123 matches
-
surditate psihică. agrafie - perturbare majoră a limbajului scris exprimată prin incapacitatea totală sau parțială de a scrie și datorată, de cele mai multe ori, unei întârzieri generale în dezvoltare; poate fi și o formă de apraxie datorată unor disfuncții la nivel cortical. agramatism - tulburare a limbajului caracterizată prin pierderea capacității de a vorbi corect din punct de vedere gramatical. alalie - absență sau slabă dezvoltare a vorbirii la persoanele care dispun de auz normal și posibilități de dezvoltare intelectuală normală (nu pot fi încadrate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prima vedere. Ele nu provoacă neapărat revelații, nu dezvăluie evenimente spectaculoase din culisele Partidului, practic, nu ne spun nimic din ceea ce nu știam sau bănuiam deja. Cu alte cuvinte, sunt mai degrabă banale, hilare pe alocuri din cauza clișeelor și a agramatismului autorilor. Cu toate acestea, filă cu filă, ele pun bazele unui sistem care, departe de a fi banal, a schimbat fața societății românești. Într-o carte din 1963, Hannah Arendt vorbea despre „banalitatea răului”, referindu-se la faptul că nu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
chiar personajele s-au schimbat, În timp ce În România există deocamdată o destul de serioasă continuitate. Vladimir Tismăneanu: Să luăm cazul unui imaginar, să spunem, istoric militar care a absorbit miturile ceaușismului. A crezut În ele cu oarecare distanțare critică. Bănuiesc că agramatismele din discursul lui Ceaușescu Îl deranjau și pe el din punct de vedere sonor, așa cum ne deranjau și pe noi. În egală măsură, apare ideea suveranității naționale ca pilon al identității noastre, faptul că le-am dat cu tifla rușilor
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
redus, cu tulburări de articulare a sunetelor; înțelegerea limbajului oral și scris este perturbată în egală măsură. Debutul acestei forme de afazie este impresionant, în primele momente putându-se produce chiar suspendarea limbajului, după care sărăcia și stereotipia în exprimare, agramatismul și agrafia dau conturul deplin al acestei forme de afazie. Afazia Wernicke este predominant senzorială sau receptivă și se caracterizează printr-o fluență verbală ieșită din comun, folosind în majoritatea cazurilor cuvinte care seamănă fonetic între ele (parafazie). AFECT (< germ.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
În ce limbă ei gândesc? C-o pocește doar țăranul, Ăsta nu-i așa bai mare, Dar n-o știe deputatul Și-o rostește-n gura mare. Unii mai și plagiază, Îi observăm tot mai des. Ne întrebăm cu emfază: Agramatismele le ies? Că nu știi ”gramaticește” A vorbi mai pe-nțeles, Să știi însă românește Atunci ești un om ales. Mândra limbă Mândra limbă românească A-nceput să se pocească, Vom citi și scrie bine În ”pocite” limbi străine. Pe
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
lui Dumnezeu și Mântuitorul omenirii, va deveni, nici vorbă, prolifică scriitoare religioasă, Îmbogățind Încontinuu literatura română. Oribilă carte Spunem „oribilă” pentru că, așa cum vom arăta, slujindu-ne de foarte multe citate ilustrative, această carte a bolșevicului Petre Pandrea este plină de agramatisme (nepermise nici celui mai slab elev de liceu), de falsuri, minciuni și jigniri dintre cele mai abjecte. Este vorba despre un volum memorialistic având 640 de pagini (inclusiv cele 18 pagini ale prefeței intitulate „Petre Pandrea, un paladin al vremurilor
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
am luat cunoștință de această carte paraliterară. În prezentarea puzderiei de exemple de schingiuire a limbii române și a adevărului istoric vom proceda după cum urmează. Vom scrie numărul paginii, urmat de citarea textului defectuos, iar În paranteză vom trece Îndreptarea agramatismului sau a informației false. Pag. 26: „... respectul legilor. ” (respectarea legilor sau respectul față de legi); Pag. 29: „hilariante” (ilariante); Pag. 27: „intelectual avertizat.” (intelectual avizat); Pag. 28: „Georgel Mârzescu... ministru ministeriabil” (ministru perpetuu); Pag. 29: penultima frază este defectuos construită; Pag
