KorAP: Find »[drukola/base=agitare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...39 >

958 matches

Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266

adsorbției (Batzias și Sidiras, 2004). Capacitatea de adsorbție a lemnului de Simpoh cuaternizat a fost testată la trei viteze de agitare (50, 100, 150 rpm) și este favorizată de creșterea vitezei de agitare (Low și al., 2000). Efectul vitezei de agitare asupra reținerii Verde malachit pe rumeguș de Azadirachta indica a fost studiat prin modificarea vitezei de la 100 la 300 rpm (Khattri și Singh, 2009). Viteza de agitare influențează reținerea colorantului la valori mici ale acesteia. La creșterea vitezei de agitare

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
favorizată de creșterea vitezei de agitare (Low și al., 2000). Efectul vitezei de agitare asupra reținerii Verde malachit pe rumeguș de Azadirachta indica a fost studiat prin modificarea vitezei de la 100 la 300 rpm (Khattri și Singh, 2009). Viteza de agitare influențează reținerea colorantului la valori mici ale acesteia. La creșterea vitezei de agitare de la 150 la 300 rpm, reținerea nu este puternic influențată și timpul necesar atingerii echilibrului rămâne nemodificat. 3.2.3.4. Influența electroliților și a surfactanților Efluenții

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
agitare asupra reținerii Verde malachit pe rumeguș de Azadirachta indica a fost studiat prin modificarea vitezei de la 100 la 300 rpm (Khattri și Singh, 2009). Viteza de agitare influențează reținerea colorantului la valori mici ale acesteia. La creșterea vitezei de agitare de la 150 la 300 rpm, reținerea nu este puternic influențată și timpul necesar atingerii echilibrului rămâne nemodificat. 3.2.3.4. Influența electroliților și a surfactanților Efluenții industriali textili conțin deseori concentrații suficiente de electroliți și surfactanți. Desorbția colorantului Verde

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
modifică substanțial structura lemnului. 3.2.6. Funcționalizare cu compuși organici Rumegușul de Castanopsis sclerophylla (Lindl.) Schott. (Gong și al., 2009) funcționalizat s-a obținut astfel: 20 g rumeguș s-au introdus în 240 mL dioxan, s-au adăugat sub agitare 24 mL NaOH 20% și 40 mL epiclorhidrină (EPI), cu agitarea suspensiei timp de 5 h la 65șC. După menținere peste noapte la temperatura camerei, rumegușul epoxi-activat s-a filtrat și s-a spălat cu tampon Na2CO3-NaHCO3 0,1 M

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Rumegușul de Castanopsis sclerophylla (Lindl.) Schott. (Gong și al., 2009) funcționalizat s-a obținut astfel: 20 g rumeguș s-au introdus în 240 mL dioxan, s-au adăugat sub agitare 24 mL NaOH 20% și 40 mL epiclorhidrină (EPI), cu agitarea suspensiei timp de 5 h la 65șC. După menținere peste noapte la temperatura camerei, rumegușul epoxi-activat s-a filtrat și s-a spălat cu tampon Na2CO3-NaHCO3 0,1 M (pH 9,5). Pentru cuplarea ligandului funcțional, rumegușul activat se resuspendă

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
a spălat cu tampon Na2CO3-NaHCO3 0,1 M (pH 9,5). Pentru cuplarea ligandului funcțional, rumegușul activat se resuspendă imediat în dioxan care conține 12 g glutamat monosodic și pentru neutralizare se adaugă, în prezență de fenolftaleină, NaOH 20% sub agitare. Amestecul de reacție se agită 4 h la 55șC și se lasă peste noapte la temperatura camerei. Produsul final de reacție se filtrează și se spală cu apă distilată, după care se usucă la 50șC timp de 24 h în

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
ar fi structura fizică, natura chimică și grupele funcționale; - condițiile de activare a materialului polimeric brut (tratarea fizică, modificări chimice); - influența variabilelor de proces, cum ar fi timpul de contact, concentrația inițială a colorantului, cantitatea de polimer și viteza de agitare; - chimia colorantului (valoarea pKa, polaritatea, masa moleculară, grupele funcționale); - condițiile din soluție: pH-ul, tăria ionică, temperatura și prezența impurităților. Capacitatea de adsorbție a chitosanului depinde de o serie de parametri fizici, cum ar fi cristalinitatea, aria suprafeței, porozitatea, tipul

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
sunt potrivite pentru utilizarea ca adsorbenți, datorită ariei lor mici a suprafeței și lipsei de porozitate. Granulele se prepară de obicei prin introducerea sub formă de picături a unor soluții de chitosan cu vâscozitate mare într-o soluție bazică, cu agitare ușoară. Diametrul picăturilor, cât și viteza de curgere controlează diametrul granulelor. Unii autori (Wu și al., 2000) au raportat capacitatea de adsorbție de 2-4 ori mai mare a granulelor comparativ cu fulgii, în funcție de sursa materiilor prime reziduale. De exemplu, capacitatea

