281 matches
-
cu perdelele trase. Stătea acolo cu impuritățile heroinei de amator În creier, ca spirocheții. - Ai de gînd să mai zaci mult În pat? m-a-ntrebat. Cu toate transporturile astea pe cale să sosească? - De ce nu? am zis iritat. Aicea nu-i vreo afurisită de fermă... Ce transporturi? - M pură, ca lumea, a zis el. Și apoi, cu pantofi, pardesiu și toate pe el, s-a băgat direct În pat, lîngă mine. - Ce-i cu tine? am Întrebat. Te-ai țicnit? Și, uitîndu-mă În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
mă privește aspru, aproape că mă stră punge cu privirea pentru îndrăzneala mea de a fi scos din buzunar acest instrument al diavolului pe tărâmul luptei anticip. Pangarulparaclis este conectat și el prin difuzoare la biserica-mamă de alături, grație unor afurisite de tehnologii avansate, dar care sunt bune, pentru că slujesc fidel și permit ascultarea slujbei în timp real. În timpul momentelor-cheie ale slujirii, cum ar fi de pildă rostirea „Crezului” sau a rugăciunii „Tatăl Nostru”, maicile vânzătoare se opresc brusc din activitate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
solidar cu noi a lut loc în fața noastră, sprijinindu-se pe partea dorsală, și, cu ochii lui inteligenți de cercetaș neîntrecut, ne examina pe toți patru cu mare interes. Ați obosit? Vă cred, dragii mei. E greu să înaintezi pe afurisita asta de gheață: piciorul se scufundă până la genunchi, apoi scoate-l din nou și sparge gheața și tot așa... Iar voi sunteți și voi abia niște copii, așa ca mine. E greu de voi. Dac-aș putea să vă ajut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
acestor opinteli intelectuale să riște un derapaj catastrofal pe circuitul neurologic, a lăsat pe seama altora dezlegarea acestor enigmatice întrebări. Dar în intervalul de timp cât cerebelul său a fost intens preocupat de găsirea unor răspunsuri raționale la întrebări atât de afurisite, Mita Fâru a avut nevoie de liniște deplină pentru meditație, pentru o concentrare cît mai intensă, spre a circula nestingherit în sferele înalte ale filozofiei. Ca atare, s-a izolat și la propriu și la figurat, neavând nici soție, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fără altă treabă, de la Terasă, unde atâția tineri cu părul lung, lavalieră și fără man șete la cămașă debarcau fără nici un gologan În pungă, dar plini de iluzii, [plecați] din provincia lor urgisită fiindcă bieții părinți nu-i Înțelegeau, iar afurisita de școală n-o mai terminau; orbiți de prestigiul Îndepărtat al Capitalei, amețiți de debutul lor Îndoielnic prin vreo foaie literară, Înghițită până la urmă de apele tulburi ale gazetăriei, de-a valma cu reporterii de fapte diverse și cu corectorii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rămas. În umbra Marelui Ștefan, mi-am găsit limanul. Nicăieri nu m-am simțit mai "acasă" ca lângă moldovenii aiștea "zărghiți" cu inima cât casa. Maria, cu un zâmbet răutăcios: Mai cu osebire, lângă "moldovence"... Țamblac, amenințând-o cu degetul: Afurisito! Și lângă dulcele Cotnar... Să mai încălzești vipera la sân, zâmbește el în barbă... Apoi, m-ai chemat și pe mine. Îi puseseși gând rău lui Ștefan... Îți amintești? În chiar ziua în care am sosit la Suceava, s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sub cumplită pedeapsă, degrabă să purceadă la tocmirea oștirii, cea mai teribilă oștire ce s-a pomenit pe fața pământului. El însuși, Luminăția sa în persoană, în fruntea oștirii, va porni la primăvară chiar, cel mai crunt război, "Jihadul", împotriva afurisitei țări, astfel să se războiască, ca piatră pe piatră să nu mai rămână din blestemata Țară a Moldovei! A... a mai pus paie pe foc și Marele Vizir, ce nu mă prea are la inimă, pentru că niciodată nu l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
miez de noapte în țintirim! Strigoii zgreapțănă să iasă din coșciuge, salcia în noi cât stânjenul... și tot la fofoneață ne stau gândurile. Dracu' s-o ia de fofoloancă; cât îi de mică o aia și te bagă-n draci afurisita, de parc-ar fi "Regina Lumii"... oftează cu năduf Alexa. Isaia se apropie pe alee; e înfășurat într-o pelerină neagră. Vine?! îl întreabă într-un glas, și Alexa și Negrilă. N-a mușcat. Și pe aista l-o îmbrobodit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Martin, Înaintea porții stătea Eglord cu nedespărțitul lui Hugo. — Deschideți, strigă Eglord către soldații din turn, „deschideți repede poarta, blestematul de Conrad e pe urmele mele și dacă nu vă grăbiți o să vă treziți cu el În curte, cu toată afurisita lui de ceată! Era Însângerat și plin de praf. În vreo trei locuri armura Îi era spartă și de sub coiful Înalt picura sânge dintr-o zdreanță Înnodată prost și În grabă. A, ia te uită, prietenul nostru Adalbrecht, rânji el
