155 matches
-
la etaj), ROMEXPO, București, va avea loc lansarea volumului de versuri NERĂTĂCITELE ROSTIRI, apărut de curând la Editura EIKON, al îndrăgitei poete și scriitoare Georgeta Resteman. Alături de autoare (printre altele și Redactor cultural al ziarului românesc din Cipru online, PULSUL AFRODITEI) se va afla domnul IONEL BOTA - scriitor și critic literar, doamna MARIA TIMUC - poet, eseist și jurnalist, care vor vorbi despre cartea Georgetei Resteman, amfitrion și moderator al evenimentului fiind, bineînțeles, Domnul Valentin Ajder, directorul editurii Eikon. Citește mai mult
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
la etaj), ROMEXPO, București, va avea loc lansarea volumului de versuri NERĂTĂCITELE ROSTIRI, apărut de curând la Editura EIKON, al îndrăgitei poete și scriitoare Georgeta Resteman.Alături de autoare (printre altele și Redactor cultural al ziarului românesc din Cipru online, PULSUL AFRODITEI) se va afla domnul IONEL BOTA - scriitor și critic literar, doamna MARIA TIMUC - poet, eseist și jurnalist, care vor vorbi despre cartea Georgetei Resteman, amfitrion și moderator al evenimentului fiind, bineînțeles, Domnul Valentin Ajder, directorul editurii Eikon.... XIII. VERONICA IVANOV
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
alte perioade care au urmat, pâna în cea elenă; doar câteva fragmente din figurine de lut ars descoperite într-un sanctuar de pe plaja Makronissos, ar fi singurele dovezi arheologice din perioada arhaică. Perioada greacă este destul de bine reprezentată prin sanctuarul Afroditei situat pe un deal, precum și de rezultatele săpăturilor din situl Makronissos. Același Strabon, cunoscutul istoric și geograf antic grec, face mențiuni în scrierile sale despre existența vieții pe acest tărâm. Asemeneni mormintelor grecești de la Pafos și Salamina și cele de la
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
pentru două noi intervenții în acest caz unic, în felul lui.Citiți-i povestea și dăruiți, atât cât puteți, pentru ca acest băiat minunat... XIII. GEORGETA RESTEMAN - GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI”, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 958 din 15 august 2013. Am cunoscut-o printr-o întâmplare fericită, la puțin timp după ce am început să colaborez îndeaproape cu ziarul românesc din Cipru, „RO-MANIA”. Mi-a trimis prima sa poezie
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
liniște-amară domnind peste grinduri. Cortine de aburi crescute din valuri Falduri dansând, curcubeice unde, O iolă rebelă prin vremuri fecunde Și zei ponosiți care zburdă pe maluri... Răzbat voci din pietre sub tălpi ostenite Și țipete sparte din luturi aride Afrodite lascive mai trec, insipide, ... Citește mai mult Desculță, călcând peste urme de fluturiMarea-mi șoptește-un descântec pe țărmuriCând roiuri de raze, rotindu-se-n cercuri,Pe umeri de stânci desenează săruturi.Tăceri de văzduh sângeriu peste gânduriCu fire de
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
îndeamnă mai degrabă la hotărâre decât la abținere. -15- Teoria despre o Venus nomadă. După versurile consacrate plăcerii de a scăpa de furtuni atunci când te afli pe o plajă, cele care deconstruiesc iubirea-pasiune și îndeamnă la frecventarea unei Venus vagabonde - Afrodita pandemiană înfierată de Platon în Banchetul! - figurează printre capodoperele literaturii filosofice. Molière se inspiră de aici pentru câțiva alexandrini din Mizantropul, iar lecția dată de Lucrețiu seamănă cu aceea a lui Ovidiu care, în Remediile iubirii sau în Arta de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Laertios, Despre viețile și doctrinele filozofilor, VI, 69). Ca nu cumva să credem că este vorba de unele gesturi simbolice, comentatorii ne spun că, de fapt, „cele cuvenite Demetrei“ privesc faptul de a mânca și a bea, iar „cele cuvenite Afroditei“, conduita sexuală. Dacă acestea nu-s absurde prin ele însele, atunci, spune Diogene, nu sunt absurde nici în piață. Nu știm ce au resimțit inițial cei care l-au întâlnit în piață pe Diogene. Probabil au fost șocați de ceea ce
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Laertios, Despre viețile și doctrinele filozofilor, VI, 69). Ca nu cumva să credem că este vorba de unele gesturi simbolice, comentatorii ne spun că, de fapt, „cele cuvenite Demetrei“ privesc faptul de a mânca și a bea, iar „cele cuvenite Afroditei“, conduita sexuală. Dacă acestea nu-s absurde prin ele însele, atunci, spune Diogene, nu sunt absurde nici în piață. Nu știm ce au resimțit inițial cei care l-au întâlnit în piață pe Diogene. Probabil au fost șocați de ceea ce