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de adsorbție în prezența NaCl 0,24 M, 0,4 M și 0,8 M este cu aproximativ 7%, 32%, respectiv 39% mai mică decât în cazul soluției fără NaCl (Chiou și Li, 2003). 3.3.5.8. Viteza de agitare Agitarea este un parametru important în adsorbție, deoarece influențează distribuția adsorbatului în volumul soluției și formarea stratului limită extern. În general, viteza de agitare influențează viteza de îndepărtare a colorantului, iar reținerea se intensifică cu creșterea vitezei de agitare. Agitarea

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
adsorbție în prezența NaCl 0,24 M, 0,4 M și 0,8 M este cu aproximativ 7%, 32%, respectiv 39% mai mică decât în cazul soluției fără NaCl (Chiou și Li, 2003). 3.3.5.8. Viteza de agitare Agitarea este un parametru important în adsorbție, deoarece influențează distribuția adsorbatului în volumul soluției și formarea stratului limită extern. În general, viteza de agitare influențează viteza de îndepărtare a colorantului, iar reținerea se intensifică cu creșterea vitezei de agitare. Agitarea reduce

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
decât în cazul soluției fără NaCl (Chiou și Li, 2003). 3.3.5.8. Viteza de agitare Agitarea este un parametru important în adsorbție, deoarece influențează distribuția adsorbatului în volumul soluției și formarea stratului limită extern. În general, viteza de agitare influențează viteza de îndepărtare a colorantului, iar reținerea se intensifică cu creșterea vitezei de agitare. Agitarea reduce rezistența la stratul limită și crește mobilitatea sistemului. Intensificarea agitării micșorează efectul transferului extern de masă. Uzun și Güzel (2004) au raportat că

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de agitare Agitarea este un parametru important în adsorbție, deoarece influențează distribuția adsorbatului în volumul soluției și formarea stratului limită extern. În general, viteza de agitare influențează viteza de îndepărtare a colorantului, iar reținerea se intensifică cu creșterea vitezei de agitare. Agitarea reduce rezistența la stratul limită și crește mobilitatea sistemului. Intensificarea agitării micșorează efectul transferului extern de masă. Uzun și Güzel (2004) au raportat că adsorbția coloranților Orange II și Cristal violet este favorizată de viteza mare de agitare. În

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
agitare Agitarea este un parametru important în adsorbție, deoarece influențează distribuția adsorbatului în volumul soluției și formarea stratului limită extern. În general, viteza de agitare influențează viteza de îndepărtare a colorantului, iar reținerea se intensifică cu creșterea vitezei de agitare. Agitarea reduce rezistența la stratul limită și crește mobilitatea sistemului. Intensificarea agitării micșorează efectul transferului extern de masă. Uzun și Güzel (2004) au raportat că adsorbția coloranților Orange II și Cristal violet este favorizată de viteza mare de agitare. În altă

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
adsorbatului în volumul soluției și formarea stratului limită extern. În general, viteza de agitare influențează viteza de îndepărtare a colorantului, iar reținerea se intensifică cu creșterea vitezei de agitare. Agitarea reduce rezistența la stratul limită și crește mobilitatea sistemului. Intensificarea agitării micșorează efectul transferului extern de masă. Uzun și Güzel (2004) au raportat că adsorbția coloranților Orange II și Cristal violet este favorizată de viteza mare de agitare. În altă lucrare (Uzun, 2006) au indicat doar un slab efect al vitezei

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de agitare. Agitarea reduce rezistența la stratul limită și crește mobilitatea sistemului. Intensificarea agitării micșorează efectul transferului extern de masă. Uzun și Güzel (2004) au raportat că adsorbția coloranților Orange II și Cristal violet este favorizată de viteza mare de agitare. În altă lucrare (Uzun, 2006) au indicat doar un slab efect al vitezei de agitare asupra adsorbției Reactive Yellow 2 și Reactive Black 5, concluzie la care au ajuns și alți autori (Wu și al., 2000). 3.3.5.9

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
efectul transferului extern de masă. Uzun și Güzel (2004) au raportat că adsorbția coloranților Orange II și Cristal violet este favorizată de viteza mare de agitare. În altă lucrare (Uzun, 2006) au indicat doar un slab efect al vitezei de agitare asupra adsorbției Reactive Yellow 2 și Reactive Black 5, concluzie la care au ajuns și alți autori (Wu și al., 2000). 3.3.5.9. Temperatura Temperatura este un parametru important care influențează procesul de adsorbție. Adsorbția coloranților pe chitosan

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
are loc predominant prin schimb ionic și nu prin interacțiune electrostatică. Capacitatea bentonitului de a îndepărta colorantul Verde malachit din soluții apoase a fost studiată pentru diferite concentrații de adsorbat, variind cantitatea de adsorbent, temperatura, pH-ul și timpul de agitare (Tahir și Rauf, 2006). Reținerea chinalizarinei pe bentonit saturat cu diferiți cationi a arătat că a fost adsorbită o cantitate mai mare de colorant de către smectitul homoionic cu diferiți cationi (cu excepția smectitului homoionic cu potasiu) (Ayari și al., 2007). Cantitatea

