KorAP: Find »[drukola/base=agnozie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...8 >

186 matches

Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773

dreaptă zona asociativă a orientării spațiale, cu un rol important în muzica instrumentală, pictură, sculptură, desen. Leziuni hemoragice ale zonei asociative angulare a lobului parietal drept într-un caz de agnozie spațială stângă (neglect stâng) Sindromul Josef Gerstmann este o agnozie spațială bilaterală care se manifestă prin agnozia degetelor (inabilitatea distingerii degetelor mâinilor), dezorientare dreapta-stânga, disgrafie și discalculie. Se datorează leziunii ariilor associative din lobul parietal inferior al emisferei dominante, adică girusurile angular și supramarginal, intersecții asociative esențiale ale orientării spațiale

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
un rol important în muzica instrumentală, pictură, sculptură, desen. Leziuni hemoragice ale zonei asociative angulare a lobului parietal drept într-un caz de agnozie spațială stângă (neglect stâng) Sindromul Josef Gerstmann este o agnozie spațială bilaterală care se manifestă prin agnozia degetelor (inabilitatea distingerii degetelor mâinilor), dezorientare dreapta-stânga, disgrafie și discalculie. Se datorează leziunii ariilor associative din lobul parietal inferior al emisferei dominante, adică girusurile angular și supramarginal, intersecții asociative esențiale ale orientării spațiale corporale. B.A., de 49 de ani

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
capabil, nu putea face față cerințelor. Zona girusului angular este o arie asociativă majoră care realizează construcțiile vizuo-spațiale și permite coordonarea dintre vorbire și gândire. Leziunea retrogradează gândirea și împiedică cunoașterea și conștientizarea deficienței. Leziunea girusului marginal stâng, dominant, provoacă agnozia spațială bilaterală, spre dosebire de leziunea de girus marginal drept, care provoacă agnozia spațială unilaterală stângă sau neglect. Sindroamele de neglect descrise de Anton-Babinski mai poartă numele de "ego-agnozii", adică tulburări ale schemei propriului "eu" și a mediului înconjurător. Agnozia

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
majoră care realizează construcțiile vizuo-spațiale și permite coordonarea dintre vorbire și gândire. Leziunea retrogradează gândirea și împiedică cunoașterea și conștientizarea deficienței. Leziunea girusului marginal stâng, dominant, provoacă agnozia spațială bilaterală, spre dosebire de leziunea de girus marginal drept, care provoacă agnozia spațială unilaterală stângă sau neglect. Sindroamele de neglect descrise de Anton-Babinski mai poartă numele de "ego-agnozii", adică tulburări ale schemei propriului "eu" și a mediului înconjurător. Agnozia parțială a surdității a fost descrisă de Hecaen ca rezultat al izolării ariilor

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
agnozia spațială bilaterală, spre dosebire de leziunea de girus marginal drept, care provoacă agnozia spațială unilaterală stângă sau neglect. Sindroamele de neglect descrise de Anton-Babinski mai poartă numele de "ego-agnozii", adică tulburări ale schemei propriului "eu" și a mediului înconjurător. Agnozia parțială a surdității a fost descrisă de Hecaen ca rezultat al izolării ariilor 41,42 Brodmann ale auzului de zona asociativă. Agnozia etic-comportamentală este exprimată, în literatura neurologică de celebrul caz Phineas Gage, sub numele "Cei doi Gage". Prezentată ca

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
descrise de Anton-Babinski mai poartă numele de "ego-agnozii", adică tulburări ale schemei propriului "eu" și a mediului înconjurător. Agnozia parțială a surdității a fost descrisă de Hecaen ca rezultat al izolării ariilor 41,42 Brodmann ale auzului de zona asociativă. Agnozia etic-comportamentală este exprimată, în literatura neurologică de celebrul caz Phineas Gage, sub numele "Cei doi Gage". Prezentată ca o agnozie a emoției de către Damasio (care vede în ariile fronto-orbitale unul din sediile-cheie ale emoției), spiralogia preferă termenul de etică, deoarece