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
vina asta? Foarte mult, Antonius. Îmi doresc să pot plăti împreună cu tine. 39 După victoria asupra lui Antonius și a Cleopatrei, împăratul Augustus adusese la Brixia o veche statuie a Afroditei, de la Alexandria, din Aegyptus. Statuia, care o înfățișa pe Afrodita aplecată, oglindindu-se în scutul lui Marte, fusese donată de Augustus orașului. Ani la rând stătuse în sala principală a Pretoriului, până când fusese cumpărată de Calvia Crispinilla, care reușise să convingă cu banii ei un guvernator din cale-afară de slab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care să aibă dinți și care să nu se pișe pe ea. Nu-mi pasă dacă e frumoasă foc au ba; eu sînt pe jumătate orb, iar la vîrsta mea, orice muiere care are de ce să te agăți e-o Afrodită. Am fost limpede? — Ca o carte deschisă. Dar nu văd cum o să vă găsesc eu o femeie... — CÎnd eram de vîrsta dumitale, În sectorul servicii exista ceva ce se numea doamne cu virtutea ușoară. Știu eu că lumea se schimbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
așteaptă jos, dacă ești bun. L-am condus pe bătrînel Într-o celulă lugubră pe care Fermín și Rociíto o Împodobiseră de sărbătoare, cu cîteva lumînări și cu cîțiva stropi de parfum. CÎnd dădu cu ochii de abundenta frumusețe a Afroditei noastre jerezane, chipul bătrînelului se lumină de paradisuri visate. — Domnul să vă binecuvînteze. — Iar dumneata să te vezi cu el, zise Fermín, făcîndu-i semn sirenei din strada Escudillers să Înceapă a-și desfășura iscusința. Am văzut-o luîndu-l pe bătrînel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și de asemenea câteva grămezi de caiete ici și colo, fără a uita biblioteca Înaltă unde literatura pare să conviețuiască cu muzica În cea mai perfectă armonie, care azi este știința acordurilor după ce a fost fiica lui ares și a afroditei. Moartea mângâie corzile violoncelului, Își trecu suav vârfurile degetelor peste clapele pianului, dar numai ea ar fi putut distinge sunetul instrumentelor, un vaiet lung și grav mai Întâi, un scurt ciripit de pasăre apoi, ambele de neauzit pentru urechile umane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ca un bibelou, într-o cutie căptușită cu pluș roșu pe al cărei capac era scris cu litere grecești „Afrodita”. — Vai, ce minunată este!o pipăia Teofana până când găsește și o carte de vizită în interiorul cutiei pe acre scria: „ O Afrodită pentru Afrodita mea, cu toată drafgostea” și semnătura lui Cezar. Teofana îl privește pe Cezar, îl îmbrățișează și de data aceasta îl sărută cum îi place lui, adresându-i-se. — M-ai făcut să cred că nu ești romantic. M-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
bibelou, într-o cutie căptușită cu pluș roșu pe al cărei capac era scris cu litere grecești „Afrodita”. — Vai, ce minunată este!o pipăia Teofana până când găsește și o carte de vizită în interiorul cutiei pe acre scria: „ O Afrodită pentru Afrodita mea, cu toată drafgostea” și semnătura lui Cezar. Teofana îl privește pe Cezar, îl îmbrățișează și de data aceasta îl sărută cum îi place lui, adresându-i-se. — M-ai făcut să cred că nu ești romantic. M-am înșelat
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de bun gust. — Sigur în orașele mari, se simte civilizația. — Tare mult îmi place. Am s-o pun la mine în cameră și i-o arăt și mamei Zina, o tot pipăia Teofana. — Este cinstit ca tu să ai două Afrodite și eu niciuna. Teofana îl privește drăgăstos știind la ce se referă Cezar. — Nu crezi că este corect ca una să fie a ta și cealaltă să fie a mea? Ieri mi-ai rămas datoare cu un răspuns. Ți-aduci
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cât îi place și cum îi place, neuitând nici zgârâietura de pe sânul ei din ziua revederii. Avalanșa de fericire, din inimile lor îi face să se simtă la cotele cele mai înalte ale dragostei. — Sunt fericit, Teofana! Înțelegi? Sunt fericit, Afrodita mea! Au trecut atâția ani pe lângă noi. Puteam să facem pasul acesta mai înainte. Nu l-am făcut din diferite motive. Cât am fost în facultate din dragoste ne-am hârjonit, când am terminat facultatea din dragoste ne-am respectat
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
des decât ar fi îngăduit o serioasă preocupare pentru studii. Tom și, uneori, Emma își făceau apariția la sfârșit de săptămână. Tom avea un motiv pentru aceste repetate reveniri în orașul natal și anume fusese cooptat la montarea spectacolului Triumful Afroditei, a cărui premieră urma să aibă loc în luna iunie, echipa fiind subvenționată de Consiliul Artelor. În momentul de față, Tom era coautor cu Gideon Parke. Învățase să imite stilul poetului din secolul al XVIII-lea și compunea kilometri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
