170 matches
-
Nu e nevoie de fițele astea: păreri, idei... Am spus, sînt resemnat. Dă-i drumul, pîna trag un somn.(...) Și o părere despre contradiscursul lui Béranger. Citit cu atenție, finalul din Rinocerii spune și altceva decît refuzul de a se aglutina în masă: neputința de a o face. Ei, rinocerii, sînt frumoși, muzicali. În frumusețea asta e și orbirea lui Mircea Eliade, a celorlalți, în fața legionarilor, dar și miraculoasă lume viitoare anunțată, între alții, de Rimbaud. Modern, Ionescu îi dă lui
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
cu care se va relua legătura în Polonia anilor cincizeci, după înlăturarea modelelor normative ale realismului socialist. Proza unei singure teme atotcuprinzătoare, frecventată aproape monografic: interacțiunea conflictuală dintre individ și formele existențiale care-i înăbușă și închircesc esența omenească, se aglutinează în jurul unui singur personaj, autorul însuși, cum a afirmat-o de atâtea ori. Pentru înțelegerea finalității ideatice, prinse într-o fabulație premeditat nonconformistă, alambicat parodică și absurdă, s-a apelat în majoritatea cazurilor la prestigioase suporturi bibliografice, precum Joyce, Kafka
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
Vechiul Testament, în nonfigurativ și în combustia interioară, nondiscursivă, a creației, în atemporal și în iluzia veșniciei. Cu alte cuvinte, coborînd tot mai adînc în preistorie, sculptorul se trezește direct în postistorie. Modernitatea lui se varsă în postmodernitate, timpii diferiți se aglutinează organic, verticala se răstoarnă și devine orizontală, diacronia se preschimbă în sincronie și succesiunea în simultaneitate. Suprafața obiectelor recente capătă strălucire și volubilitate proprie, lemnul se transformă în bronz, este împodobit cu materiale compozite și exuberante, munții se văd prin
Sculptura, de la natură la sens by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7112_a_8437]
-
că vasul (care avea motorul stricat) să fie remorcat înapoi în Marea Neagră. În dimineața zilei următoare, o explozie pulverizează vasul. Există un unic supraviețuitor. În jurul acestui "sîmbure narativ" (care, zice-se, l-ar interesa, în perspectivă, si pe Spielberg!), filmul aglutinează "materie", menită să reconstituie și să limpezească o realitate halucinanta. Pasagerii Strumei își cumpăraseră biletele cu bani grei, si așteptaseră mai mult de un an achiziționarea vasului și obținerea aprobărilor de plecare. "Setea de cîștig a unora s-a împletit
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
apropie între ei, nu e musai să le arăți un dușman comun și nici să le fluturi o recompensă colectivă ce le-ar inspira imediat ambiția de afirmare. Mai sunt și alte căi prin care îi poți face să se aglutineze. De pildă, dîndu-le un text și stîrnindu-le interesul în privința lui. Vor deveni furnici mărunțindu-i litera și asimilîn-du-i spiritul, ca într-o reacție în lanț de tip masoretic: textul va fi interpretat și răsinterpretat, născînd un jurul lui o literatură
În contra presei de estradă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8372_a_9697]
-
Căci, dacă există,/ Și eu aș fi/ O piatră în gura lui, ce învață să spună/ Cuvintele clare" (ibidem). Absența obiectului devine, așadar, o temă radicală, menită a corija o invazie obiectuală impură, un flux al unei materialități devastatoare ce aglutinează fiziologia, viciul, civilizația, istoria: "Am cunoscut tirania mirosului animal,/ Democrația alcoolică, oligarhia/ Discotecilor și pițipoancelor strălucitoare,/ Am inventat noi poziții și limbi,/ În care au crescut imperii și popoare" (ibidem). Comportîndu-se astfel, Alexandru Mușina își relevă strategia contrapunctică pe care
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
substitut al personajului. Și, în sfîrșit, cea de-a patra cale este aceea a construcției în sine, indiferentă față de modele și irepetabilă ca structură. Aceste construcții, fără a se raporta la realități deja cunoscute, sugerează plauzibil universuri condensate, stochează și aglutinează obiecte, forme, substanțe, densități și tonuri diferite fără o altă justificare decît aceea a unei conviețuiri legitime sau aleatorii. în aceste cutii, valize, dulapuri și în tot felul de alte recipiente, mai mult sau mai puțin identificabile, se adună toată
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
o face, însă, e nu din cauza gravității situației, ci mai degrabă din pricina ezitării prozatorului, care nu se poate hotărî asupra tipului de roman vizat. Căci, deși pare că ar vrea să adâncească traumele personajului, scriitorul nu face decât să le aglutineze fără sens și să le caricaturizeze atât de strident, încât proza începe să respire la tot pasul un aer de burlesc involuntar. Nimic nu poate fi, practic, bănuit de autenticitate sau de originalitate în cartea lui Ciprian Măceșaru. În primul
Metaromanul unui eșec by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4710_a_6035]
-
