202 matches
-
culorile ermetice: etajera neagră, noaptea violetă, arbori albaștri ș.a.m.d. - și imaginează decoruri exaltante, lipsite de discreția simbolistă, compromise de teatralism, emfază, de aplecarea spre fastuosul excesiv. Ambianța este întotdeauna somptuoasă: edificii cu statui de alabastru și trepte de agată, sanctuare înconjurate de livezi cu fructe ca „sori de diademe”, podoabe de aur și pietre prețioase, iar peste toate - îngerii care cântă din flaute de aur. Ansamblul se configurează baroc, cu o scenografie epatantă, însă aglomerarea de obiecte strălucitoare nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
cărei subiect Verdi compusese opera La battaglia di Legnano. Deoarece Méry a murit între timp, textul a fost completat de către Camille Du Locle. Verdi a compus primul act la Paris, după care în Martie 1866 s-a întors la Sant'Agata unde con furore (plin de furie) a compus încă trei acte. Situația politică se înrăutățise, iar Verdi, ca de obicei, lua parte activă la lupta de unificare a Italiei. Negocierile dintre Italia, Austria și Prusia au condus în cele din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
necruțătoare asupra ungherelor ascunse ale interiorității, unde pulsează substanța profundă a vieții”. După o culegere de povestiri, Întoarce-te, Esthera (1999), adevărată probă de încercare a uneltelor sub aspect tematic și stilistic, P. dobândește consacrarea ca prozatoare odată cu publicarea romanului Agata murind (2003; Premiul Uniunii Scriitorilor). Unanimă în a-l aprecia, exegeza încă tatonează în privința interpretării acestui roman, seducător și cu totul „ciudat”, sub mai multe raporturi. De pildă, unii cred că ar fi singura carte autentic postmodernistă de la noi, alții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
contemporane” (Ovidiu Mircean) - a acestui roman descris ca fiind „intim și psihologic, de orientare feministă” și drept un „captivant roman de actualitate, condimentat cu erotism și senzațional” (Nicolae Oprea). Protagonista este Augusta, femeie aflată în plină maturitate, a cărei soră, Agata, murise cu decenii în urmă, la vârsta de opt ani. Cimitirul în care fusese înhumată fetița va fi dezafectat și reamplasat din motive obiective - dată fiind degradarea terenului etc. - de autorități, iar aparținătorii celor înmormântați acolo sunt invitați să asiste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
sunt invitați să asiste la operațiune, pentru identificarea sepulturilor și supravegherea transferului. Pe de altă parte, Augusta se află după o îndelungată cură de psihoterapie și, în principiu vindecată, își reasumă sinele, printr-o autoscopie retrospectivă - în care anamneza morții Agatei are un loc important -, dublată de o mistuitor- izbăvitoare dezlănțuire de erotism. Poate fi vorba astfel, parabolic, cum au observat comentatorii, de o „dublă deshumare”. Nu tematica și așa-zicând anecdotica în sine sunt relevante în ce privește puterea de seducție a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
față de filonul abisal și vitalist din romanele lui Nicolae Breban, ca și, mai evident, față de estetica onirismului și, în consecință, față de procedeele suprarealismului pictural, în special în versiunea cultivată de Magritte, cu a cărui creație romanul comportă afinități frapante. Romanul Agata murind este psihologic și analitic, dar nu după rețetele tradiționale, ci e un text extrem de atent lucrat, recuperabil și în cadrele esteticii realiste. Definitoriu este însă tocmai haloul de sugestie, ireductibil în chip univoc fie la tematică, fie la stil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
explicarea intelectualistă, ca și lamentația gratuită sau exhibarea fervent autenticistă a interiorității, eventual sub semnul mizerabilismului provocator. SCRIERI: Narațiuni întâmplătoare, Cluj-Napoca, 1989; Poemul deshumat, Cluj-Napoca, 1994; Creier intermediar, Oradea, 1997; Întoarce-te, Esthera, Cluj-Napoca, 1999; Muncile lui Don Quijote, Pitești, 2000; Agata murind, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Paradoxul grămezii, RL, 1985, 7; Ioan Moldovan, „Narațiuni întâmplătoare”, F, 1989, 9; Ion Buzera, Narațiuni deloc întâmplătoare, R, 1989, 10; Alex. Ștefănescu, Prezențe lirice, RL, 1989, 45; Valentin Tașcu, Jocul poeziei și al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
65; Horia Gârbea, Neliniștit, fără încântare, LCF, 2003, 32; Sanda Cordoș, Deshumări și emancipare, APF, 2003, 7-8; Ovidiu Mircean, O oglindă în care nu mai e nimeni, ST, 2003, 9; Iuliana Alexa, Senzualitate și moarte, RL, 2003, 43; Crenguța Năpristoc, „Agata murind”, OC, 2003, 198. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
