203 matches
-
pe baricade dar prințul se castrase cu muscalii și în spontane imnuri și-n balade s-au altoit abjecți in saturnalii curgeau opinci din epoca străbună cizme purtau pedeștrii - moscoviții strigoi ce-n fața lumii - mătrăgună se încuscreau cu cei afurisiții nu mai am tuș să mâzgălesc zăpada dar nu chemați poeți scălâmbi să scrie ce îngeri ne-au târât în azăvada acestor cruci de vagă veșnicie vânează corbul literele mele îi dau și lui grăunțe d-aia-i corb să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
presupunea câtuși de puțin una ca asta, dar, oricum, găsise un mijloc de a deschide conversația. - Nu era bărbat, ci fată. Fara încruntă din sprâncene. Nu-l încânta ideea de a face necazuri unor femei. Dar ce șmecheri erau și afurisiții ăștia! Auzi, domnule, să folosească o fată, exact așa cum recurseseră la serviciile unui bătrân ca vânzător. O viclenie care merita să fie împinsă la eșec; fata era probabil vreo fleandură, care trebuia tratată brutal. Fara spuse cu asprime: - Ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
lui Karin, urmărind oscilațiile acului și notându-și niște cifre. —Hei! Homestar! Asta-i casa mea. E un lucru frumos. Au construit-o pe mititica asta după indicațiile mele personale. Acul dansă din nou. —Ăsta-i Duane-o. Uită-te la afurisitul ăsta umflat. Știe multe, chiar dacă nu e chiar un geniu. Și ăsta-i Ruptura. Ia uită-te ce le are cu tacul. Ai vrea să-l ai pe tipul ăsta de partea ta, în orice - deci - situație. Dacă ai chef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și pe tablă am presărat sare din aceea mașcată. Am așezat pe sare bibanii și mirosul de pește prăjit se întinsese până la nasul lui Tarzan. - Hm, am apă în gură și-mi ghiorăie mațele și asta nu-i decât de la afurisitul aista de miros de pește fript! spuse el. Și avea dreptate băiatul! Trebuie să știți că mirosul de pește fript pe cărbuni de lemne, amestecat cu fum, este ceva așa de parfumat că dacă nu-ți lasă gura apă, înseamnă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
despre violența turcilor, despre Venizelos și greșelile lui, despre regele Constantin și Întoarcerea sa și despre crima nerăzbunată a incendierii Smirnei. ― Și-i pasă cuiva? Nici vorbă! ― E așa cum i-a spus Bérenger lui Clemenceau: „Stăpânul petrolului e stăpânul lumii“. ― Afurisiții ăștia de turci! Ucigași și violatori! ― Au pângărit Hagia Sofia și acum au distrus și Smirna! Dar aici interveni Zizmo: ― Ia nu vă mai văicăriți atâta! Războiul a fost din vina grecilor! ― Cum? ― Cine-a invadat pe cine? Întrebă Zizmo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
grădină a lui Matthew și piscina ca să se blocheze În trafic și să returneze DVD-urile Împreună cu Desert Rose nu o atrăgea defel. Din nou, Charlie era la datorie, ca să-i strice ziua! — Dacă ar fi rămas să-și Închidă afurisitul lui de târg ai fi returnat și tu DVD-urile la timp. Sau poate-ar fi trebuit să le returneze chiar el. Era târgul lui de artă, ce naiba! Iar tu n-ai fost plătită În nici un fel. Cred că ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
gâtul uscat...” „Să trăiască...” - horcăiră amicii gazdei, golind paharele. Gică picior de lemn, vizibil mânios, cu brutalitate Întrerupse agitația. „Lasă Doctore, nu te mai osteni... Nu-i momentul potrivit pentru gratificații! Te-ai hotărât...?!” - silabisi el verificând ostentativ poziția armei. Afurisitul de Doctor tăcea, nevrozând asistența meditând, apoi se duse cu mâna Întinsă către vânzător. „Bate palma...!” Cei doi gangsteri luară o poziție relaxată În timp ce Tony Pavone Își ștergea fruntea de transpirație. Ce-i prezenți așteptau ca Doctorul să numere banii
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Însă, holbă ochii la Carla dându-i de Înțeles, În mod sigur, nu se va lăsa sacrificat prea ușor. Igni odată și proptindu-se În coadă, se prăvăli la podea Împreuna cu câteva farfurii și pahare cari se făcură țăndări...! „Afurisitul...! - se văietă Carla. Farfuriile mele de porțelan... Ei bine, lasă, stai puțin...Îți arăt arăt eu ție...” Peștelui Însă Îi ardea de glumă. Având pupilele dilatate, privea la femeie În mod agresiv...! Făcu unele mișcări ondulatorii alunecând din mâinile fetei
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