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de pleonasme le-am reținut pe cele ce urmează: Pag. 281: „Disprețul pentru popor și mase era notoriu...”; Pag. 288: „Eram cobai de experiențe”; Pag. 329: „nociv și pernicios”; Pag. 530: „ ... o lespede de piatră grea”; Sunt atât de numeroase agramatismele, frazele defectuoase și enunțurile pidosnice Încât a le fi relevat pe toate ar fi trebuit să scriem minimum 100 (o sută) de pagini A4, ceea ce nu ne-ar permite nicio redacție de revistă, având În vedere limitarea strictă a spațiului
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
episcopului..., a profesorului..., ale oamenilor politici...” Și mai bine ar fi fost dacă s-ar fi scris „..., figurile oamenilor politici...” Asemenea bolșevicului agramat și criminal Ion Ilici Iliescu, care spusese „Tratatul care l-am semnat la Belgrad” (imitat În același agramatism tipic de slabul, incapabilul Emil Constantinescu, prin formularea „Tratatul care l-am semnat cu Ucraina” și de regizorul falsificator și fanfaron Sergiu Nicolaescu, prin exprimarea „Iată cărțile care le am scris”), nici A.N. Petcu nu știe să decline corect
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
să decline corect pronumele relativ „care”, când acesta apare În cazul acuzativ, având funcția sintactică de complement direct. Mă refer la articolul „Părintele Ilie Imbrescu, mărturisitor al credinței ortodoxe.” (din „Ziarul Lumina”, numărul din 19 noiembrie 2010), În care există agramatismul „care”: „... prin poezia care o scrisese”. Formularea corectă: „... pe care...” Dacă În trei-patru articole există prea multe greșeli de exprimare, Înseamnă că În toate scrierile publicistice ale domnului A.N. Petcu se găsesc mii și mii de asemenea erori. Iar
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
History), look, live (un post de televiziune se numește Transilvania live, iar alt post, tot de televiziune, poartă denumirea Acasă gold), O.K., second hand, show, talk etc. În paginile publicației acesteia nu au existat, nici nu vor exista vreodată agramatisme de tipul următoarelor: privatizarea Oltchim, țară membră N.A.T.O., (U.E., O.N.U.), conform Reuters, antrenor Steaua, președinte Camera Deputaților, membru (deputat, senator) P.S.D., cărțile care le-am scris, tratatul care l-am semnat, etc., nici deformări lexicale, precum „poveștiri
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
înalte (a nu se confunda snobismul cu arivismul). Românii de azi nu-și cunosc limba și o vorbesc cu dificultate. La posturile de radio și mai ales TV, în ziare și reviste, se folosește o limbă deocheată, plină de superlative, agramatisme, expresii strident populare, neologisme (barbarisme) de care nu avem nevoie, importate masiv (OK, target, brand, trandy, cool). Limba română este și victima prostiei: prostia care lecturează (nu citește), prostia care nu vede (vizionează), prostia care concluzionează, implementează, marchează, prostia care
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
asta îmi spunea și maică-mea când trăgeam mâța de coadă la propriu, înainte să ajung s-o fac la figurat, și ea „se pierdea” în peisaj. Dintre toate revistele de gen, foarte asemănătoare, Superbebe se distinge prin numărul cacofoniilor, agramatismelor și frazelor confuze. Un reportaj despre Păpușa Barbie este rescris sau tradus îngrozitor după sursele indicate de altfel onest. Cele „10 sfaturi” sunt numite astfel în mod total impropriu - nu cuprind nici un sfat propriu zis. Dacă ești înaltă, afirmă revista
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