multe zile într-o grotă, cu fața la mare, și am comparat, în reproduceri, statuile Afroditei, din diverse etape, pentru a surprinde momentul în care zeița s-a pregătit să schimbe marea cu o cadă de baie. Am ținut o poză a Afroditei din Cnid, multă vreme, între foile cursului de "Metafizică", deoarece eram, aproape, îndrăgostit de Frina, amanta lui Praxitele, ce i-a fost și model, și, deși nu cred în metempsihoză, convingerea lui Pitagora că, într-o viață anterioară, fusese o
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pat și am ieșit grăbit. Soarele încălzea Stâncile, valurile se sfărâmau de țărm cu un zgomot moale, luminos și rar, iar departe, în larg, marea era verzuie și părea moleșită de căldură. Mi-am amintit de o statuetă groaznică a Afroditei pe care o lăsasem acasă pe o etajeră, o adevărată capodoperă de kitsch, de un desăvârșit prost gust, pe care o cumpărasem tocmai din această cauză; mi se păruse că așa trebuise să arate ursitoarea mea. Am încercat să fac
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pat și am ieșit grăbit. Soarele încălzea stâncile, valurile se sfărâmau de țărm cu un zgomot moale, luminos și rar, iar departe, în larg, marea era verzuie și părea moleșită de căldură. Mi-am amintit de o statuetă groaznică a Afroditei pe care o lăsasem acasă pe o etajeră, o adevărată capodoperă de kitsch, de un desăvârșit prost gust, pe care o cumpărasem tocmai din această cauză; mi se păruse că așa trebuise să arate ursitoarea mea. Am încercat să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe un nesfîrșit covor Aubusson care acoperă podeaua de marmură. O voce de femeie Întrerupe turul pe care Wakefield și-l oferă singur. — Domnul Redbone colectează antichități grecești, În timp ce pasiunea mea este arta modernă. Fostul meu soț colecționa amante. SÎnt Afrodita Redbone. Domnul Wakefield? Wakefield este nespus de bucuros să apuce mîna flască a femeii. Doamna Redbone pare a fi un triumf Însuflețit al chirurgiei estetice. Astăzi este Într-o rochie și o dispoziție fîlfîitoare. — Ce părere ai de revoltele noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
oprit, noaptea Înstelată este luminată de o lună plină și Wakefield poate simți mirosul arborilor de sequoia și al oceanului. Redbone Îl conduce printr-o grădină cam oficială, punctată cu statui de marmură, către un templu neoclasic străjuit de două Afrodite goale. Redbone atinge unul dintre sînii de marmură și statuia se Învîrte pe piedestal; dedesubt se deschide o scară Îngustă de marmură. Wakefield Își aduce aminte de cutia lui cu șpil de odinioară, atît de simplă și atît de complicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
se gîndește deja la moarte: „sosească ceasul, noi ne gătim”. O moarte calmă, un sfîrșit aproape mulțumit. Figura esențială a erosului heliadesc este, În fond, conjugalitatea. Simbolul feminității este pentru el Hera. Alții celebrează amorul pasional sau amorul spiritualizat, pe Afrodita Pandemos sau pe Afrodita Urania. Heliade face cu ardoare elogiul cuplului și al castei iubiri conjugale. Lucru rar În poezie. Denis de Rougemont (Les mythes de l’amour) crede că literaturile europene n-au propus un mit al căsătoriei ideale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
moarte: „sosească ceasul, noi ne gătim”. O moarte calmă, un sfîrșit aproape mulțumit. Figura esențială a erosului heliadesc este, În fond, conjugalitatea. Simbolul feminității este pentru el Hera. Alții celebrează amorul pasional sau amorul spiritualizat, pe Afrodita Pandemos sau pe Afrodita Urania. Heliade face cu ardoare elogiul cuplului și al castei iubiri conjugale. Lucru rar În poezie. Denis de Rougemont (Les mythes de l’amour) crede că literaturile europene n-au propus un mit al căsătoriei ideale. Literatura caută, În genere
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
totuna: „mărsul, dusul și stătutul la dînsul sînt tot o stare”. O stare, va să zică, ce n-are stare sau o stare de nestare... Altă disociere subțire privește natura duală a erosului: trupească și cerească. Disociere comună la Greci: există două Afrodite: Afrodita Pandémos (simbolul dragostei terestre, carnale) și Afrodita Urania (amorul celest, pur). Pe cea dintîi romanii o numeau Vulgigava (Venus de răspîntie). Conachi acceptă cele două firi ale lui Amor: omenească și Îngerească, Înțelegînd printr-una pasiunea ce Împinge la
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]