incizie în intimitatea unei colectivități aflate într-o situație dramatică, tentativă refăcută și în Pescarii. Romanul Diplomatul, tăbăcarul și actrița, scrierea care i-a adus lui A. o relativă consacrare, urmărește destinele a trei personaje: „consulul” Barbu Sălceanu, fiica lui, Agata, și cizmarul Alexandru Gangu. Cu Barbu Sălceanu, un posibil Sneghirev autohton, evident mai puțin complicat decât personajul lui Dostoievski, se inaugurează o galerie de învinși, oameni pe care existența nu i-a cruțat. Eșuat sau refugiat în abjecție, Sălceanu caută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
Gregorio. Domnul poartă lavalieră și se sprijină într-un baston cu mînerul de argint; doamna are părul ondulat în valuri ninse, prins într-un fileu ca pînza de păianjen, iar pe rochia de triple voile negru poartă o broșă de agată montată în platină. Par coborîți dintr-o Veneție de demult, o Veneție calmă, albastră, cu tonuri pastelate de verde și cenușiu. Bătrînul întreabă: O căutați pe Peggy? Răspund că da și el îmi pune diagnosticul: Sunteți româncă. Apoi, îmi spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Const. Berariu, Elena Niculiță - Voronca, Valeriu și Victor Braniște, Ioan A. Basarabescu, Grig. I. Alexandrescu, Duiuliu Zamfirescu, Mihai Teliman, Emil Grigoroviță ș.a. Iată și câteva titluri ale lucrărilor publicate la subsolul de ziar Foișoara: „Cosminul și Dumbrava roșie”, „Codrul Cosminului”; „Agata Bârsescu în teatrul „Raimund” - voci de presă”; „Războieni” de V. A. Urechia, cu prilejul solemnității dezvelirii monumentului ridicat de ofițerii regimentului XV de Războieni spre comemorarea marelui război susținut la 26 iulie 1476 de Ștefan Vodă cel Mare contra sultanului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și îl prezenta cu căldură. El se opunea oricăre politici exclusiviste pe care credea că o practică nou înființatul partid democratic. * Atunci, în 1899, în Sentinela, ziar independent al românilor bucovineni (septembrie 1898 - aprilie 1899) M. Teliman semna în foița: „Agata Bârsescu în Cernăuți” și scria: „Când te pui să scrii despre Agata Bârsescu nu știi ce să zici mai întâi și nu știi în ce mod să vorbești, ce atribute să întrebuințezi spre a caracteriza această zână a artei dramatice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care credea că o practică nou înființatul partid democratic. * Atunci, în 1899, în Sentinela, ziar independent al românilor bucovineni (septembrie 1898 - aprilie 1899) M. Teliman semna în foița: „Agata Bârsescu în Cernăuți” și scria: „Când te pui să scrii despre Agata Bârsescu nu știi ce să zici mai întâi și nu știi în ce mod să vorbești, ce atribute să întrebuințezi spre a caracteriza această zână a artei dramatice. Ai putea pune un preț de o sută de galbeni pentru inventarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
știi în ce mod să vorbești, ce atribute să întrebuințezi spre a caracteriza această zână a artei dramatice. Ai putea pune un preț de o sută de galbeni pentru inventarea unui adjectiv nou, ce nar fi fost deja întrebuințat pentru Agata Bârsescu și nimenea n-ar câștiga premiul”. El o proclamă „îngeroaică” - „cuvânt nou care împreuna gingășia femeiască cu puterea bărbătească în sufix”, concluzionând: „Neamțul n-are așa ceva. El are Engel, Engelschen, Engelein, Kiebes Engelein sűsses Engelchen, însă îngeroaică n-are
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nimenea n-ar câștiga premiul”. El o proclamă „îngeroaică” - „cuvânt nou care împreuna gingășia femeiască cu puterea bărbătească în sufix”, concluzionând: „Neamțul n-are așa ceva. El are Engel, Engelschen, Engelein, Kiebes Engelein sűsses Engelchen, însă îngeroaică n-are.” (Victor Morariu „Agata Bârsescu și Bucovina” în revista FătFrumos nr.5/1936, Cernăuți) * „La Sentinela, condusă de frații Dionisi și Zaharia Veronca a lucrat Mihai Teliman, unde a stat scurt timp: din 11 noiembrie 1898 până la 9 aprilie 1899, cât timp era și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe care o alcătuiește pentru prietenul său Radu Petrescu, al cărui fiu încă nu se născuse - îl numește "roman cu o mie de personaje"66. Mircea Horia Simionescu recurge de câteva ori la referința picturală în explicarea (parodică) a numelor. Agata este prilejul pentru o referință la un personaj dintr-un tablou al cărui titlu nu este numit, aparținând lui Géricault: Într-o seară de iarnă, mă aflam în salonul ei încărcat ca un muzeu cu obiecte de artă, albușe cu
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
geologice, tablouri miniaturale, colecții din Marie Claire, vase de tot felul. Mă prefăceam că disting în semiîntunericul care se lăsase, linia unei siluete ecvestre dintr-un tablou de Géricault. Urmăream atent conversația monotonă, cu voce gravă și în surdină, a Agatei cu o prietenă zgribulită și lăcrămoasă 67. Numele Alda imaginează momentul genezei unei picturi a lui Breughel: Bruegel trebuie să fi avut viziunea Turnului Babel privind din iarbă, cu un ochi mic, fantastica cetate care este trunchiul retezat, rămas în
