386 matches
-
drept în față culoarului, se deschidea o altă ușă către curtea interioară unde descopereai o adevărată grădină botanică cu plante exotice și mulți trandafiri cățărându-se pe pereți către soare, până la etajul casei, chiar spre acoperiș. Pe aceiași pereți stăteau agățate câteva cuști cu păsărele cântătoare multicolore, de care avea grijă ”găzdoiul”, Manolo, să le dea apă la timp, mâncare și cu care avea lungi conversații zilnice. La prima vedea am avut impresia că am pășit direct în povestea lui Alice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Străbătute în suită, par decupaje și colaje pe care le poți ordona pe o anumită temă. Multă provocare a ochiului și a minții. Multă senzualitate. Mii de definiții pentru estetica frumosului. O rochie de tafta roșie ca sîngele proaspăt stă agățată deasupra unui covor de ardei mici, contaminați de același roșu. Roșesc, de atîta frig, probabil, și mă opresc într-un mic anticariat. M-am simțit în sufrageria proprietăresei. Caut cărți despre Strehler, despre Faustul lui. Simt că sînt urmărită discret
Parfum de femeie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3987_a_5312]
-
demolată de o bombă și nevasta moartă în brațele unui necunoscut. În "Titanic Vals" femeile fac pasențe iar un alt personaj al lui Mușatescu se numește Birlic după numele Asului din cărți. Un actor care îl joacă rămîne cu porecla agățată și o transformă în renume: Vasiliu-Birlic. "A bate birlicul" e un sinonim ironic pentru "a juca jocuri de cărți". Așa e pe lume, spune zicala: unii muncesc, alții bat birlicul. În perioada comunistă scriitorii evită să evoce jocurile, etichetate ca
Trecute vieți de fanți și de birlici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10624_a_11949]
-
vom poposi ca îngeri, într-o iubire sortită-nepermisă, dar ai sperat că vremuri blânde vor sosi; dincolo de timp iubirea-i de inimă decisă. Dezvelind gândul și-n tăcere-nveșmântați, vom privi-ntotdeauna la fereastra închisă, iar de agrafa trecutului clandestin, agățați, scriem amintirile dintr-o poveste interzisă. 3 August 2016 - MIT Citește mai mult Am obosit să te ascund printre cuvinte,deja, am depășit chiar, pragul interzis,dar inima îngăduitoare nu se dezminte,iar focul din versuri nu va putea fi
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
tăcere, vom poposica îngeri, într-o iubire sortită-nepermisă,dar ai sperat că vremuri blânde vor sosi;dincolo de timp iubirea-i de inimă decisă.Dezvelind gândul și-n tăcere-nveșmântați,vom privi-ntotdeauna la fereastra închisă,iar de agrafa trecutului clandestin, agățați,scriem amintirile dintr-o poveste interzisă.3 August 2016 - MIT... XXXII. NORI DE CERNEALĂ, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2157 din 26 noiembrie 2016. Nori de cerneală au caligrafiat tăcerile de ieri, gânduri vechi printre rânduri, s-
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
ÎNTRE UN FOC NEBUN ȘI-O LACRIMĂ DE FATĂ Autor: Camelia Florescu Publicat în: Ediția nr. 1986 din 08 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-mi amintesc decât de-ncrâncenarea noastră De păru-mi răvășit ca floarea de glicină De luna agățată mare și albastră Peste-amintirile care urmau să vină Nu-mi amintesc decât de cioburi mari din mine Pe care-un meșter le-a dospit în palme arse Da, era vara dar ningeau cumva spre tine Stoluri de fluturi mari ai
ÎNTRE UN FOC NEBUN ŞI-O LACRIMĂ DE FATĂ de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385262_a_386591]
-
de timp pe jos cioburi din anii ce au venit și au plecat nu am văzut cum au trecut... în tălpi am răni adânci în plămâni fum și mult tutun știu,știu sunt bolnav ... Citește mai mult O VIAȚĂ BOLNAVĂam agățat sufletulde un gândnu știamcă sunt eutrupulun scheletruginit în timpobosit...mă dor oaseleam răcitsau rătăcitîntr-o viață...pe masă zaceo sticlă goală,de timppe joscioburi din aniice au venitși au plecatnu am văzutcum au trecut...în tălpi am răni adânciîn plămânifum și
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
populația este aproximativ egală ca număr. Dacă e să adăugăm diaspora românească din Italia, Spania, Franța și Lumea Nouă, vorbitorii de limbă română sunt cel putin egali ca număr cu locuitorii Australiei, așa că mă întreb ce înseamnă, de fapt, „mic“?) Agățata oarecum necomfortabil (politic vorbind) că un avanpost al latinității într-o mare slavă și binecuvântata cu sol abundent, câmpii fertile și petrol, România a creat o poezie care reprezintă ecourile propriei istorii. Colonie română în trecutul îndepărtat, teritoriul de azi