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
miezul alb-rozaliu și își dădu seama că avea un gust mai rău decât al unui castravete. Aruncă o privire în jur, ca să se încredințeze că nu a observat nimeni manevrele ei, și începu să se gândească cum să scape de afurisitele de bucăți de pepene, care parcă rânjeau cu sâmburii pe jumătate înegriți, ca dinții unui fumător. Primul gând: să zvârle bucățile în iaz ca să se ducă la fund și-și duse la îndeplinire gândul, speriind toate broaștele ce pluteau la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
reușit să le scoată la mal și fata răsuflă ușurată că va scăpa de grijă. întinzându-se pe mal să scoată bucățile mai depărtate s-a dezechilibrat și a căzut pe neașteptate în apă. Se reculese și azvârli pe mal afurisitele de bucăți de pepene, dar hainele i s-au udat leoarcă, de scalda fără voie ce a făcut-o. Ieși pe mal, adună rămășițele harbuzoaicei și le duse într-un tufiș spre râpa Gârceneanca, unde nimeni nu le-ar fi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o inadecvare de stiluri : stilul baroc-expresionist al lui Welles, care a parazitat stilul ascetic-minimalist al lui Kafka, sufocându-l din fașă... Cine ar putea ecraniza mulțumitor un Kafka ? Haneke, cred. (Sau nu ?) Apropo de adecvare : Andrei Gorzo scrie o cronică afurisită la Legături bolnăvicioase. întâmplarea face să o citesc în Dilema Veche cam în același timp cu o foarte savuroasă deconstrucție-reconstituire în Re :publik a topului celor mai de succes filme românești... (credeți-mă, nu vreți să știți ce titluri
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
smolit, voie bună și Maria Tănasă. După 60 de ani, în 1999 am fost iar în S.U.A., și iar mititei, lăutari, meșteri populari, ouă încondeiate, taraf albit, tot tacâmul, mai puțin Maria Tănasă, asta ca să-ți dai seama cât de afurisită-i tradiția, se ține de român ca scaiul de câine. Tradiționalismul e atât de impregnat în conștiința românească, încât o grupare de oameni, de altfel deștepți, școliți și cu cărți publicate, plâng după satul nostru tradițional, adică după satul scufundat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe acasă, eu fiind adjunctul mamei și pionul care putea fi mutat pentru toate treburile gospodăriei.Din 1941, a început războiul cu vitregiile lui, în primul rând cu evacuările prin alte localități, iar după aceste nenorociri a venit și o afurisită de secetă cu alte nenorociri, care a lăsat urme dureroase și adânci la majoritatea familiilor, astfel că până am plecat în armată, am avut parte numai de vremuri grele și de necazuri,fără prea multe bucurii și distracții cum ar
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
iar lupul a ieșit din traistă. Dar, vorba proverbului, " Lupul își schimbă părul, însă năravul ba", imediat ce a simțit că a scăpat de primejdie, a vrut să-l mănânce pe inimosul Dongguo. Era cât pe-aci să mă sufoc în afurisita ta de traistă! Ia să te mănânc acum, ca plată pentru asta, a zis lupul. În loc să-mi mulțumești că te-am salvat, tu vrei să mă mănânci? Nerecunoscător ce ești! i-a strigat cu năduf Dongguo. S-au certat mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
frec locul dureros, privind totuși cu mare curiozitate reacția omului acela. El rămase ca și înainte de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Simțind că trebuie să găsesc o justificare oarecare neîndemânării mele am spus răstit, „M-am lovit cu afurisită de piatră din grămada asta a dumitale.” Știam că totul suna anapoda fără nici o logică dar totuși speram ca asta să-l scoată din starea ceea. Privind parcă prin mine, undeva departe spre marginea câmpiei, mai mult mârâi decât zise