bîntuită de o epică subliminală, pe jumătate feerică, pe jumătate metafizică, pictura Danielei Chirion, cel puțin așa cum se dezvăluie ea astăzi, este un foarte special experiment plastic, dar unul care vizează interioritatea imaginii și nicidecum materialitatea ei. Aceste Ipostaze, care aglutinează trei vîrste ale formei și trei etape ale conștiinței de sine a pictoriței, au și o subtilă trimitere în viitor: un portret realizat în valori, aproape de alb/negru, un clar/obscur de factură nouă care, după toate aparențele, va accentua
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
ale operelor literare este unul pe cât de atent, pe atât de alert, aflat parcă într-o urgență a mărturisirii. Cărțile se cheamă una pe alta într-un mod impredictibil, cu nepăsare față de timpul și autorul de care aparțin, ceea ce le aglutinează fiind însăși moartea în diversele sale ipostaze literar-conceptuale. Într-un registru metaforic, se poate spune că este o carte insolită, filosofic-polițistă, având un singur personaj central, moartea, care comite o serie întreagă de crime aflate la confluența dintre carnal și
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
esența artei lui Konstantinos Kavafis. Cea de-a doua parte a studiului, A-l traduce pe Kavafis, punctează reperele transpunerii în altă limbă a unui poeta lector, al cărui discurs se configurează pe un fundal cultural bogat și complex, care aglutinează Antichitatea greco-latină, elenitatea bizantină și lumea Mediteranei Orientale. Confruntarea cu o poezie „în straturi” seamănă, până la un punct cu arheologia care, decopertând un sit străvechi, descoperă îngropate ruinele mai multor epoci istorice, cărora trebuie să le acorde egală atenție și
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
ea la Greil Marcus care, cu o energie debordantă, o amplifică, o adaptează interesului său de moment - o nevoie de a împărtăși la fel de imperioasă pe cât e dorința lui Van Morrsion de a se debarasa de cuvintele, sunetele, ghemul de imagini aglutinate de-a lungul căilor respiratorii, împiedicându- l, parcă, să tragă aerul în piept. O identică precipitare, o similară nerăbdare, viteză și nevroză răzbat din fiecare rând al lui Greil Marcus. Asemeni unei Alice ajunsă în Țara Minunilor, autorul se repede
Van the Man (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5929_a_7254]
-
de capricii ierarhice sau de cutume birocratice este o dovadă de superficialitate: nu în exterior, ci doar înlăuntrul său putem descoperi resorturile adevărate ale impulsului obscur care-i împinge inexorabil mâna către ștreangul fatal. Inspecțiune este o construcție sferică, autarhică, aglutinând toate datele necesare elucidării misterului acestei variante insolite de „crimă perfectă”. Să începem cu sfârșitul. La întrebarea „De ce?... de ce, nene Anghelache?”, după cum se știe, interogatul, „cumine, n-a vrut să răspunză”. Cuminte, cuminte, dar evident provocator și cu adresă: de
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
Primăvara, Vara, Toamna și Iarna. Genul lor proxim este chipul uman, portretul, garanție clasico-renascentistă a unității și a desăvîrșirii. Elementele sunt sugerate prin însumarea unei infinități de forme, de repere finite care le poartă substanța și le exprimă atributele. Apa aglutinează formele de viață specifice - pești, plante, crustacee etc.-, Focul este reprezentat prin recuzită și flacără, el fiind atît element în sine cît și spațiu de conversiune în care celelalte elemente se întîlnesc și se sublimează. în imaginea lui intră, deopotrivă
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
politică, decât de realitate istorică acoperită de documente. Ipoteza că în cristalizarea statului medieval romînesc cumanii au avut o partitură decisivă e, desigur, menită să iște controverse și să creeze perplexitate. Mizând pe cartea "barbarului bun", a străinului capabil să aglutineze forțele politice locale, cartea lui Neagu Djuvara va irita multă lume. Cum, nu mai suntem urmașii Romei, se vor stropși naționaliștii de serviciu. Nu descindem direct din Traian și Decebal? A fost nevoie de-o obscură căpetenie cumană pentru a
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
armonios, câteodată și contrapunctic, asprimile ambianței palpabile cu digresiunile lejere ale închipuirii. Avem doar de-a face, cum s-a mai spus, cu o ,autobiografie fantastică". Considerată din perspectiva teoretică a celor câteva repere poetice amintite care tind să se aglutineze într-un sistem coerent și unitar, cu oricâte neîmpliniri, lumea în care trăiește autorul se alcătuiește mai ales pe principiul antinomiilor existențiale: spirit-corporalitate, absolut-materie, masculin-feminin, evidențiate prin intermediul unui procedeu de aceeași natură dual-contradictorie - prezentul contemporan și trecutul redimensionat cu ajutorul amintirilor
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
cărții. Din păcate, ambele pariuri sunt pierdute. Căci, punând laolaltă, în ordinea apariției (deseori încălcată, din motive neexplicate), texte de facturi diferite, elaborate în etape de creație diferite, a rezultat o antologie inegală. Căci este o iluzie să crezi că, aglutinând, într-o ordine cronologică aproximativă, textele despre cutare scriitor ale cuiva, obții o monografie virtuală. Astfel, dacă Poezia lui Eminescu (1930) se completează bine cu Atitudinea și formele eului în lirica lui Eminescu (1939) și, eventual, cu capitolul Eminescu din