tulburări de articulare a sunetelor; înțelegerea limbajului oral este perturbată în egală măsură ca și cel scris. Debutul acestei forme de afazie este impresionant, în primele momente putându-se produce chiar suspendarea limbajului, după care sărăcia și stereotipia în exprimare, agramatismul și agrafia dau conturul deplin al acestei forme de afazie. Afazia Wernicke este predominant receptivă și se caracterizează printr-o fluență verbală ieșită din comun, folosind în majoritatea cazurilor cuvinte care seamănă fonetic între ele (parafrazie). Repetarea cuvintelor este de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
unor categorii sociale. În Amici, două personaje, Lache și Mache, deși prieteni, se vorbesc de rău. Interesant este și schimbul de telegrame pe marginea unor aspecte banale, sau variațiile de limbaj din ziarele vremii despre sinucidere și incendii. Contextul are agramatisme, raporturi adversative, pleonasme, dezacorduri logice, topica latinizantă. Un limbaj stereotip identificăm și în schimbul de telegrame din Urgent, dar și grotescul, comicul, satiricul în unele momente și schițe. În nuvele întâlnim un mod special de investigație umană, câteva note naturaliste vizând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
verbal redus, în timp ce înțelegerea limbajului este în mare măsură puțin compromisă. ▪ vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe, bolnavul adoptă un stil telegrafic; ▪ parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetică" (producerea unor cuvinte cu foneme incorecte); ▪ deficiențe gramaticale, mai ales de sintaxă (agramatism); ▪ debit verbal încetinit, laborios; ▪ pronunție (articulare) a cuvintelor defectuoasă; ▪ "melodia verbală" (prozodia) săracă; ▪ scris defectuos, în parte și prin slăbiciunea mâinii drepte; ▪ înțelegerea vorbirii este puțin sau deloc afectată; ▪ pacientul este conștient de dificultățile avute, reacționează depresiv; ▪ comunicarea este redusă
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Comitetului Provizoriu al Plășii Unțești (prin urmare, înlocuitorul lui Mărăndescu din textul anterior), a inspectat Comitetul Provizoriu al comunei Buda Pătrășcani, ocazie cu care a scris cu creionul chimic (la mare modă pe atunci!) un proces verbal, condimentat cu diverse agramatisme și mizerii lingvistice, tipice celor cu carte puțină dar cu școală de cadre (de partid) absolvită. Vom reproduce întocmai unele pasaje din acest document. Pentru început, tov. Buhuș face prezența...absenților, adică tocmai Alexandru Vlahuță (18581919) președintele și vice-președintele. Iată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
viața. Pe podium s-a instalat confortabil homo videns. În curând nici pe lună nu vom mai avea loc unii de alții. Dacă refacem echilibrul psihic, Pământul va deveni un ospiciu de cinci stele. Prima globalizare poate fi cea a agramatismului și a prostului gust. Omul precar își leagă speranța mântuirii de tehnologie. Am intrat în mileniul al treilea încruntați precum taurii la coridă. Mă tem că globalizarea va însemna tot singurătate. Dar călcându-ne pe bombeuri. În privința alienării, societatea de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
temporale. Caragiale și Eugen Ionescu aduc pe scenă personaje caracterizate prin discontinuitate, dezarticulare, amețeală, nebunie, pierderea identității. Similitudinile sunt extinse la procesul de comunicare, în ansamblu. Caragiale a sesizat "uzura expresiilor verbale, convenționalitatea limbajului, capcanele automatismelor" verbalizate. Nonsensurile, gluma absurdă, agramatismul construcțiilor sintactice sunt indicatori cu valoare caracterizantă. Fracturarea sintaxei, digresiunile haotice, noncomunicarea nu caracterizează numai vidul sufletesc al personajelor, inaptitudinea lor de a judeca și raționa. Micșorează distanța temporală și augmentează semnificațiile valorice existente în creațiile amândurora. Loredana Ilie insistă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al