i se urcă sângele În cap, având senzația „Pămîntului ce se se Învârteștea invers.” Facu un efort de voință să n’o strângă de gât or să strige În gura mare toată dejnădejdea sa...! Nando interveni: „Doamnă, n’ați Înțeles: Afurisitul de pește a fost viu, Încă se mai mișca În tigaie...” „Da, da... bine ziceți! Carevasăzică, a fost proaspăt...? Destul de curios... Dacă ar fi fost stricat... Dar așa...? De când lucrez În acest laborator, n’am mai auzit un caz asemănător
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
părăseacă cimitirul, Încercând să ajute la strângerea uneltelor de lucru. Exasperat, Tony Pavone distruse Încuietoarea cu aceeași lovitură de târnacop, repezindu-se la preot, Îmbrâncindu-l către ieșire. „Băgas’ar dracul În barba ta de preot idiot...! Pleacă de aici afurisitule, În caz contrar, te amestec cu betonul și te torn În aleele cimitirului...!!” A doua zi dimineața, Șeful Șantierului i se adresă. „Bine domnule, nu te mai recunosc. Ai afurisit un preot izgonindu-l din cimitir. Pot afla și eu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lucrările de la Afumați...??” „Da, desigur...!” mormăi el descumpănit de felul disgrațios În care i se adresase individul. „Adică vreau să spun, le-am condus: În momentul de față Însă, nu se mai lucrează. Lucrările au fost oprite de lucrătorii miliției. Afurisiții caralii, fără un plauzibil motiv au hotărât ca toți lucrătorii să rămână fără pâinea zilnică asigurată...!!” - Făcu o mică pauză timp În care fu rândul lui să studieze fizionomia intrusului, ridicând vocea. „În definitiv, cine ești, ce vrei, cu ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
neglijent restul pachetului pe birou, la Îndemână. Fumară În tăcere,Tony Pavone străduindu-se să nu să Înece cu fumul de țigară și savurând cu multă plăcere, În timp ce ministrul mai aprinse una. Între două fumuri de țigară, Însfârșit ministrul aprecie. „Afurisiții americani, bune țigări au reușit domnule. Chiar, de unde se pot procura...?” Tony Pavone Împinse pachetul cu țigări Înspre ministru, silabisind. „Vă rog domnule ministru, fumați câte doriți...! Dacă doriți, luați tot pachetul...! Eu mai am suficient de multe cartușe, iar
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
plimbare, nu să dai pe gât bere în birtul ăla îngrozitor! — Să piși sau să nu piși, aceasta-i întrebare, zise Wilt, servindu-se cu niște fulgi All-Bran. Și ce te aștepți să fac? Să-mi fac un nod la afurisitul ăla de ștremeleag? — Mie oricum nu-mi folosește la nimic, fie că-ți faci, fie că nu, zise Eva pe un ton mușcător. — îmi ajută mie și-ncă al dracului de mult! Oricum, mulțumesc pentru interes. — Eu mă refeream la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de coerent. Adică e în natura lucrurilor, nu-i așa? — Așadar, tu ești de părere că ființa umană e un animal agresiv, zise Wilt. — Sigur că e. La dumneavoastră i se zice istorie - numai războaie și chestii d-astea. Numai afurisiții de poponari se feresc de violență. Pe timpul orei lui libere, Wilt duse cu el această perspectivă asupra lucrurilor în cancelarie și extrase și o ceașcă de cafea de la automat. I se alătură și Peter Braintree. — Cum a mers la petrecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
la cele petrecute.“ Se gândește un căcat! Vaca aia proastă nu e în stare să gândească! Joacă teatru, se miorlăie, se extaziază povestind despre lipsurile ei și-și provoacă extaze de autocompătimire. Wilt parcă o auzea și acum dondănind despre afurisitul ăla de manager de bancă și despre cum ar fi trebuit să se mărite ea cu el în loc să se lege la cap cu un bărbat care nu era în stare să avanseze nici măcar la un colegiu tehnic și care umbla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
se folosise de o doză bună de inventivitate atunci când se salvase dintr-o situație disperată. Totuși rămânea un gând plăcut. Wilt își termină treaba în toaleta de serviciu și se uită în jur după hârtia igienică. Nu mai era deloc. Afurisitul de sul se terminase. Se căută în buzunar, unde găsi biletul de la Eva, așa că îi dădu o utilizare potrivită. Apoi trase apa, trimițându-l prin labirintul țevilor, pulveriză un pic de Harpic după el ca să-și exprime opinia despre bilet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Eva și cu mine. în Trei deja e prea mare aglomerația. — Trei? Cu atâtea țâțe în jur, suntem pe puțin cinci. Bun, așadar eu o să dorm pe punte. Trebuie să ne trezim devreme dacă vrem să ieșim o dată dracului din afurisitul ăsta de banc de nisip. Oare nu căpitanul Pringsheim ne-a băgat în el, dragule? — E din cauza afurisitelor ăstora de portulane! Hărți maritime! Măcar dacă ar preciza cu exactitate adâncimea! — Dac-ai ști unde suntem, probabil ai descoperi că așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
