KorAP: Find »[drukola/base=aglutinant & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...12 >

298 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

este mai revelatoare, ci doar mai detaliată decît grila - mai puțin 'rafinată' - a tipurilor înseși. A descrie o limbă oarecare că "izolanta" este, sub raportul puterii funcțional-explicative, de acelasi ordin cu a o descrie ca fiind de tip "izolant > flexional > aglutinant...". Tipurile înseși rămîn neschimbate (se cunosc dinainte), iar grila detaliată nu face decît să ilustreze intersecțiile cu realizare pozitivă. Întrucît nu avem nici un motiv de principiu să credem că vreuna dintre intersecții ar fi nerealizabila (chiar dacă, eventual, este încă nerealizata

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
empiric ceea ce cunoaște deja la nivelul posibilității generale. Credem că și în cazul tipologiilor globale este valabilă constatarea că ele nu reprezintă o "Entdeckung, sondern nur ein Zusammenordnen von schon Festgestelltem."135 Tipologia morfosintactică globală propune "tipuri" precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante. Aceasta este o tipologie globală a procedeelor lingvistice, altfel spus o tipologie abstractă a metodelor de structurare a limbii, în care "tipurile" reprezintă fascicule de procedee, tipuri de procedee, constructe ideale care nu se regăsesc ca atare în

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
de suprafață, tema și rema se exprimă prin diferite mijloace gramaticale. În lucrarea Ein "typologisches Konstrukt"141, Skalička postulează existența a cinci constructe tipologice, care pot fi dominante într-o limbă istorică: 1) flexionar că în latină sau cehă; 2) aglutinant că în maghiară sau japoneză; 3) izolant sau analitic că în franceză sau engleză; 4) polisintetic că în vietnameza și chineză; 5) cu flexiune internă că în arabă. După cum se poate observa, sensul termenilor izolant și polisintetic este diferit, la

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
prin diverse mijloace (ordinea cuvintelor, intonație, construcții gramaticale). Al treilea grup important este format din limbile (mai ales din Asia orientala, dar și din Africa) ce utilizează pentru segmentarea tema - remă mijloace morfologice (în majoritatea cazurilor particule polisintetice sau afixe aglutinante)142. De pildă, în limbile dominate de tipul flexionar apare o alternanta de rădăcini (eventual cu o singură desinența pentru o formă lexicala dată), ceea ce implică un amalgam de funcții ale desinențelor (acestea pot exprima, simultan, cazul, numărul și genul

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
urmare, o deosebire esențială față de tipologia lingvistică tradițională, în care conceptul de tip lingvistic desemnează de obicei "un ansamblu coerent de procedee de structurare lingvistică, mai ales în planul expresiei"151 și care face să se vorbească despre limbi flexionare, aglutinante, izolante, incorporante etc. Dimpotrivă, așa cum am văzut deja, Coșeriu consideră tipul lingvistic drept "nivelul structural cel mai înalt care poate fi obiectiv constatat într-o limbă, mai precis nivelul tipurilor de funcții și de procedee, al principiilor manifestate prin opozițiile

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
fono-prozodice Din perspectiva fonetica limbile pot fi predominant vocalice (de pildă hawaiana, ca și alte limbi polineziene, are 10 vocale și 8 consoane) sau limbi predominant consonantice (că limbile caucaziene, unele cu 60-70 de consoane). Armonia vocalica este caracteristică limbilor aglutinante, concretizîndu-se în iterări vocalice în silabe succesive. În turcă sau în maghiară vocală din afixul de plural al substantivelor se schimbă (-er vs. -ar și -ak vs. -ek) în funcție de vocală din radical 166: tc. evler "case" vs. adamlar "oameni"; magh.

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
da/nu), locul accentului (fix/variabil), durata vocalica (fără vocale lungi, parțială, distinctiva, concomitenta), tonuri și registre (da/nu) etc. 4.3.2. Criterii morfologice Cea mai cunoscută clasificare morfologica împarte limbile în: - izolante (amorfe): cuvintele sînt invariabile - chineză - neizolante - aglutinante: adaugă la un cuvînt o serie de afixe detașabile, ce pot fi analizate și separat - maghiară, turcă, basca; - flexionare - sintetice: raporturile dintre cuvinte se exprimă prin morfeme care fuzionează - română; - analitice: raporturile sintagmatice se realizează cu ajutorul prepozițiilor, verbelor auxiliare etc.