INVADAŢII INVADÂNDU-I PE INVADATORI – „TESTAMENT” – ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ de DANIEL REYNAUD în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382288_a_383617]
-
înspumate, ce se loveau cu tărie de corpul din fibră de sticlă al bărcii mele. Speram să nu se întâmple așa și cu Iașul. Să fiu întâmpinat cu aceeași răceală și umezeală. Acum eram printre dealurile Vasluiului și ceața stătea agățată de ramurile plopilor de pe marginea căii ferate, spălând ghemotoacele de vâsc atârnate ca niște cuiburi de ciori de crengile golașe. Erau atât de multe, încât mi-aș fi dorit să le fotografiez, dacă era posibil. O dimineață umedă, cețoasă, cum
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
pe note, Cântând la melodia altui portativ... Aș fi un SOL, ori LA ,din nou, În vârf de CHEIA FA, Căci ,sincer să vă spun, E greu să stai Sub portativ,octava do de jos, Și să privești la notele, Agățate sus! Citește mai mult Sunt DO de jos,Am fost și sus,undeva,Dar partitura meaS-a terminat,cândva...După un cântec vechi și de demult uitatAcum caut iar un solfegiu,Cu alte note,ca să mai sper din nou.Acolo
MIHAI MIRCEA MATEI [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
cocoțat pe note,Cântând la melodia altui portativ...Aș fi un SOL, ori LA ,din nou,În vârf de CHEIA FA,Căci ,sincer să vă spun,E greu să staiSub portativ,octava do de jos,Și să privești la notele,Agățate sus!... VIII. CLIPE VEȘNICE ,DIN VOLUMUL ÎNTÂLNIRE CU ASTRUL, de Mihai Mircea Matei , publicat în Ediția nr. 1795 din 30 noiembrie 2015. A trecut ora exactă, Eu fac tic,tu taci, Numărăm doar clipele, E bine că le numărăm, Și
MIHAI MIRCEA MATEI [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
cu totul. Înțelegi ce vreau să spun? - Mai mult sau mai puțin. Continuă... - Nu m-am imaginat niciodată pe post de salvatorul umanității, n-am stofă de erou, nu e jobul meu. De altfel, nici nu concepeam că lumea stă agățată În fire atât de subțiri și că destinul și viitorul ei pot ajunge nemijlocit În mâinile cuiva - o persoană, un grup, fie și o organizație, oricât ar fi fost ea de puternică și de redutabilă funcțional. Era În afara filozofiei mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
unui pin, în timp ce lichenii de pe acoperiș aveau o nuanță verzuie. Singurele lucruri care trădau faptul că sunt oameni care locuiesc în ea erau perdelele albe care fluturau de la fereastra dormitorului lui tanti Mae și perechea de chiloți de damă roz agățată la uscat pe o sfoară de rufe. M-am dus la ușa din față și mi-am pus pe scări cărțile și copia pe care o aveam din piesa domnișoarei Moore. Mama stătea de obicei pe verandă în după-amiezele acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
supă de linte. Stând în picioare la una dintre micile tejghele, le-am privit pe gospodinele berlineze stând la coadă să-și cumpere cârnați, care erau încolăciți pe tejgheaua lungă de marmură precum arcurile ruginite ale unei mașini enorme, sau agățați, în mănunchiuri mari, de pereții îmbrăcați în faianță, ca niște banane prea coapte. O fi fost Becker însurat, dar încă se mai uita după femei, căci făcea câte un comentariu aproape obscen despre cam toate tipele care au intrat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Hora gândurilor Elena Marin Alexe Mă împiedic de trăirile agățate haotic în adâncimile uneori reci, alteori fierbinți, dar niciodată calde, din mine. Grijile s-au sfătuit să mă înconjoare precum șalul înfășurat pe umeri, într-o îmbrățișare intimă, atât de apropiată, încât le simt pulsul dureros, inconfundabil. Deși adunate la
Hora g?ndurilor by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83360_a_84685]
-
gestului o dezechilibră și o aduse direct în brațele lui fără putința de a se împotrivi. Dar nu dură mult și punând palmele pe pieptul lui îl împinsă cu putere. Jumătatea dreaptă a rochiei alunecase pe umăr dezgolindu-l, rămânând agățată de sfârcul obraznic. - Nesimțitule! Cum îndrăznești?! Ieși afară din casa mea! Imediat! - Țî, țî, țî iubită mică așa se vorbește cu "logodnicul" tău? O privea cu un fel de ură amestecată cu dispreț. - Ești nebun! Ieși afară până nu-mi
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364313_a_365642]
-
