121 matches
-
31 de km. Izvorăște din Munții Harghitei de sud, având un bazin collector cu o suprafață de alimentare de 224 km², și se varsă în râul Olt, în zona localității (jud. Brașov). În zona Biborțeni se întâlnește cu apa pâraileor Agriș (dinspre nord) respective Bodoș și Bățani (dinspre est și sud). Densitatea rețelei hidrografice în această parte a Bazinului Baraolt variază între 0,20 și 0,40 km/ km², media fiind de 0,38 km/ km². De remarcat că această valoare
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
o găleată (găleată = 80 litri de cereale) și 2 felderi (felderă = 20 litri de cereale), un fânaț de 6 care și o pădure. Pe lângă acestea, călugării mai dispuneau de o grădină de legume și de o plantație de arbuști (trandafiri, agriși, strugurași) și de pomi fructiferi altoiți (meri, peri, pruni). Pământul fertil, adus de călugări din alte părți, a fost așezat peste terenul pietros al poienei. Se ocupau și cu stupăritul. Pentru udarea terenurilor fructifere călugării au dispus de un sistem
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
și se organisează scoale, pentru toate neamurile, deci și pentru Români. în părțile Aradului se designează pentru scoale poporale românești următoarele comune : Buteni, Siria. Șimand, Peclca, Soborsin, Ineu, Chișineu, Odvoș, Pauliș, Cuvin, Covăsinț. Șiclău, Petris, Soimoș, Galșa, Bârzava, Totvărădia; Curtici, Agriș, Semlac.2) Ear la 13 Septembre 1787 se instituie în Oradea-Mare un inspector pentru școalele românești din cercul Aradului și Bihorului.3) La anul 1794 școalele române din cercul Aradului sunt puse sub conducerea, unui inspector din Arad, cu numele
Pecica () [Corola-website/Science/299642_a_300971]
-
hotarnică din anul 1802, un bătrân mărturisește, în legătură cu hotarul Cotnarilor: „Și numai acel drum era de Țiul și mai era un drum ce vine de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru și huci de nu putea răzbate nimene”. În tradiția orală a satului este amintită
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
neajunsuri: Mușchiul - Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
hotarnica din anul 1802, un bătrân mărturisește, în legătură cu hotarul Cotnarilor: „Și numai acel drum era de Țiul și mai era un drum ce vine de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru și huci de nu putea răzbate nimene”. În tradiția orală a satului este amintită
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
încercarea modestă de a acoperi măcar o parte din golul lexicografic, care ia la noi proporții“; lucrarea era reclamată de „vocabularul actual uzual din Republica Moldova, care s-a îmbogățit cu numeroase cuvinte și expresii“ (p. 3). footnote> (vezi, de pildă, AGRIȘ, AGRIȘĂ, fără corespondente în limba română, AGONOSEALĂ, cunoscut în tot spațiul românesc, tălmăcit prin „pomost“, cu circulație regională, în Muntenia, dar cu sensuri necorespunzătoare, nici măcar în exemplul citat din folcloristul muntean C. Răduleascu-Codin, etc.). Există însă numeroase nepotriviri între cuvintele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
tinerilor la Arăneag în 1945 Biserica din Arăneag a avut o sărbătoare în data de 1 iulie 1945. La această sărbătoare au participat tinerii bisericilor din Mâsca, Covăsânț și Cuvin. Întrunirea a fost condusă de fratele Ionel Pop împreună cu fanfara (Agrișul Mare și Arăneag) și corurile (Covăsânț, Mâsca și Agrișul Mare). 5.3.5. Evanghelizarea de la Ghioroc După perioada celui de-al doilea război mondial, în Ghioroc a avut loc un serviciu de evanghelizare mult așteptat, dar care a devenit un
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
avut o sărbătoare în data de 1 iulie 1945. La această sărbătoare au participat tinerii bisericilor din Mâsca, Covăsânț și Cuvin. Întrunirea a fost condusă de fratele Ionel Pop împreună cu fanfara (Agrișul Mare și Arăneag) și corurile (Covăsânț, Mâsca și Agrișul Mare). 5.3.5. Evanghelizarea de la Ghioroc După perioada celui de-al doilea război mondial, în Ghioroc a avut loc un serviciu de evanghelizare mult așteptat, dar care a devenit un eveniment nefericit. Păstorul de la Sâmbăteni a fost cel care
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