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
Dar ele sînt, într-adevăr, foarte interesante în discuție. Polipticul este un fel de palimpsest pe orizontală, iar palimpsestul este un fel de poliptic în profunzime. Așa cum se adiționează ele în palimpsest, straturile de imagine, unul deasupra celuilalt, așa se aglutinează, pe orizontală, prin ansamblare, imaginile în poliptic. Dar aici se insinuează și o diferență metafizică. Palimpsestul este abisal, polipticul este diurn, palimpsestul este diacronic, polipticul este sincronic, palimpsestul este historist și modernist, polipticul este anistoric și postmodern. Iar relația cu
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
Aurel Stroe ori Costin Miereanu, în care schema formei este cu totul bulversată, demonstrează, fără îndoială, această libertate. Și mai probează ceva: prioritatea pe care acești compozitori o acordă imaginației. O imaginație care poate separa toate ideile și le poate aglutina din nou în orice distribuție dorește autorul. Dar, dacă fantezia creatoare nu ar fi călăuzită de anumite principii care să îi asigure într-o oarecare măsură conformitatea și legitimitatea, atunci totul s-ar transforma într-un joc „dada” ori într-
Cauz?, efect by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84379_a_85704]
-
pentru întregul acțiunii. Și, în sfîrșit, cea de-a patra cale este aceea a construcției în sine, indiferentă față de modele și irepetabilă ca structură. Aceste construcții, fără a se raporta la realități deja cunoscute, sugerează plauzibil universuri condensate, stochează și aglutinează obiecte, forme, substanțe, densități și tonuri diferite fără o altă justificare decît aceea a unei conviețuiri legitime sau aleatorii. în aceste cutii, valize, dulapuri și în tot felul de alte recipiente, mai mult sau mai puțin identificabile, se adună toată
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
din Londra și datorită unei tenace profesoare, nominalizata Julia Walter, cîndva protagonistă în Educating Rita. În "seria lecțiilor de viață hollywoodiene, robinsoniada Naufragiatului Tom Hanks n-a mai înregistrat succesul lui Forrest Gump, în ciuda eforturilor lui Robert Zemeckis de a aglutina meditații metafizice de ultimă oră. Într-o extrem de interesantă relație cu trecutul s-a plasat în schimb americanul Ang Lee, reîntors în Taiwanul de origine pentru un exemplar film deopotrivă educativ și distractiv, demonstrînd posibilitatea dialogului între culturi. Dialog facilitat
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
Simona Vasilache Volumul Sfârșit și început de secol (Cartea Românească, 2013) adună articole, cronici, evocări semnate de Gabriel Dimisianu în presa ultimilor ani. Impresia pe care o lasă textele, aglutinate în chip firesc, prin simpla lor punere laolaltă, e a cuiva care scrie fiindcă îl trage inima, sau când nu se poate tăcea, când atitudinea este necesară. Așadar, multe însemnări sunt lecturi amicale, revizitări de oameni și cărți, fără a
Plăcere și datorie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2833_a_4158]
-
Primăvara, Vara, Toamna și Iarna. Genul lor proxim este chipul uman, portretul, garanție clasico-renascentistă a unității și a desăvîrșirii. Elementele sunt sugerate prin însumarea unei infinități de forme, de repere finite care le poartă substanța și le exprimă atributele. Apa aglutinează formele de viață specifice - pești, plante, crustacee etc.-, Focul este reprezentat prin recuzită și flacără, el fiind atît element în sine cît și spațiu de conversiune în care celelalte elemente se întîlnesc și se sublimează. În imaginea lui intră, deopotrivă
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
Vechiul Testament, în nonfigurativ și în combustia interioară, nondiscursivă, a creației, în atemporal și în iluzia veșniciei. Cu alte cuvinte, coborînd tot mai adînc în preistorie, sculptorul se trezește direct în postistorie. Modernitatea lui se varsă în postmodernitate, timpii diferiți se aglutinează organic, verticala se răstoarnă și devine orizontală, diacronia se preschimbă în sincronie și succesiunea în simultaneitate. Suprafața obiectelor recente capătă strălucire și volubilitate proprie, lemnul se transformă în bronz, este împodobit cu materiale compozite și exuberante, munții se văd prin
Sculptura, de la materie la sens (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7921_a_9246]
-
demagogii banale (toate războaiele sunt criminale, distrugerea planetei, omniprezența morții etc.)sunt asociate grămezi de semne care nu au nici o legătură cu Parsifal, iar scena este supraîncărcată cu cele mai disparate obiecte, imagini. Pe turnanta care se mișcă mereu sunt aglutinate fațade clasice, cotețe, cocioabe, lagăre, platforme petroliere, o rachetă cosmică, o cameră de motel un ,cimitir al artelor" (în care am zărit-o pe Gioconda)etc. în această harababură circulă tot timpul, zeci strecurându-se anevoios, zeci de figuranți care
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]