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de A. niger (ATCC 11414) care a fost inoculată într-un mediu lichid (pH=5,0) cu compoziția (g/L): dextroză, 20; peptonă, 10; extract de drojdie, 3. Culturile au fost crescute în condiții aerobice, la temperatura de 230C, sub agitare. Fungul dezvoltat sub formă de peliculă a fost separat (după 4 zile de creștere) de mediu prin filtrare (membrană cu pori de 150 µm) (Fu și Viraraghavan, 2000; 2001b; 2002a; 2002b). Peliculele fungice au fost spălate cu apă deionizată și

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
într-un mediu lichid (pH=4,5), autoclavat, care conține (g/L); d-glucoză (10,0); KH2PO4 (20,0); MgSO4·7H2O (0,5); NH4Cl (0,1); CaCl2·H2O (0,1); tiamină (0,001). După inoculare flacoanele au fost menținute sub agitare la 150 rpm, timp de 7 zile, la 30șC. Apoi, biomasa rezultată a fost separată de mediu prin centrifugare, spălată cu o soluție salină fiziologică și uscată în vacuum la 50șC (Bayramoglu și Arica, 2006). Morfologia suprafeței miceliului fungului nativ

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
g), streptomicină (0,3 g) și apă distilată (1000 mL). O suspensie de spori cu o concentrație de 106 spori/ mL, în apă distilată sterilă, s-a inoculat în mediul Czapek-Dox lichid la 27 ± 2șC, timp de 5 zile, cu agitare 125 rpm. După perioda de incubare, miceliul (dezvoltat sub formă de fulgi) a fost separat prin filtrare, spălat și a fost utilizat ca biosorbent viabil în același mod descris anterior (Sathishkumar și al., 2004), sau neviabil după diverse pretratamente. Pentru

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
suspensie de spori fungici (care conține 106 spori) a fost inoculată în 200 mL mediu steril Czapek-Dox în care s-a introdus un disc steril perforat (12 cm diametru). S-a incubat la 27 ± 2șC, timp de 5 zile, sub agitare la 125 rpm. După perioada de incubare, discul pe care s-a dezvoltat miceliul a fost utilizat în studiile ulterioare, după ce a fost atent spălat cu apă deionizată (Binupriya și al., 2007b, 2008). Imaginile SEM ale fungului Trametes versicolor relevă

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
colorant cunoscut pentru toxicitatea sa, deoarece este utilizat pe scară largă, a fost ales ca model pentru a examina performanța de adsorbție a EPS. În mediul de cultură s-a inoculat tulpina TJ-1 și s-a incubat la 25șC sub agitare timp de 48 ore. Mediul fermentat a fost centrifugat (4000 rpm, 30 min) pentru a separa celulele. Supernatantul conținând EPS a fost păstrat la 4șC în frigider pentru a fi utilizat ulterior. Binupriya și al. (2009) au utilizat B. subtilis

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
NaNO3 (1) și MgSO4·7H2O (0,5) în apă distilată. În mediul cu pH-ul ajustat la 5,5, autoclavat (la 121șC, 20 minute) s-a inoculat o suspensie de spori și s-a menținut 7 zile la 25șC, sub agitare. După dezvoltarea fungului biomasa a fost separată prin filtrare, spălată cu apă distilată și uscată 24 ore la 60șC. Biomasa fungică uscată a fost mojarată și sitată selectând particulele de 150 μm, utilizate ulterior ca biosorbent (Iscen și al., 2007

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
60șC. Biomasa fungică uscată a fost mojarată și sitată selectând particulele de 150 μm, utilizate ulterior ca biosorbent (Iscen și al., 2007). O tulpină de Aspergillus niger a fost cultivată pe ape reziduale rezultate din procesarea cartofilor la 28șC sub agitare (150 rpm), timp de 5 zile (Khalaf și Khalaf, 2005). Biomasa a fost separată de mediul de creștere prin filtrare. După spălare cu apă deionizată biomasa fungică a fost uscată la 80șC (20 ore). Biomasa uscată a fost mojarată pentru

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Bayramoğlu, 2007). Alge Referitor la biosorbția coloranților pe alge există un număr redus de studii, dintre care Aksu și Tezer (2005) au utilizat microalga verde Chlorella vulgaris (obținută din colecție de cultură). După dezvoltarea într-un mediu lichid corespunzător sub agitare, timp de 4-5 zile, celulele de algă rezultate au fost separate prin centrifugare (4000 rpm), spălate și uscate la 60șC. Pentru studii de biosorbție o cantitate de biomasă uscată a fost suspendată în 100 mL apă bidistilată, omogenizată la 8000

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]