vrut să știu c-o să-i facă praf biela? replică Gaskell. Eu n-am vrut decât să ne vedem ieșiți odată din bancul ăsta de noroi. Spune-mi cum crezi că aș fi putut s-o fac fără să forțez afurisitul ăsta de motor! — Ai fi putut să cobori și să împingi vasul! Gaskell se uită peste bord. Aș fi putut să cobor și să mă înec. — Da, și-atunci nava ar fi fost mai ușoară. Toți trebuie să facem niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de zece ani, Wilt stătuse în fața clasei și răspunsese la întrebări irelevante, comentase de ce abordarea rațională a vieții propusă de Piggy era preferabilă brutalității lui Jack, de ce optimismul lui Pangloss era așa de nesatisfăcător, de ce Orwell nu voise să împuște afurisitul ăla de elefant sau să-l spânzure pe omul acela, și în tot acest timp ignorase intervențiile verbale menite să-l scoată din minți și să-l reducă la starea în care ajunsese bătrânul Pinkerton, bietul de el, atunci când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
la fel de sclipitoare ca asta, o să ne bagi într-un bucluc și mai mare decât cel în care suntem deja. Nu văd de ce, se apără Sally. — O să-ți spun eu de ce, zise Gaskell. Pentru că tu te-ai dus și-ai furat afurisitul ăsta de Hesperus! Uite de ce! — Nu l-am furat! L-am... — Asta să le-o spui caraliilor! Numai spune-le. Apucă-te acum și dă foc la stufăriș și-o să-i vezi cum tăbară pe noi și încep cu întrebările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
când îl ridici a doua oară și te trezești cu toți avocații bulucindu-se ca să-l apere la proces. Toți or să chițăie despre brutalitatea poliției și despre victimizare. N-o să mai fii în stare nici să te auzi vorbind. Afurisiții ăia de avocați ai lui or să fie în culmea gloriei. Mai întâi păpuși gonflabile și după aia lipsa vreunui cadavru. O să iasă curat ca lacrima. — Oricine-i în stare să pună la cale o asemenea poveste trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
să știu e ce fel de repetiție făceai. Uite, asta aș vrea să aflu. — V-am spus deja. O simplă idee. — Ce fel de idee? — O idee, atâta tot. Doar o simplă... — Wilt, dacă mai continui așa, zbieră inspectorul, cu afurisiții ăia de fluturi, să mă bată Dumnezeu dacă n-o să-mi încalc obiceiurile mele de-o viață și-o să-ți rup blestematul ăla de gât! — De data asta nici n-aveam de gând să pomenesc de fluturi, îi răspunse Wilt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
recunoști adevărul nici când îți sare singur în ochi. Inspectorul Flint se ridică de pe scaun și părăsi încăperea. — Tu de colo! îi zise el primului polițist pe care îl întâlni. Du-te în camera de anchetă și pune-i întrebări afurisitului ăluia dinăuntru! Nu te opri până nu-ți spun eu! Ce fel de întrebări? — Orice fel. Absolut orice. întreabă-l tot timpul de ce a vârât o păpușă gonflabilă din plastic într-un puț de pe șantier. Asta-i tot. întreabă-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
vreun fel de anul IV Zidari. Așa că domnul Morris rămase singur și era dispus să se lase deranjat de sergentul Yates oricât de mult ar fi avut chef acesta din urmă, numai să nu mai fie nevoit să preia el afurisiții ăia de zidari. — Cu cea mai mare plăcere, zise el, etalând o cordialitate ce contrasta ciudat cu privirea hăituită din ochii lui. Ce fel de amănunte ați vrea să aflați? — Doar o impresie generală asupra omului, domnule, zise sergentul. Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
dr. Mayfield încerca disperat să readucă discuția la problema dublei atestări. — Doamne Dumnezeule! bâigui profesorul Baxendale. Judy se opusese eforturile lui Barney și ale oamenilor săi, alunecând înapoi în puț. — Numai gândiți-vă cât trebuie să fi suferit! Ați văzut afurisitul ăla de braț? Dr. Mayfield îl văzuse. Se scutură înfiorat. în spatele lui, dr. Board chicoti înfundat. Oricum ne-am ciopli râvnitul țel, ni-l dăltuiește-o pronie... zise el plin de veselie. Cel puțin Wilt s-a scutit de cheltuiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]