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
a surdității a fost descrisă de Hecaen ca rezultat al izolării ariilor 41,42 Brodmann ale auzului de zona asociativă. Agnozia etic-comportamentală este exprimată, în literatura neurologică de celebrul caz Phineas Gage, sub numele "Cei doi Gage". Prezentată ca o agnozie a emoției de către Damasio (care vede în ariile fronto-orbitale unul din sediile-cheie ale emoției), spiralogia preferă termenul de etică, deoarece emoția, ca funcție a creierului emotiv, ocupă zone mult prea largi pentru a-i justifica denumirea. Se poate obiecta că

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
pentru a-i justifica denumirea. Se poate obiecta că și etica este o funcție larg reprezentată în creierul uman. Diferența dintre Gage I și Gage II, conchide Damasio, este cauzată de pierderea conștiinței etice a obligativității sociale. Ca victimă a agnoziei, Gage a devenit lipsit de respect, provocând neajunsuri semenilor săi, care, obligați să se apere, îl atacă. Gage jignește, umilește și-și înjosește semenii inconștient. În anul 2007 apar critici caustice referitoare la cazul Phineas Gage, ca fiind o grotescă

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
Gage, dar și datorită articolului lui Ratiu și Talos în 2004, (publicat în New England J. of Neurology), precum și noilor date biochimice referitoare la implicarea neurotransmițătorului serotonină cu efect moderator în regiunile frontale ale cortexului la maimuțele foarte agresive impun "agnozia etică", ca fiind general acceptată (Ratiu P., Talos IF, 2005). JD van Horn, în 2012, în articolul "Harta conectivității leziunii lui Phineas Gage", remarcă importanța distrugerii neuronale și reconstituie cu ajutorul tehnicilor moderne distrugerea conexiunilor făcută de trauma trecerii barei prin

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
și reconstituie cu ajutorul tehnicilor moderne distrugerea conexiunilor făcută de trauma trecerii barei prin creier, cu consecințele cunoscute asupra legăturilor dintre această zonă și restul creierului neafectat. Reprezentarea traiectoriilor afectate în cazul Phineas Gage Spiralogia interpretează cazul Phineas Gage ca o agnozie "comportamental-etică", rezultat al distrugerii unei zone asociative majore a creierului "emoțional" care abolește corelația dintre comportamental etic și acțiunile întreprinse. Zona asociativă frontală bazală face posibilă adaptarea emoțională la realitatea trăită și influențează decizia comportamentală. În caz de leziune, provoacă

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
comportamental-etică", rezultat al distrugerii unei zone asociative majore a creierului "emoțional" care abolește corelația dintre comportamental etic și acțiunile întreprinse. Zona asociativă frontală bazală face posibilă adaptarea emoțională la realitatea trăită și influențează decizia comportamentală. În caz de leziune, provoacă agnozia "etic-comportamentală". Nerecunoașterea invalidității conduce la decizii contradictorii pentru interesele agnosticului, dar și pentru cele ale subiecților cu care se află în contact, transformându-l într-un individ antisocial. Implicațiile agnoziei sale conduc la conflicte social-juridice. Agnozicul "etic-comportamental" are nevoie de

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
trăită și influențează decizia comportamentală. În caz de leziune, provoacă agnozia "etic-comportamentală". Nerecunoașterea invalidității conduce la decizii contradictorii pentru interesele agnosticului, dar și pentru cele ale subiecților cu care se află în contact, transformându-l într-un individ antisocial. Implicațiile agnoziei sale conduc la conflicte social-juridice. Agnozicul "etic-comportamental" are nevoie de asistență socio-medicală. Observații finale Cartea are drept concepție de bază ideea unității noțiunilor de cunoaștere și conștiință, ele reprezentând două fețe ale aceleiași monede: separarea lor anulează existența lor. Unitatea