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
printr-o serie de mijloace sintactice (instrumente gramaticale) sau fonoprozodice (intonația, ca în chineză). În limbile izolante fiecare cuvînt este invariabil și este alcătuit dintr-un singur morfem. Categoriile gramaticale sînt exprimate prin alte cuvinte din context sau prin topica. Aglutinanta - turcice, mongolice, fino-ugrice, tunguso-manciuriene, samoiede, dravidiene, bantu, japoneză, gruzina, basca etc. Aglutinarea este un tip special de afixare, întîlnită în limbi precum cele uralo-altaice sau nigero-congoleze, spre deosebire de fuziunea specifică flexiunii. Limbile aglutinante se aseamănă cu cele flexionare prin faptul că

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
prin alte cuvinte din context sau prin topica. Aglutinanta - turcice, mongolice, fino-ugrice, tunguso-manciuriene, samoiede, dravidiene, bantu, japoneză, gruzina, basca etc. Aglutinarea este un tip special de afixare, întîlnită în limbi precum cele uralo-altaice sau nigero-congoleze, spre deosebire de fuziunea specifică flexiunii. Limbile aglutinante se aseamănă cu cele flexionare prin faptul că un cuvînt ia forme diferite în funcție de diferite valori gramaticale, dar morfemele lexicale și gramaticale care se aglutinează exprimă categorii distincte. Iată cîteva exemple 168: - în turcă: ev = casă, ev-in = casă + genitiv (casei

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
o trecere de la tipul flexionar către tipul izolant. Limbile flexionare sintetice (limbile indo-europene vechi: sanscrita, greacă, latină, slavă comună etc.) exprimă raporturile gramaticale în interiorul cuvîntului, cu ajutorul unor morfeme care fuzionează (adică nu se adaugă în succesiune, ca în cazul limbilor aglutinante). Limbile flexionare analitice (majoritatea limbilor indo-europene actuale) folosesc mijloace sintactice de exprimare a raporturilor gramaticale (așa-numitele instrumente gramaticale de tipul prepozițiilor, verbelor auxiliare etc.). După cum am mai arătat, nu există tipuri flexionare pure: clasificarea limbilor flexionare se face în funcție de

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
începe să mănînc"171. Indicele de fuziune, combinat cu indicele de sinteză se utilizează pentru clasificarea unei limbi în funcție de ușurință cu care putem segmenta cuvintele în morfemele constitutive: în limbile flexionare (fuzionale) morfemele sînt uneori greu recognoscibile, în timp ce în limbile aglutinante cuvintele sînt simple concatenări de morfeme clar delimitate. Clasificările din perspectiva morfologica mai pot avea în vedere: sistemul de cazuri morfologice (da/nu), genul gramatical sau clasele nominale (da/nu), prezența dualului sau a trialului (da/nu), cliticele 172 pronominale

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
mai recente decît celelalte grupuri de limbi și cea după care "el definește limbile indo-europene după un numar arbitrar de trăsături, nu dintre cele mai importante și care au o largă răspîndire în limbile flexionare; armonia vocalica e caracteristică tipului aglutinant, iar construcția ergativă a fost postulata de unii cercetători și pentru fazele arhaice ale indo-europenei"243. Cele șase trăsături nu sînt adecvate pentru definirea limbilor indo-europene pentru că, deși pot servi la descrierea lor într-o anumită fază a istoriei lor

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
malayalam (36 mîl.), limbi oficiale în cel puțin un stat federal din India, iar limba tamil este limba oficială și în Sri Lanka și Singapore. Tot limba oficială este și kanara. Limbile dravidiene sînt foarte asemănătoare între ele. Au o structură aglutinanta (radicalul este urmat de sufixe), uzul fiind facilitat și de faptul că numeroase cuvinte încep și se termină cu vocale. Există mari diferențe între limbile literare și cele vorbite și diferențe sociale (de casta) importante. Sînt influențate mai mult (kannada

