110,888 matches
-
(Foto: Facebook/Petre Daea) Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat un răspuns în stilul său caracteristic, atunci când a fost întrebat într-un interviu publicat vineri de Agerpres despre stadiul analizei pentru verificarea calității alimentelor din România, comparativ cu cele din alte state din Uniunea Europeană. Petre Daea
„Eu când cad din pom întâi mă uit dacă am coaste rupte, pe urmă mă scutur și abia pe urmă încep să zbier” by https://republica.ro/daea-zeu-cand-cad-din-pom-intai-ma-uit-daca-am-coaste-rupte-pe-urma-ma-scutur-si-abia-pe-urma-incep-sa [Corola-blog/BlogPost/338977_a_340306]
-
ar însemna că sunt un aventurier”, a spus ministrul Petre Daea. Întrebat în interviul publicat de Agerpres dacă are vreo nemulțumire, ministrul a mărturisit: „Da. Îmi pare rău că noaptea nu este zi, pentru ca aș putea rezolva aproape tot în agricultură”. Actualul ministru al Agriculturii s-a remarcat prin afirmații care au stârnit zâmbete. În urmă cu câteva săptămâni ministrul Agriculturii afirma că privește cu „îngrijorare și preocupare” fenomenele meteo din ultimele zile. „Ne bucură faptul că ploile au cuprins toată
„Eu când cad din pom întâi mă uit dacă am coaste rupte, pe urmă mă scutur și abia pe urmă încep să zbier” by https://republica.ro/daea-zeu-cand-cad-din-pom-intai-ma-uit-daca-am-coaste-rupte-pe-urma-ma-scutur-si-abia-pe-urma-incep-sa [Corola-blog/BlogPost/338977_a_340306]
-
un aventurier”, a spus ministrul Petre Daea. Întrebat în interviul publicat de Agerpres dacă are vreo nemulțumire, ministrul a mărturisit: „Da. Îmi pare rău că noaptea nu este zi, pentru ca aș putea rezolva aproape tot în agricultură”. Actualul ministru al Agriculturii s-a remarcat prin afirmații care au stârnit zâmbete. În urmă cu câteva săptămâni ministrul Agriculturii afirma că privește cu „îngrijorare și preocupare” fenomenele meteo din ultimele zile. „Ne bucură faptul că ploile au cuprins toată țara pentru că solul și
„Eu când cad din pom întâi mă uit dacă am coaste rupte, pe urmă mă scutur și abia pe urmă încep să zbier” by https://republica.ro/daea-zeu-cand-cad-din-pom-intai-ma-uit-daca-am-coaste-rupte-pe-urma-ma-scutur-si-abia-pe-urma-incep-sa [Corola-blog/BlogPost/338977_a_340306]
-
nemulțumire, ministrul a mărturisit: „Da. Îmi pare rău că noaptea nu este zi, pentru ca aș putea rezolva aproape tot în agricultură”. Actualul ministru al Agriculturii s-a remarcat prin afirmații care au stârnit zâmbete. În urmă cu câteva săptămâni ministrul Agriculturii afirma că privește cu „îngrijorare și preocupare” fenomenele meteo din ultimele zile. „Ne bucură faptul că ploile au cuprins toată țara pentru că solul și plantele au nevoie de apă, dar ne întristează aceste fenomene extreme”, spunea Petre Daea. În luna
„Eu când cad din pom întâi mă uit dacă am coaste rupte, pe urmă mă scutur și abia pe urmă încep să zbier” by https://republica.ro/daea-zeu-cand-cad-din-pom-intai-ma-uit-daca-am-coaste-rupte-pe-urma-ma-scutur-si-abia-pe-urma-incep-sa [Corola-blog/BlogPost/338977_a_340306]
-
e și familia. Copiii rămân de izbeliște, devorați de oboseală, precaritatea materială, visele consumiste sau ambițiile de carieră ale părinților. Sănătatea e un cadavru în putrefacție, iar - dacă-mi permiți metafora - la morgă nu funcționează nici frigiderele, nici aerul conditionat. Agricultura e în colaps; turismul e o glumă sinistră (avem brand, dar n-avem produsul propriu-zis); sportul e cvasi-inexistent. Drumurile sunt omor cu premeditare. Ai senzația că țara nu e guvernată. Ai senzația că singurul care mai duce la o coeziune
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lasa_mi_doamne_pomii_vii_doina_theiss_1378997214.html [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