fratele Lulușa Gheorghe din Covăsânț. Biserica din Arăneag a avut o sărbătoare în data de 1 iulie 1945. La această sărbătoare au participat tinerii bisericilor din Mâsca, Covăsânț și Cuvin. Întrunirea a fost condusă de fratele Ionel Pop împreună cu fanfara ( Agrișul Mare și Arăneag) și corurile (Covăsânț, Mâsca și Agrișul Mare). Slujitori în lucrarea de adolescenți și tineret au fost Daniel Miculiț (1979 1981), Bârniș Ștefan (1981-1986), Marcel Opriș (1993-1997). În perioada anilor 1980 tinerii vizitau diferite biserici de pe Valea Mureșului
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
avut o sărbătoare în data de 1 iulie 1945. La această sărbătoare au participat tinerii bisericilor din Mâsca, Covăsânț și Cuvin. Întrunirea a fost condusă de fratele Ionel Pop împreună cu fanfara ( Agrișul Mare și Arăneag) și corurile (Covăsânț, Mâsca și Agrișul Mare). Slujitori în lucrarea de adolescenți și tineret au fost Daniel Miculiț (1979 1981), Bârniș Ștefan (1981-1986), Marcel Opriș (1993-1997). În perioada anilor 1980 tinerii vizitau diferite biserici de pe Valea Mureșului, în mod special cele care se aflau pe traseul
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
miceliu în scoarța ramurilor. Prevenire și combatere. Îngroparea frunzelor în toamnă, prin arături, duce la micșorarea sursei de infecție. Se vor folosi aceleași tratamente chimice ca și în combaterea bacteriozei dudului. 9.9. Bolile arbuștilor fructiferi 9.9.1. Bolile agrișului și coacăzului Boli produse de ciuperci 9.9.1.1. Făinarea americană a agrișului Sphaerotheca mors-uvae Boala este originară din America, fiind observată și descrisă pentru prima oară în acest continent de către L.D. Schweinitz în anul 1833. La noi în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la micșorarea sursei de infecție. Se vor folosi aceleași tratamente chimice ca și în combaterea bacteriozei dudului. 9.9. Bolile arbuștilor fructiferi 9.9.1. Bolile agrișului și coacăzului Boli produse de ciuperci 9.9.1.1. Făinarea americană a agrișului Sphaerotheca mors-uvae Boala este originară din America, fiind observată și descrisă pentru prima oară în acest continent de către L.D. Schweinitz în anul 1833. La noi în țară boala este frecventă și uneori produce pagube importante, fiind semnalată prima oară de către
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
WP-0,05 % (t.p. 7 z.); Tilt 250 CE RV 0,02 % (t.p. 18 z.); Tilt 250 EC-0,02 % (t.p. 18 z.); Topas 100 EC 0,025 % (t.p. 28 z.). 9.9.1.2. Făinarea europeană a agrișului Microsphaera grossulariae Boala este mai puțin răspândită și mai puțin păgubitoare decât precedenta. Simptome. Atacul se manifestă asemănător, în special pe frunze și mai rar pe ramuri și fructe. Spre deosebire de făinarea americană, petele albicioase și prăfoase nu devin cenușii-brunii, apariția
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la altul ciuperca persistă prin miceliul de rezistență de sub solzii mugurilor și prin cleistotecii (fructificații de rezistență). Prevenire și combatere. Măsurile de combatere ce se aplică împotriva făinării americane sunt bune și împotriva făinării europene. 9.9.1.3. Antracnoza agrișului Pseudopeziza ribis Boala este des întâlnită în plantațiile de agriș și coacăz din S.U.A. și Europa, fiind semnalată în anul 1922 și în Australia (Viennot-Bourgin, 1949). Este prezentă în toate zonele din țara noastră unde se cultivă agrișul și coacăzul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mugurilor și prin cleistotecii (fructificații de rezistență). Prevenire și combatere. Măsurile de combatere ce se aplică împotriva făinării americane sunt bune și împotriva făinării europene. 9.9.1.3. Antracnoza agrișului Pseudopeziza ribis Boala este des întâlnită în plantațiile de agriș și coacăz din S.U.A. și Europa, fiind semnalată în anul 1922 și în Australia (Viennot-Bourgin, 1949). Este prezentă în toate zonele din țara noastră unde se cultivă agrișul și coacăzul, putând produce desfrunzirea masivă a acestor plante în anii ploioși
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
3. Antracnoza agrișului Pseudopeziza ribis Boala este des întâlnită în plantațiile de agriș și coacăz din S.U.A. și Europa, fiind semnalată în anul 1922 și în Australia (Viennot-Bourgin, 1949). Este prezentă în toate zonele din țara noastră unde se cultivă agrișul și coacăzul, putând produce desfrunzirea masivă a acestor plante în anii ploioși. Simptome. Ciuperca parazitează în special frunzele deși, în alte țări (S.U.A.) atacul pe lăstari și fructe este foarte des întâlnit și păgubitor. Frunzele parazitate prezintă numeroase pete de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