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
proto-limbă comună, dar urmată de o dezvoltare divergență. Printre aceste trăsături genealogice comune ale mării familii uralo-altaice ar fi de amintit: - la nivelul tipologiei fonologice sînt limbi caracterizate de fenomenul armoniei vocalice; - la nivelul tipologiei morfologice sînt limbi de tip aglutinant iar genul gramatical lipsește; - la nivelul tipologiei sintactice sînt limbi SOV (subiect-obiect-verb), centripete (modificatorii preceda elementul modificat) și utilizează postpozițiile în locul prepozițiilor. Lista numeralelor de la 1 la 10 pare mai degrabă un contraargument al existenței unei singure familii: Cuvînt Uralică

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
cea indo-europeană. Iată cum sintetizează autorii principalele trăsături tipologice ale celor două familii: limbile din familia altaica "au sisteme consonantice simple și puține grupuri de consoane. Nu au tonuri (japoneză are un sistem asemănător celui tonal). Sînt în general limbi aglutinante, cu armonie vocalica între sufix și radical (că și limbile uralice), care nu se regăsește însă în coreeană și japoneză actuala. Nu exprimă formal genul natural. Multe limbi au cazuri gramaticale, ca și limbile uralice. Nu au articol definit (că

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Suedia), Nordică (Norvegia), Lule (Suedia), Sudică (Suedia) Sînt limbi cu armonie vocalica, la fel ca în limbile turcice (acesta este unul dintre argumentele în favoarea existenței unei macrofamilii uralo-altaice). În finlandeză, maghiară și lapona accentul cade pe prima silaba. Sînt limbi aglutinante (la rădăcina se atașează diverse afixe pentru exprimarea categoriilor gramaticale). Numărul de vorbitori: maghiară 13 mîl., finlandeză 6 mîl., estona 1 mîl., lapona/saama 700 mii. 6.5.1.2. Grupul samoed Aproximativ 40 de mii de vorbitori în zona

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Butan, Birmania (Myanmar), China (regiunile Xizang = Tibet, Yunnan, Sichuan), Laos, Vietnam. Denumirea acestui grup vine de la ramurile cele mai vorbite, ramura birmana avînd aproximativ 32 de milioane de vorbitori, iar cea tibetana aproximativ 8 milioane. Au oclusive aspirate, sînt limbi aglutinante cu topica SOV. Există mai multe grupuri de limbi: bodic (bumthang, tibetana, tsanglo), kiranti (hayu și limbu), lolo-birman (birmana, nosu, hani, lipo), meitei, naxi, neware, bodo, trong, băi, mizo-kuki-chin (mizo, hmar, lotha, angami, naga, tarao). Limbile cele mai vorbite sînt

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
are aproximativ 50 de vorbitori bilingvi (cu hindi) - onge-jarawa sau andamaneza meridionala mai are cam 100 de vorbitori onge și 300 jarawa. Li se adaugă sentineleza, foarte puțin cunoscută, care are între 50 și 250 de vorbitori monolingvi. Sînt limbi aglutinante, cu un sistem complex și numeros de sufixe și prefixe. De pildă, au dezvoltat un sistem original de clase nominale bazate pe părțile corpului, substantivele și adjectivele putînd primi un prefix în funcție de partea corpului cu care sînt asociate pe baza

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
o vocală deschisă (a) și două închise (u și i). Inventarul consonantic este foarte bogat, grupat în trei serii: oclusive surde, aspirate și glotale. Tipul de silaba cel mai frecvent este CVC. În privința structurii gramaticale, iată descrierea din LL: "Limba aglutinanta care adaugă numeroase sufixe la rădăcina invariabila a cuvîntului: wasi-p, literal "casă, în" = "în casa", wasi-cuna-p, literal "casă, plural, în" = "în casele", wasi-yki-cuna-p, literal "casă, tău, plural, în" = "în casele tale". Nu are genuri. Pluralul se formează uneori cu sufixul