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Nu era o tragedie că nu știa să cânte, că sânii îi rămăseseră la măsura modestă de 34B și că, probabil, nu-l întâlnise pe Făt-Frumos, dar ar fi vrut ca măcar una dintre dorințele din copilărie să se împlinească. Afurisitele astea de aniversări, mormăi, după ce ieșise de sub duș, se îmbrăcase și își petrecuse secole întregi chinuindu-se să îmblânzească onduleurile care încă îi bântuiau prin păr (luptându-se cu uscătorul, placa și cantități industriale de soluție pentru îndreptarea părului); nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de bunăvoie să fiu o mamă singură. Și totuși a fost numai vina mea... Glasul i se stinse și apoi reluă furioasă: O singură noapte, nu prea îți vine să crezi că o să se ducă totul dracului într-o singură afurisită de noapte, dar așa a fost. — Nu s-a dus totul dracului, o liniști Darcey. —Ba da, zise Anna. Nu pot să fiu o femeie de carieră strălucită ca tine. Nu pot să fiu nici mămica de zahăr cu prăjiturele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
-și pună pirostriile. Și acum invitația asta! Nu-i venea să creadă că nenorocita avea tupeul să i-o trimită. Deși Dumnezeu știe de ce se mira. Ea avusese întotdeauna tupeu. Dar dacă își închipuia că Darcey avea să vină la afurisita ei de nuntă, ba încă și la afurisita de cină festivă, avea să vadă ea pe dracu’. Capitolul 3tc " Capitolul 3" L umina zorilor cădea pieziș prin storurile oblice ale casei din Palo Alto în timp ce Nieve umplea fierbătorul și îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
-i venea să creadă că nenorocita avea tupeul să i-o trimită. Deși Dumnezeu știe de ce se mira. Ea avusese întotdeauna tupeu. Dar dacă își închipuia că Darcey avea să vină la afurisita ei de nuntă, ba încă și la afurisita de cină festivă, avea să vadă ea pe dracu’. Capitolul 3tc " Capitolul 3" L umina zorilor cădea pieziș prin storurile oblice ale casei din Palo Alto în timp ce Nieve umplea fierbătorul și îl punea în funcțiune. Majoritatea prietenilor ei beau cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
el serios. Știi că e. Și, iubito, nu vreau să te presez să faci ce nu vrei. Vreau doar să-ți arăt ce posibilități avem. Tot timpul îmi arăți ce posibilități avem! izbucni ea. Fecare zi se transformă într-o afurisită de dezbatere hipioți versus afaceriști. Ar trebui să fie cea mai frumoasă perioadă din viața noastră, iar tu nu faci decât să mă presezi. De parcă nunta aia n-ar fi și-așa destul de presantă. Dar nu încerc să te presez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cumpărături. Iar dacă aia e ținuta ta, arată-mi-o și mie ca nu cumva să apărem îmbrăcate la fel. A, nu, nu e pentru nuntă, spuse Darcey. Se întreba dacă Nieve îi invitase pe toți prietenii lor vechi la afurisita aia de nuntă. Oare aveau să se prezinte toți vechii colegi de școală sau de facultate? Deși cred că ar trebui să mă pregătesc și eu, continuă ea. Nu mă prea pricep la înțolit, recunoscu Carol. Dar pentru evenimentul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ea îl ajutase chiar pe el în carieră aducându-i banul gros din Singapore? Ce tupeu pe el să-i vorbească așa! Chelnerița veni la masa ei. — Doriți nota de plată? întrebă ea. Și o mai lăsase să achite și afurisita aia de notă, se gândi Darcey întroducând codul PIN în aparatul pentru carduri. Se simțise vinovată văzând privirea aceea din ochii lui. Acum nu trebuia să se mai simtă vinovată deloc. Însă pe drumul de întoarcere la birou realiză că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
erai singură. Nu aveai nici un prieten până când am apărut eu. Dar tu n-ai acceptat niciodată asta. Întotdeauna m-ai privit de sus. Chiar din prima zi, când mi-ai spus că n-aș fi în stare să-ți citesc afurisita aia de carte franțuzească. Eram în culmea admirației, un copil care citea într-o limbă străină! Am crezut că merita să mă împrietenesc cu tine. Însă nimeni nu era îndeajuns de bun sau de deștept pentru tine, și să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ai simți În ale omului boli toate căzînd asupra frunții tale sure blestemate". 90 Urizen răspunse: Citește cărțile mele, și explorează Constelațiile-mi, Întreabă-mi Fiii și ei te-or învăța să porți Război. Întreabă-mi Fiicele, care-,n întunecatele-afunzimi, afurisite, Frămînta pîine-a Suferinței la aspră mea porunca; căci eu sînt Dumnezeul Acestei groaznice ruine. Nălțați-vă, O, Fiicelor, la aspră mea porunca!" 95 Sfărîmînd Stîncile, Eleth și Uveth se nălțară, si Ona se nalta 197, Grozavnice cu vasele de fier
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]