după această mare victorie) totul va fi bine - de azi încep să crească încasările la buget, să ieșim din deficit. De azi începem să primim banii europeni pe care nu i-am luat până acum. De azi plătim subvențiile în agricultură, mărim salariile și pensiile. De azi nu mai mor bebelușii în spitale și nici nu se mai dau subiecte grele la examenul de capacitate. Și de azi nu mai suntem "marfă" pe care o vând tehnocrații ca să primească o promovare
Victor Ponta pierde titlul de doctor. Verdictul CNATDCU by https://republica.ro/victor-ponta-pierde-titlul-de-doctor-verdictul-cnatdcu-plagiat [Corola-blog/BlogPost/338128_a_339457]
-
cu 200 lei la plapumă. A făcut plapume și salteluțe pentru familie și toți finii. Apoi femeia n-a mai lucrat, mi se pare c-a și murit. N-a apucat să trăiască aceste vremuri înălțătoare, când un ministru al Agriculturii, în persoana lui Petre Daea, a găsit soluția pentru revigorarea industriei lânii. Statul urmează să achiziționeze lâna, urmând să facă 12 milioane de plăpumi pentru săraci. Nu am intenția să îl ironizez pe domnul ministru. E bine că admite, astfel
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
un fel de vânătoare, dar de oameni. Istoricii, inclusiv cei români, nu se prea înțeleg între dânșii când e vorba de trecutul nostru. Intr’o privință totuși suntde acord cu toții, anume că aici, la noi, pe pământurile noastre, se face agricultură din vremuri imemoriale. Dar existența agriculturii presupune existența țăranului. Năvălitorii nestatornici, umblători după pradă și setoși de sânge, nu se îndemnau să scormonească ogorul. Trebue deci să fi muncit poporul băștinaș peste care puhoaiele de barbari au alunecat și s
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
oameni. Istoricii, inclusiv cei români, nu se prea înțeleg între dânșii când e vorba de trecutul nostru. Intr’o privință totuși suntde acord cu toții, anume că aici, la noi, pe pământurile noastre, se face agricultură din vremuri imemoriale. Dar existența agriculturii presupune existența țăranului. Năvălitorii nestatornici, umblători după pradă și setoși de sânge, nu se îndemnau să scormonească ogorul. Trebue deci să fi muncit poporul băștinaș peste care puhoaiele de barbari au alunecat și s’au scurs val cu val. Băștinașii
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
principalul instrument de manipulare, menit să distrugă relațiile interumane, să ducă la disperare și neîncredere. Totul este politizat și cu precădere învățământul, pe această direcție se nasc noi instituții și școli, așa numitele Școli de partid și Academii politice. Colectivizarea agriculturii va fi și ea o etapă obligatorie și nespus de întunecată în procesul de sovietizare la care a fost supusă România. Și pentru ca nimic să nu fie omis, relațiile cu Occidentul vor fi blocate, astfel treptat țara devenea un ghetou
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
PETROVAI: Ce credeți că-i de făcut la noi? Dr. Coriolan DRAGOMIR: Sunt multe, foarte multe de făcut în această delicată chestiune, de care depinde sănătatea biologică și moral-spirituală a întregului popor. Aș începe cu începutul - punerea pe picioare a agriculturii. Dar nu orice agricultură, ci cu prioritate agricultura ecologică, adică aducătoare de mari profituri. Dacă în perioada interbelică România era considerată grânarul Europei, astăzi ea ar putea să-și hrănească sănătos cetățenii și încă vreo câteva zeci de milioane de
INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1458899100.html [Corola-blog/BlogPost/378553_a_379882]
-
-i de făcut la noi? Dr. Coriolan DRAGOMIR: Sunt multe, foarte multe de făcut în această delicată chestiune, de care depinde sănătatea biologică și moral-spirituală a întregului popor. Aș începe cu începutul - punerea pe picioare a agriculturii. Dar nu orice agricultură, ci cu prioritate agricultura ecologică, adică aducătoare de mari profituri. Dacă în perioada interbelică România era considerată grânarul Europei, astăzi ea ar putea să-și hrănească sănătos cetățenii și încă vreo câteva zeci de milioane de europeni și de mai
INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1458899100.html [Corola-blog/BlogPost/378553_a_379882]
-
noi? Dr. Coriolan DRAGOMIR: Sunt multe, foarte multe de făcut în această delicată chestiune, de care depinde sănătatea biologică și moral-spirituală a întregului popor. Aș începe cu începutul - punerea pe picioare a agriculturii. Dar nu orice agricultură, ci cu prioritate agricultura ecologică, adică aducătoare de mari profituri. Dacă în perioada interbelică România era considerată grânarul Europei, astăzi ea ar putea să-și hrănească sănătos cetățenii și încă vreo câteva zeci de milioane de europeni și de mai departe. Deodată cu acest
INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1458899100.html [Corola-blog/BlogPost/378553_a_379882]
-
fără forță economică, militară, financiară. România era și ea vizată de o astfel de politică de fărâmițare politică. Nu s-a reușit, dar planul e în picioare: „lichidare prin privatizare” - sloganul la modă după decembrie 89. S-au lichidat industria, agricultura, s-au furat pământurile, s-a atentat la fibra națională prin deturnarea preocupărilor de la cultura adevărată și tradițiile strămoșești, la așa zisa „cultură” de import care a adus cu ea degringolada în rândul tineretului . Atacurile la Biserica Ortodoxă Română, - cea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/daca-istoria-se-va-repeta/ [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
în 1832 și este numit profesor de fizică și matematică la Sf. Sava din București, iar din 1833 devine directorul acestei școli. Tot în 1833 contribuie la înființarea în Țara Românească a cursurilor speciale de matematici superioare, geodezie, mecanică, arhitectură, agricultură și silvicultură. Creează două clase cu profil ingineresc și le dotează cu manuale și aparatură. În 1836, la inițiativa profesorului Petrache Poenaru se organizează primele observații meteorologice sistematice pentru determinarea temperaturii, presiunii si umezelii aerului.În 1837 traduce și publică
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
voturi în parlament. Un om cinstit îi crede pe toți din jur la fel de cinstiți. Funcțiile de ministru se obțin numai prin câștigarea unor voturi în majoritatea diriguitoare. De exemplu ministrul de interne a adus coaliției 60 voturi în parlament, ministrul agriculturii alte 20. Nu-i o jucărie. De aceea țara are astăzi complet inutil zeci de ministere pentru ca toate partidele satelit care colaborează cu Victoraș să capete funcțiile promise. Și jumătate din ministere ar fi prea mult. Mutu, chiar dacă ar admite
VICTORAŞ VERSUS MUTU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1438013882.html [Corola-blog/BlogPost/369754_a_371083]
-
Păi aci scrie că este în UE, cu toate celelalte țări europene... - Teoretic. În realitate țărișoara asta este un experiment pentru celelalte, prin care să se constate dacă o pot transforma într-un fel de republică bananieră, fără industrie, fără agricultură, fără cultură, mai clar piață de desfacere pentru celelalte țări avansate, iar locuitorii, forță ieftină de muncă... - Nu înțeleg. Au parlament, au constituție, guvern, legi. - Teoretic le au pe toate, practic... ioc. Hai s-o luăm de la anul unu după
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
comuniști să plece. Aici? Cu vărsare de sânge, cu trupe de mercenari, ziși teroriști au reușit să-l dea jos pe dictator și să-l împuște în zi de mare sărbătoare creștină. Apoi au desființat , mai corect au pulverizat industria, agricultură, cultura , au privatizat tot ce era de stors, normal că asta au făcut-o cei care conduceau vechiul regim, foștii membri și executanții în uniforme, dar care acum voiau să conducă și ei. Așa au ajuns la peste 20 de
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