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
khinalugh, lak, lezgi, tabassaran, rutulă, udi, cecena, ingușă, hunzib, dido etc.) și vest-caucaziană cu cinci limbi (abază, abhază, adîghei, kabardiană, ubîcă). Sistemele consonantice sînt extraordinar de bogate (limba ubîcă are 84 de consoane!), iar tipologic sînt un amestec între limbile aglutinante și cele flexionare. Unele limbi caucaziene sînt ergative. Mai ales grupul de nord-vest are trăsături comune cu limba basca (Spania, Franța), ceea ce i-a făcut pe unii lingviști să vorbească de o familie ibero-caucaziană (euskaro-caucaziană). A mai fost comparată și

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
este o limbă internațională a posteriori creată în 1957 de lingvistul vietnamez Pham Xuân Thái, avînd un vocabular paneuropean și o gramatică indoneziana. Volapük, creată între 1878-1880 de preotul catolic german Johann Martin Schleyer, este o limbă auxiliara a posteriori, aglutinanta, cu topica SVO. Timp de un deceniu a avut un succes fulminant, dar a fost aproape eliminată de apariția limbii esperanto. Eurolang - limba artificială creată special pentru a servi că limba oficială a Uniunii Europene de către Philip Hunt între 1995-1998

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
scriere) Nr. Limba Oficială (O) / Limba națională (LN) / Limba oficială regională (OR) / Neoficială (N) / Limba moartă (LM) Clasificare genealogica și tipologica Scriere 1. aari OR Etiopia (regiunea Omo); limba a unei populații creștine familia afro-asiatică, ramura omotică de sud; tonala; aglutinanta; nu are plural; nu are articol nehotărît, dar are articol hotărît; postpoziții; SOV latină și etiopiana 2. abază OR Rusia (R. Karaceaevo-Cerkesă) / N Turcia, Iordania; considerată și dialect al limbii abhaze; că majoritatea limbilor N-V caucaziene, bogat inventar consonantic

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
OR Rusia (R. Karaceaevo-Cerkesă) / N Turcia, Iordania; considerată și dialect al limbii abhaze; că majoritatea limbilor N-V caucaziene, bogat inventar consonantic (63 de foneme) și foarte sărac inventar vocalic (2 foneme) familia caucaziana de nord-vest, ramura abhazo-adîghei, grupul circasian; aglutinanta; ergativă; SOV; adj. - subst. chirilica (Rusia), latină (Turcia) 3. abhază (abkhază) O Rep. Abhazia (de fapt regiune autonomă a Georgiei, dar autoproclamata republică independența; nerecunoscuta ca atare de comunitatea internațională) / OR Georgia (abhaza este una din cele două limbi oficiale

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Georgiei, dar autoproclamata republică independența; nerecunoscuta ca atare de comunitatea internațională) / OR Georgia (abhaza este una din cele două limbi oficiale, împreună cu georgiana, ale regiunii abhaze, în cadrul Rep. Georgia) / N Turcia, Ucraina familia caucaziana de nord-vest, ramura abkhazo-adîghei, grupul abhazo-abaz; aglutinanta; ergativă; SOV; adj. - subst. georgiana, chirilica 4. adîghei OR Rep. Adîghei (Rusia) / N Turcia, Siria, Iordania, Irak familia caucaziana, ramura abkhazo-adîghei, grupul circasian; ergativă; SOV; adj. - subst. arabă (în trecut), latină modificată (în trecut), chirilica 5. afar N Etiopia, Eritreea

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
pe cale de dispariție; a nu se confundă cu limba aynu, o limbă turcica vorbită în Chină limba izolată (lingviștii nu au reușit să stabilească vreo înrudire cu alte limbi); tipologic, apropiată de limbile paleo-siberiene, dar și de subfamilia altaica; analitică; aglutinanta; SOV; subst. - adj. lipsită de scriere; transcrieri chirilica, katakana, latină 8. ajagbe N Benin, Togo; limba a unei populații majoritar creștine; nu trebuie confundată cu aja, familia nilo-sahariană (Sudanul de Sud) familia nigero-congoleză, ramura kwa, grupul gbe; plural clitic; postpoziții

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]