ninge cu flori de pomi! strigă cea mică , sărind în sus de bucurie. Da, ningea cu flori de pomi peste viața ei, peste plicul acela amenințător din mâinile tremurânde ale noii prietene... -Doamnă, îmi pare rău, dar...vocea îi rămase agățată undeva între cer și pământ...furtuna izbucni din senin, cu tunete și fulgere și bulgări de gheață... -Mami, ninge de-adevăratelea, cu zăpadă și cu flori! Ningea cu flori de salcâm amestecate cu bulgărași albi de zăpadă...Era un spectacol
NINGE CU FLORI DE POMI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361463_a_362792]
-
Acasă > Stihuri > Momente > CIREȘ ÎN RUGĂCIUNE (1 IUNIE) Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Alină!..Iată,-n jurul tău, numai cercei agățați... Mânuța-ți neliniștita în pârga îi adună. Ești mică, ai patru ani și-n obrăjorii colorați Dulceața roșie din ei vor să și-o pună... Azi, flamanda vreme inspiră vară, din nou, În brațele-i căzute sfios în rugăciune Și
CIREŞ ÎN RUGĂCIUNE (1 IUNIE) de LIA RUSE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/363518_a_364847]
-
spre locurile știute, cu pește mai mult. Sirena țipa, invariabil, în ceață, făcându-și meseria de îndrumător al navelor aflate în marș. Acum se putea zări destul de bine pe o rază de o sută de metri, pe întindera mării. Aveam agățate de ceva toate voltele de pe un bord. Am tras o voltă din babord[iii]și am văzut că se ridica cu greutate spre suprafață. Din apă, și-au făcut apariția plasele montate de pescarii profesioniști, iar într-una dintre ele
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362239_a_363568]
-
cutie mirosind a smirna,te-am așezatcu grijă,ca pe moaște,să-ți reclădesc făptura,din oglindă :zâmbetul tău,... VIII. O SÂMBĂTĂ DE TOAMNĂ, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011. Bate vântul. Vânat. Stau agățata de ziua de ieri și nu-i dau drumul. Mă uit la frunze și hârtii, cum se rostogolesc pe stradă. La fel ca noi. Pavarotti cântă. Amintire. Ridi, pagliacci ! Încerc. Să râd. Mama e lângă mine. Amintire. Zâmbetul ei se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
rainbow”. Îngenunchez și rămân așa. Copacii trosnesc, săpând în mine răstigniri. E o sâmbătă pustie, cum sunt toate sâmbetele fără Liturghie. Doar pomeniri ale morților, de ieri și de mâine. Pavarotti a plecat. Citește mai mult Bate vântul. Vânăt.Stau agățata de ziua de ieri și nu-i dau drumul.Mă uit la frunze și hârtii, cum se rostogolesc pe stradă. La fel ca noi.Pavarotti cântă. Amintire.Ridi, pagliacci ! Încerc. Să râd.Mama e lângă mine. Amintire. Zâmbetul ei se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
la Dumnezeu că-și spălase sufletul de toate necurățeniile pe care i le adusese acei bani, de toate gândurile rele și de visele prin care trecuse. Când ridică ochii, Praporică tot acolo era, nu-l luase nimeni, sta pe gard agățat ca o brezoaie pusă să sperie ciorile, rânjind la trecătorii grăbiți... Sergentul se așeză pe scaun obosit, își scoase bastista din buzunar, se șterse de nădușală și rămase buimac clipe întregi. Rămăsese așa ca o stană de piatră privind spre
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
duc să aduc flori și verdeață din grădina Raiului pentru draga mea. Își suflecă mânecile, și începu să caute prin măruntaiele apei, o urmă de lumină. Mâlul torcea parcă prin firele de viață stinse, amintirile. Își scutură privirile de tristețea agățată ca o pânză de păianjen peste gene, și zări, în spatele bisericii, o moviliță plină cu flori. Începu să adune încet, una, câte una, petalele plânse din jelania celui, la capătul căruia odihneau. Fă-mă Doamne foc pe lume să țin
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
fațada casei. Maria mă aștepta la intrare. Am intrat în curtea mică și am deschis ușa corpului interior al clădirii. Am urcat scara elicoidală până la etajul unu și în față apăru ușa metalică, proaspăt montată, pe care mai stăteau încă agățate bucăți transparente de folii albastre. Am bătut, am sunat și... liniște. Atunci Maria a pus mâna pe clanță și ușa s-a deschis ușor. Un ciocan scăldat în lichid roșu ca sângele era aruncat în drum. Pe canapea Paul și
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
cele din urmă, So hotărî că este mai în siguranță alături de mine. Cu o ultimă privire aruncată așezării și adăposturilor goale săpate în peretele muntelui, am pornit pe una dintre cele mai dificile rute de coborâre, într-un rapel nebun, agățate una de alta cu cordelinele magnetice. Am văzut de departe cele două sfere luminoase, gata de atac, dar vremea, care pe munte se schimbă într-o fracțiune de secundă, ne întinse o mână de ajutor neașteptată. Descărcările electrice puteau veni
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]