limita sudică a județului, pe o lungime de 60 km și totodată unul din cele mai impunătoare defileuri din Europa, de la confluența cu râul Nera și până în aval
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Dunării în amonte de Baziaș, conul de dejecție al râului Nera la vărsarea în Dunăre și ostrovul Moldova Veche; se asociază cu aluviosoluri. Aluviosolurile reprezintă soluri tinere, în curs de formare, pe depozitele aluviale, fiind răspândite în lungul Dunării și afluenților săi. Ocupă o suprafață de circa 8000 ha în sectoarele de luncă și conurile proluviale. În funcție de gradul de solificare, pot ocupa grindurile sau sectoarele de luncă inundabilă, sectoarele de luncă neinundabilă , conurile de dejecție sau terasele joase. Aluviosolurile sunt răspândite
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
tăiat M-Ții Banatului și Munții Balcani formând cel mai lung defileu din Europa pe 144 km. Principalul punct de atracție îl constituie cursul Dunării, amplificat de numeroasele zone carstice ce au determinat formarea Defileului Dunării și a cheilor pe afluenții acesteia: Valea Mare, Valea Liuborajdea, Cheile Mraconiei, Cheile Sirinei, Valea Berzasca. Peisajul carstic deosebit de interesant pe ambele maluri ale Dunării, în afara frumoaselor văi sălbatice, chei și canioane, mai cuprinde: platouri de doline, câmpuri de lapiezuri, izbucuri, cascade, dorne, peșteri și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
DN 7A către stațiunea Voineasa a fost blocat total marți la prânz în urma aluviunilor căzute pe șosea în zona localității Mălaia. Hidrologii au emis o avertizare de COD ROȘU de inundații pe râurile Gilort, Lotru, cursul superior al Oltețului și afluentul său Cerna, din județele Gorj și Vâlcea, valabilă marți de la ora 14.15 până la ora 23.00. În zona Novaci vor fi evacuate aproximativ 70 de familii ale căror locuințe sunt în pericol din cauza debitului foarte crescut al râului Gilort
COD ROȘU de inundații în Gorj și Vâlcea. Orașul Novaci lovit de o viitură de 5 metri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77327_a_78652]
-
valabilă de marți, ora 13.00, până miercuri, la ora 14.00, pentru râuri din bazinele hidrogafice Desnățui, Jiu, Olt, Vedea, Argeș și Ialomița. Potrivit noii avertizări, vor fi sub cod portocaliu râurile din bazinele hidrografice Jiul de Est și afluenții de stânga ai Jiului, Jiu pe sectorul aval de confluența Gilort cu amonte Podari, râuri aferente județelor Hunedoara, Gorj și Dolj, afluenții Oltului mijlociu și inferior din județele Gorj, Vâlcea, Olt și Argeș, bazinul superior al Vedei (Vedea amonte S.H.
Inundații. Oameni, evacuați în Gorj. Codul Portocaliu, prelungit by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77328_a_78653]