86 matches
-
de măsură și C. I. Parhon, ca mulți alții de aceiași moralitate, vor forma Institutul Româno-Sovietic în cadrul Academiei RPR, vor susține argumentat (ca și domnul Manu) că prioritatea în descoperirea insulinei aparține savantului sovietic L.V. Sobolev. Mai mult, munca lor „agitatorică (!), propagandistică și organizatorică’ trebuia mereu îmbunătățită (D. Danielopolu), în bună tradiție marxist-leninistă și a vigilenței de clasă. Adăugăm aici și impardonabilul gest al profesorului C.I. Parhon, pe care Paulescu l-a ajutat și sprijinit în elaborarea primului tratat de endocrinologie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fruntași ai cercului socialist din Iași, în jurul acestuia fiind întreținută o „atmosferă intelectuală și sentimentală” specială, de care nu numai G. Ibrăileanu își va aminti. Revista, ce nu s-a declarat inițial un organ socialist, cu profil politic și intenții agitatorice, formula ca prim scop informarea de tip enciclopedic în pas cu timpul, prezentarea unor teorii noi, a unor descoperiri și, complementar, lupta „în contra producțiunilor științifice greșite”. Campaniile revistei, susținute energic, cu agresivitate chiar și cu intemperanță, au influențat într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
ecouri brechtiene, a revoluției proletare într-o țară din America Latină, iar Mârâiala, reprezentată în 1981 și publicată în 1982, o viziune polemică asupra conformismului și lașității din contemporaneitatea imediată, ambele încadrându-se în formula, originală pe teren românesc, a „teatrului agitatoric” (Constantin Cubleșan). Atenția criticii a fost atrasă în special de calitățile stilistice ale altei piese din culegerea publicată în 1982, Europa, aport-viu sau mort, comedie politică, dar și meditație asupra sensurilor istoriei și asupra dialecticii dintre spiritul revoluționar, întrupat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
cea mai mare primejdie care amenință tânăra noastră poezie: lipsa de originalitate - și care duce la un formalism tot atât de primejdios ca cel cultivat de curentele burgheze. La bază stă, bineînțeles, o confuzie: poeții vor să creeze o poezie cât mai agitatorică și cad În lozincă, tocmai pentru că nu și-au Însușit o concepție justă, nici asupra realității de astăzi și nici asupra legilor poeziei. Ei uită că arta socialistă - cum spune Lenin - «se deosebește calitativ de Întreaga artă precedentă». Gorki spunea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Procurorul. În acest caz accepția noțiunii de versiune privește nu numai punctul de vedere regizoral ci și textul, transformat și reorganizat de Alexa Visarion care, dintr-o piesă așezată sfătos în trei acte, a decupat cu personalitate scenariul unui spectacol agitatoric, tulburător... [...]Alexa Visarion construiește cu liniștea celui care știe că a fi curajos înseamnă să nu te sperii de recunoașterea realității. În dezbaterea creată de Alexa Visarion pe scenă, cu mijloace de o plasticitate amintind decupajul cinematografic și, din film
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din '96! În sacoșa cu vinete și castraveți, agitatorul îți strecura prin Trompa lui Eustachi și broșura cu ticăloșiile istorice ale țărăniștilor, cu "țapul" vînzător de țară etc. etc. Brusc, după alegerile (pierdute), la tarabe se instalase liniștea mormîntului. Resuscitarea agitatorică s-a ivit însă, și mai abitir, în preajma scrutinului din 2000, și asta cu atîta înverșunare sonoră, încît bruia pur și simplu negocierea prețurilor. Cînd credeam că agitatorii partidului unic (cu falangele lui extreme, "de dreapta", "de stînga") și-au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
placheta de versuri Din inimă, consemnare discretă a impulsurilor erotice și a stărilor de tristețe. Linia aceasta e abandonată după 1944, când F. adoptă, în numeroasele-i volume (începând cu Sub steagul vieții, 1950), postura scriitorului angajat, la modul discursiv, agitatoric, patetic festivist, autopastișându-se manierist. Sunt pagini care, dincolo de unele elemente de meșteșug ținând de versificație, prin caracterul lor simplist, exterior (chiar și atunci când evocă momente sau personalități din trecutul național), prin grosiera și vinovata deformare a realului social-politic s-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
sau expedierea lor pudibondă undeva la periferie. În realitate, ni se dovedește, aceste producții „infestate propagandistic” au exercitat un rol major în procesul de impregnare a contextului social și ideologic, în „făurirea” (folosesc intenționat un cuvânt mult uzitat în discursul agitatoric) unei gândiri sociale adaptate nevoilor puterii. În „Prefață”, autorii acestei reconstituiri o spun explicit: vor să readucă în fața celor de azi producții uitate, considerate acum maculatură sau rebuturi estetice, dar care au exercitat un rol important în epocă, în procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
angajamentul” fiind uneori frust, la vedere, alteori ascuns, ingenios drapat. Trei tipuri de romane au fost confecționate având ca obiectiv impregnarea tinerei generații: romanele ilegalității (eroii sunt muncitori comuniști sau uteciști care sabotează statul capitalist, împrăștie manifeste sau desfășoară acțiuni agitatorice), romanele colectivizării (eroii sunt activiști cărora li se încredințează sarcina să lămurească țăranii neștiutori despre avantajele colectivizării și să lupte pentru întemeierea unor gospodării colective) și romanele șantierului, realizate după scheme cognitiv-acționale de proiectare-realizare a unui vis, după un model
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unei sensibilități adeseori exacerbate, poezia din Declarația patetică dezvăluie un veritabil umanism în descendența lui Whitman. Poemul devine un instrument de acțiune, de luptă. El contribuie la transformarea umanității înseși, precum și la aceea a poetului. Menirea acestuia din urmă este „agitatorică” și „duhovnicească”, el trebuie să caute mântuirea prin luptă. „Eu sunt cântăreț și om serios / cetățean și tovarăș al lumii”, declară P. E începutul unui discurs voit prozaic, dar de o solemnitate bine studiată. Versurile se desfășoară în falduri largi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
ar fi organizat „echipe ale morții”, lansată sub presiunea Securității de Radu Gyr (în „Glasul patriei”,1964), nu se confirmă. Nu este mai puțin adevărat că ținuta sa înflăcărată, participarea în costum național la manifestările legionare, folosirea versului în scop agitatoric au creat în epocă imaginea unui luptător fervent, iar aceasta l-a însoțit pretutindeni, plasându-l într-un con de umbră și damnându-l sub raport social și politic. Debutul scriitoricesc are loc în 1932, cu poeme publicate în „Junimea literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]