Nu-l pot face președinte fără studii superioare. - Ași? Păi de ce suntem noi extratereștri ?! Mâine-l duc la liceul din Bolovănești și-i dau diploma de liceu.Trei milioane. Luni înființez la Galbenii de Auzi Centru universitar cu facultăți de Agricultură, Juridică și Științe Economice. Gulă al meu se va transfera de la Facultatea Râpele, din Ardeal, pe care o voi înființa tot mâine, prin “transfer” cu doi ani vechime, vedem noi de unde și la anul Gulă va fi licențiat în Științe
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
misiuni scurte, unde este trimis de instituția pentru care lucra. După zece ani petrecuți în Maroc, între anii 1961 și 1971, Genu Ștefănescu va fi trimis pentru următorii doi ani în Tanzania, unde conduce importante proiecte de dezvoltare în domeniul agriculturii și domeniilor conexe. Nu va uita niciodată perioada tanzaniană, pentru că aici are o experiență unică: ascensiunea pe Kilimanjaro. O neglijență care-l putea costa pierderea vederii, din fericire nu are urmări: nu știe să-și protejeze ochii cu ochelari speciali
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
iar modul lor de analiză îl consider drept un fel de „prostituție politică” ce îi transformă în apologeți ai actualei orânduiri. E vreo diferență între cei de „ieri” și cei de „azi”? Nici una, cu excepția „decorului”. În 1989 aveam industrie și agricultură. Simbioza celor două ramuri principale ale economiei, pe lângă semiotica oficială a alianței politice dintre țărănime și proletariatul industrial, fusese evidențiată prin stema aflată pe steagul roșu, reprezentând secera și ciocanul. După „revoluție”, am aruncat „secera și ciocanul” la „lada de
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1442030928.html [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]
-
secera și ciocanul. După „revoluție”, am aruncat „secera și ciocanul” la „lada de gunoi a istoriei”. Semiotica „gestului”, am înțeles-o abia acum după aproape un sfert de secol de democrație, când am constat că odată cu stema, am eliminat atât agricultura cât și industria din România. Ba mai mult: am scapat de tandemul „Secera și ciocanul”, iar în 2012, cu ocazia referendumului de demitere al unui președinte nedorit, ne-am pomenit cu „cerberii” zilei întruchipați de vașnicii apărători ai valorilor democrației
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1442030928.html [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]
-
lipsa capacității de „angajare la acțiune“ a mirenilor, defect care le aparține, dar care poate fi plasat și în contul administrației bisericești. Să le luăm pe rând. Când libera cugetare fură startul ... - remarcă sociologul Dan Dungaciu La fotbal și la agricultură se pricepe toată lumea! Asta repetăm abundent. Dar la... religie? Dacă te uiți cum arată spațiul public din România, senzația pe care o ai deseori este că Biserica sau credința devin subiecte în raport cu care nu există nici autocenzură. Oricine se poate
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
Dacă te uiți cum arată spațiul public din România, senzația pe care o ai deseori este că Biserica sau credința devin subiecte în raport cu care nu există nici autocenzură. Oricine se poate pronunța în aceste chestiuni, nestingherit și nepedepsit. Dacă în agricultură și fotbal poți, totuși, să o dai în bară și să te faci de râs, în problematica religioasă, nu. Libera cugetare din România se exprimă prompt, vigilent și apodictic pe orice temă creștină, în special creștin-ortodoxă, cu toate că subiectul, inclusiv în
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
repeta, susțin că toate acestea au fost făcute de poporul român căruia, din bun simț, ar trebui să-i respectăm munca, pentru că, chiar cu burta goală, n-au precupețit niciun efort, n-au contenit a munci pentru țară, fie în agricultură, sănătate, învățământ sau cercetare. Cu ce ne lăudăm noi astăzi? Cu intrigi, cu corupție, cu șpăgi, cu șomeri, cu prăduire, cu înavuțire peste noaptea neagră a așa-ziselor reforme, cu jocuri și scheme politice mefistofelice, cu noncultură, cu emigrație, cu
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]