scăzute, fie ca miceliu de infecție în scoarță sau miceliu uscat în frunzele căzute, din care în primăvară se vor forma fructificații de rezistență cu spori, ce vor asigura infecțiile primare în primăvară. Antracnoza produce pagube mai mari prin defolierea agrișului și coacăzului în regiunile umede cu veri mai răcoroase. Prevenire și combatere. Se vor îndepărta lăstarii atacați și se vor arde, iar frunzele căzute se vor încorpora prin arătură adâncă sub brazdă. Se vor cultiva soiurile rezistente cum sunt: Kantata
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt necesare 3-5 tratamente cu o gamă de produse cum sunt: Topsin M 70-0,07 %; Metoben 70 PU-0,07 %; Vondozeb PU0,2 %; Dithane M 45 0,2 %; Topas 50 WP-0,1 %; Bumper 250 EC-0,02 %. 9.9.1.4. Rugina agrișului și coacăzului Cronartium ribicola Ciuperca a fost găsită prima oară în Europa de către H.A.Districh în anul 1854, în regiunea Mării Baltice, pe coacăzul negru și roșu, de asemenea, pe pinul strob, sub formă de fructificații cu spori (ecidii). În prezent
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
coacăzului Cronartium ribicola Ciuperca a fost găsită prima oară în Europa de către H.A.Districh în anul 1854, în regiunea Mării Baltice, pe coacăzul negru și roșu, de asemenea, pe pinul strob, sub formă de fructificații cu spori (ecidii). În prezent, rugina agrișului și coacăzului este întâlnită pretutindeni unde aceste plante se găsesc în flora spontană sau sunt cultivate și unde pinul, pe care se formează sporii ciupercii, se află în apropierea acestora. Simptome. Pe frunzele și ramurile de pin de vârste variate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
epuizarea an de an a plantelor din parcuri sau masive păduroase. Sporii sunt transportați prin vânt la distanțe relativ mici (1200-1500 m) dar insectele îi duc la distanțe mai mari. Ei produc infecții pe frunzele diferitelor specii și soiuri de agriș . Plantele de agriș și coacăz infectate prezintă numeroase pete galbene pe partea superioară a limbului. Pe partea inferioară a frunzelor, ciuperca formează niște vezicule brunii, care sunt grupurile de spori de vară. Acestea crapă și pun în libertate sporii sub
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
an a plantelor din parcuri sau masive păduroase. Sporii sunt transportați prin vânt la distanțe relativ mici (1200-1500 m) dar insectele îi duc la distanțe mai mari. Ei produc infecții pe frunzele diferitelor specii și soiuri de agriș . Plantele de agriș și coacăz infectate prezintă numeroase pete galbene pe partea superioară a limbului. Pe partea inferioară a frunzelor, ciuperca formează niște vezicule brunii, care sunt grupurile de spori de vară. Acestea crapă și pun în libertate sporii sub forma unui praf
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apoi pe toată suprafața inferioară a frunzei (fig. 182). Frunzele atacate se îngălbenesc și cad, iar lăstarii rămân desfrunziți înainte de sosirea toamnei și neputându-se lignifica, degeră ușor în timpul iernii. Frunctele rămân mici și nu se maturează normal. Transmitere-răspândire. Pe agriș și coacăz, în vară (iulieaugust) se formează grupuri de spori ce produc infecții repetate în vară, dar rezistă și iarna. După ce iernează, sporii de rezistență germinează și infectează pinul, pe care ciuperca formează alte generații de spori.. Dintre soiurile de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infectează pinul, pe care ciuperca formează alte generații de spori.. Dintre soiurile de coacăz rezistente la rugină amintim: Crusader, La Fouge, Lissil, Invigo, Westra, Kantata, Roșii de Versaille etc. Prevenire și combatere. Se va avea în vedere ca plantațiile de agriș și coacăz să fie amplasate la distanțe cât mai mari (8 10 km) de masivele de pin. De asemenea, pentru a proteja pepinierele de pin, se vor lua măsuri ca în apropiere să nu existe plante de Ribes sp. Se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de vie Eutypa lata Eutypa lata atacă un număr de peste 80 de specii de plante, care aparțin la 27 familii botanice, in zona temperată și mediteraneană. Cele mai frecvente gazde sunt: caisul, piersicul, prunul, mărul, părul, vița de vie, coacăzul, agrișul etc . Prima semnalare a acestei specii a fost făcută în Australia de către M. Carter în anul 1957. La noi în țară a fost menționată pentru prima dată de C. Rafailă și Maria Oprea în plantațiile viticole de la Comarna, Cotnari și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]