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
5. Acesta pare să fi fost scris și citit în Akademia de Platon (în 394-390 î.Hr.) ca un dialog funebru care elogia calitatea de mare învățător, talentul pedagogic al înțeleptului de curând defunct și, totodată, pe „omul desăvârșit” (kalo" kai agato" = „omul frumos și bun”)6. Merită să redăm aici, fie și sumar, esența acestei capodopere antice, precursoare a teoriei curriculumului, atribuită de Platon maestrului său Socrate. Avem de-a face cu o tragedie, tulburătoare prin semnificațiile etice, epistemice, mathetice și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
soldat, rănit și muribund, atenianul Theaitetos 8. Susținându-l, Eukleides află că, în adolescență, Theaitetos avusese o întâlnire revelatoare cu Socrate, care îi modificase întregul mod de a gândi și de a fi, transformându-l într-o personalitate (kalo" kai agato")9. Era, probabil, vorba de una dintre acele peak experiences („experiențe cruciale”) pe care le-au studiat în secolul XX psihologii umaniști, precum Abraham Maslow 10. Ajuns în Atena, Eukleides a avut șansa să-l întâlnească și el pe Socrate
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Socrate. 5. Platon, Opere, vol. VI, ed. cit., 1989. Theaitetos (Qeaithto") a fost tradus de M. Ciucă (pp. 160-298). În continuare, trimiterile la dialogul Theaitetos se fac la această ediție. 6. Idealul educațional al „omului frumos și bun” (kalo" kai agato"), al „omului desăvârșit” este specific întregii filosofii platonice, dar și civilizației ateniene din „secolul de aur al lui Pericle”. 7. Pretextul este clarificat de Diogene Laerțiu (op. cit., II, 106-108 - pp. 187-188). Eukleides din Megara este un personaj real, vestitul întemeietor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Balif și Gr. T. Popa, fizicianul savant Ștefan Pricopiu, chimiștii Poni și Cernătescu, agronomul Ion Ionescu de la Brad, matematicianul Dumitru Mangeron. De Iași este legată opera spectacolelor puse în valoare de personalități de felul lui Lucian și Millo, George Enescu, Agata Bârsescu și Aglaie Pruteanu, Miluță Gheorghiu și Costache Sava, un Vâlcu, Viorica Cortez, Ionel Voineag... Aici au dat culoare operei lor Corneliu Baba, Boușcă, Gânju... Casa Dosoftei Iașul se mândrește cu Grădina Botanică înființa tă de Anastasie Fătu, cu Muzeul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
nu a mai lucrat o scurta perioada cu M (in centru echipele formate din doi terapeuți schimbau periodic copilul la care lucrau). M nu înțelegea de ce supervizorul nu se mai juca la fel de mult cu el si de cate ori o vedea se Agata de ea, o imbrățișa si trăgea de ea ca sa se joace împreuna. Cu supervizorul centrului, avea un joc special de genul “Ba da , ba nu “ in care copilul meu se distra foarte bine. 8. In ce a constat intervenția supervizorului
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
to foster pupils thinking”, În Education, nr. 2, Indianapolis. Ionescu, M. (2000), Demersuri creative În predare și Învățare, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană. Ionescu, M., Radu, I. (1995), Didactica modernă, Cluj-Napoca, Editura Dacia. Istrate, O. (2000), Educația la distanță, Botoșani, Editura Agata. Iucu, R.B. (2001), Instruirea școlară. Perspective teoretice și practice, Iași, Editura Polirom. Jalobeanu, M. (2001), WWW În Învățământ - Instruirea prin Internet, Cum căutăm și cum publicăm pe Web, Cluj-Napoca, Casa Corpului Didactic. Jinga, I., Negreț, I. (1995), Învățarea eficientă, București
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu mijloace cu totul neașteptate, cu mijloacele tehnice ale unui șantier - scară dublă, betonieră, roabă, plăci de carton, sape, nisip și pietriș - și-au conceput performance- ul intitulat Don Kiewicz & Sancho Waniec (cu trimitere la Don Quijote și Sancho Panza) și Agata Maszkiewicz (PL) și Magdalena Chowaniec (AT). Ca și personajele lui Cervantes, s-au luptat cu morile de vânt ale tehnicii, toate puse în mișcare direct de „artiste” sau cu ajutorul unor frânghii, însoțite de muzica de fond sau creând cu instrumentele
eXplore dance festival (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4211_a_5536]
-
sutien sau chiloți pe corp, care-și făcuse din soare un amant permanent, singurul pe care-l lăsa să o îmbrățișeze fără nimic pe ea“... Dan Chișu: Singur sub duș. Editura Nemira, București, 2004. Preț: 249 000 lei. Cimitir strămutat „Agata murind“ este cartea care i-a adus scriitoarei Dora Pavel Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor pe anul 2003. „Romanul este povestea unui oraș oarecare și mai exact a cimitirului din respectivul oraș. Primăria hotărăște să transfere o parte a
Agenda2004-51-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283191_a_284520]