[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257

instanțelor psihice, concretizate în acte motoare necoordonate, cu desfășurare aleatorie, în pulsiuni instinctive sau afective, variabile după circumstanțele în care este observată. Pentru a surprinde și fenomenologia psihică (hiperactivitatea psihică), și cea motoare (hiperactivitatea motoare), se folosește sintagma agitație psihomotoare. AGNOZIE (< fr. agnosie, cf. gr. a - fără, gnosos - percepere, cunoaștere, de la gnonai - cunoaștere; engl. agnosy) - Tulburare a funcției de analiză și integrare corticală a stimulilor senzoriali care se manifestă clinic prin pierderea capacității de a recunoaște obiectele și persoanele, deși funcțiile

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
recunoaște obiectele și persoanele, deși funcțiile senzoriale elementare - cum ar fi cea vizuală, auditivă, sensibilitatea superficială și profundă etc.- sunt păstrate. Pacientul nu poate interpreta corect senzațiile, deși organele de simț și structurile nervoase sunt în deplinătatea funcțiilor. Forme: 1) agnozie auditivă - sunetele sunt recepționate, dar nu pot fi interpretate; 2) agnozie tactilă (astereognozie) - se manifestă prin incapacitatea de a recunoaște obiectele doar prin pipăire; 3) agnozie vizuală - pacientul nu recunoaște obiectele din jurul său, precum și persoanele cu care vine în contact

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
cea vizuală, auditivă, sensibilitatea superficială și profundă etc.- sunt păstrate. Pacientul nu poate interpreta corect senzațiile, deși organele de simț și structurile nervoase sunt în deplinătatea funcțiilor. Forme: 1) agnozie auditivă - sunetele sunt recepționate, dar nu pot fi interpretate; 2) agnozie tactilă (astereognozie) - se manifestă prin incapacitatea de a recunoaște obiectele doar prin pipăire; 3) agnozie vizuală - pacientul nu recunoaște obiectele din jurul său, precum și persoanele cu care vine în contact, nu recunoaște imaginile legate de casa în care locuiește sau împrejurimile

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
senzațiile, deși organele de simț și structurile nervoase sunt în deplinătatea funcțiilor. Forme: 1) agnozie auditivă - sunetele sunt recepționate, dar nu pot fi interpretate; 2) agnozie tactilă (astereognozie) - se manifestă prin incapacitatea de a recunoaște obiectele doar prin pipăire; 3) agnozie vizuală - pacientul nu recunoaște obiectele din jurul său, precum și persoanele cu care vine în contact, nu recunoaște imaginile legate de casa în care locuiește sau împrejurimile, nu deosebește culorile, pierde discernământul pentru simbolul grafic (litere, cifre), nu-și mai recunoaște membrii

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-și mai recunoaște membrii familiei sau prietenii etc.; 4) alexie agnozică - tulburări de înțelegere a limbajului scris, dar cu conservarea limbajului interior, a exprimării și înțelegerii limbajului oral; 5) acalculie - tulburări legate de recunoașterea numerelor și efectuarea calculelor matematice; 6) agnozie video-spațială - dificultăți de orientare în spațiu, nu localizează din ce direcție vin sunetele, nu poate aprecia distanțele, pierde simțul de orientare stradal și cel dreapta/stânga; 7) agnozie spațială unilaterală - neglijarea părții stângi a spațiului extracorporal; 8) tulburări de somatognozie

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
5) acalculie - tulburări legate de recunoașterea numerelor și efectuarea calculelor matematice; 6) agnozie video-spațială - dificultăți de orientare în spațiu, nu localizează din ce direcție vin sunetele, nu poate aprecia distanțele, pierde simțul de orientare stradal și cel dreapta/stânga; 7) agnozie spațială unilaterală - neglijarea părții stângi a spațiului extracorporal; 8) tulburări de somatognozie - perturbarea schemei sau imaginii corporale; pot fi: a) autotopagnozia - tulburare localizată la nivelul segmentelor corporale; b) asimbolia durerii - neputința de a recunoaște calitatea durerii; c) tulburări paroxistice ale