magazinelor ilustrate, Tudor Mușatescu publică nenumărate schițe, momente și povestiri și se remarcă prin scrisorile apocrife compuse în manieră caragialiană reunite în ciclurile Doresc ca micile mele rândulețe și Post-restant. Umorul acestora, bazat pe efectele ilare ale vârtejului de agramatisme de tipul celor comise de "eroii" din comediile și schițele lui Caragiale, primește diverse irizări, inclusiv foarte întunecate. Multe epistole ilustrează, astfel, chiar umorul negru, însă în varianta benignă, din lecția însușită de la autorul nuvelei Pastramă trufanda. De exemplu, în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
stilul și cu sintaxa" Monitorului Oficial". Pe de altă parte și concentrarea abuzivă, conducând la omiterea unor termeni esențiali pentru clarificarea sensurilor, generează comicul prin paralogisme 121 ale spunerii, de tipul ,,Cuțitu os" sau ,,Pupat toți piața independinți" (Telegrame). Așadar agramatismele constituie marca cea mai stridentă a limbajului specific personajelor caragialiene. Deficiențele de exprimare reflectă incapacitatea "eroilor" de a raționa corect și de a stabili raporturi firești între noțiuni. Pentru cel de-al doilea tip de "manual" bazat pe caragialisme, un
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prin oglindirea aceluiași univers uman cu rele, necorectate deprinderi lingvistice. Hiperurbanismele de tipul "cremenal", "sicretu", "coraj" și franțuzismele "alivoar", "bonsoar", "musiu"129 etc. dau o notă caragialescă replicilor, recunoscută chiar și de cei care ar fi putut să pună aceste agramatisme pe seama tendințelor generale de epatare prin limbaj ale vorbitorilor de la răscrucea secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Interesant în acest sens este un incident care demonstrează că stilul lui G. Ranetti se confunda cu cel al contemporanului și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
suficient de grăitoare în privința imoralității situațiilor, a jocului de măști permanentizat și mai ales a caracterizării personajelor. Limbajul oglindește și în cazul acestora lipsa de instrucție elementară, violența de mahala sau închistarea în automatisme specifice meseriei. Pentru ilustrarea noianului de agramatisme sugestive pentru primul caz, este foarte greu de privilegiat o singură epistolă în detrimentul alteia poate mult mai comică. Răspunsurile domnișoarei Zozo, de pildă, continuă intertextual stilul kitschizat al Ziței, condimentat în plus cu o ortografie aparte, să zicem, "neconvențională": Simpatice
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
că sunt "culese" și reproduse întocmai de către un autor a cărui contribuție se reduce la selectarea mostrelor de "comunicare" scrisă. Hipotextul caragialian (Raport către șeful gării..., Proces-verbal, vorbăria fără frâu a cucoanei din Art. 214, etc.) se cristalizează prin identificarea agramatismelor și a paralogismelor care asezonează un stil prolix, cultivat cu ingenuitate de personajele cu funcția de expeditori sau subsemnatari, lesne încadrabili în tipologia semidocților caragialieni. Scrisoarea Dezidei, de pildă, are conformația unei singure fraze care se întinde pe aproape patru
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
deștept foc") și însuși creatorul lor, sunt antrenate într-o conversație moftologică pe teme specifice lumii lui Nenea Iancu (vremea, politica, starea agriculturii, condiția scriitorului) într-un limbaj caragialesc inconfundabil, punctat de sintagme celebre (care va să zică, Rezon, scârța-scârța pe hârtie, neicusorule), agramatisme (significativ, absolutamente nifilist, etc.) și chiar savuroase paralogisme: Rezon! spuse el. Numai că, vezi mata, rămâne cestiunea țărănească, rămân o mie de griji... Văzuși la 88... Talpa țării, stimabile...Noi, cu acceleratul, ce știm... Mi-e frică de trădare... Știi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]