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
perturbarea schemei sau imaginii corporale; pot fi: a) autotopagnozia - tulburare localizată la nivelul segmentelor corporale; b) asimbolia durerii - neputința de a recunoaște calitatea durerii; c) tulburări paroxistice ale schemei corporale - senzația de plutire sau de dezintegrare corporală (Ionel, 1982). Analiza agnoziei de către Constantinovici și Adam (1997) cuprinde o arie mai largă de elemente definitorii. În acest sens, agnozia este definită ca fiind dificultatea (imposibilitatea) de a recunoaște obiectele din jur, în absența unor tulburări ale: funcțiilor elementare senzitivo-senzoriale în domeniul în

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
durerii - neputința de a recunoaște calitatea durerii; c) tulburări paroxistice ale schemei corporale - senzația de plutire sau de dezintegrare corporală (Ionel, 1982). Analiza agnoziei de către Constantinovici și Adam (1997) cuprinde o arie mai largă de elemente definitorii. În acest sens, agnozia este definită ca fiind dificultatea (imposibilitatea) de a recunoaște obiectele din jur, în absența unor tulburări ale: funcțiilor elementare senzitivo-senzoriale în domeniul în care se exercită agnozia; funcțiilor intelectuale în general; afectează transmiterea mesajului între aria corticală senzorială și ariile

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
Adam (1997) cuprinde o arie mai largă de elemente definitorii. În acest sens, agnozia este definită ca fiind dificultatea (imposibilitatea) de a recunoaște obiectele din jur, în absența unor tulburări ale: funcțiilor elementare senzitivo-senzoriale în domeniul în care se exercită agnozia; funcțiilor intelectuale în general; afectează transmiterea mesajului între aria corticală senzorială și ariile parasenzoriale. Agnozia auditivă pentru sunete: se cere bolnavului să recunoască cu ochii închiși zgomotele produse de căderea unei monede, o legătură de chei, tic-tacul ceasului, mototolirea unei

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
definită ca fiind dificultatea (imposibilitatea) de a recunoaște obiectele din jur, în absența unor tulburări ale: funcțiilor elementare senzitivo-senzoriale în domeniul în care se exercită agnozia; funcțiilor intelectuale în general; afectează transmiterea mesajului între aria corticală senzorială și ariile parasenzoriale. Agnozia auditivă pentru sunete: se cere bolnavului să recunoască cu ochii închiși zgomotele produse de căderea unei monede, o legătură de chei, tic-tacul ceasului, mototolirea unei hârtii, de unele animale. Unii bolnavi nu deosebesc vocea unui bărbat de cea a unei

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
cu ochii închiși zgomotele produse de căderea unei monede, o legătură de chei, tic-tacul ceasului, mototolirea unei hârtii, de unele animale. Unii bolnavi nu deosebesc vocea unui bărbat de cea a unei femei; vocea unui bătrân de a unui copil. Agnozia verbală: se cere pacientului să recunoască vocile diferitelor persoane sau, mai bine zis, să recunoască persoanele cunoscute după voce. Agnozia vizuală: nu recunoaște obiectele pe care le vede - i se prezintă diferite obiecte pe care trebuie să le numească; să

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
animale. Unii bolnavi nu deosebesc vocea unui bărbat de cea a unei femei; vocea unui bătrân de a unui copil. Agnozia verbală: se cere pacientului să recunoască vocile diferitelor persoane sau, mai bine zis, să recunoască persoanele cunoscute după voce. Agnozia vizuală: nu recunoaște obiectele pe care le vede - i se prezintă diferite obiecte pe care trebuie să le numească; să citească denumirea unui obiect, apoi să-l numească; să scrie numele obiectului arătat; să descrie cum se mânuiește sau cum

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
obiectele pe care le vede - i se prezintă diferite obiecte pe care trebuie să le numească; să citească denumirea unui obiect, apoi să-l numească; să scrie numele obiectului arătat; să descrie cum se mânuiește sau cum se folosește obiectul. Agnozii spațiale - incapacitatea de a recunoaște relațiile spațiale în sensul: imposibilității localizării obiectelor în spațiu; nu poate compara mărimea și dimensiunile a două obiecte; nu poate număra un șir de obiecte. Tulburări de orientare dreapta-stânga: deși știe care este dreapta și

[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]