339 matches
-
în 1967, republicată parțial la Chișinău, în 1991. O culegere de Pilde și povețe (1908), cu extrase din Lev Tolstoi, I. Heliade-Rădulescu, Al. Donici, C. Negruzzi, I. Creangă, Pintilie Cubolteanu (alias H.), câteva broșuri conținând cuvântări sau proiecte parlamentare, învățături agrotehnice întregesc o activitate susținută, diversă. Este o operă care constă nu atât în texte (modeste sub raport literar), cât în fapte, remarcabilă în ansamblu, exemplară ca semnificație social-culturală. SCRIERI: Pilde și povețe, Chișinău, 1908; Basarabia. Schiță geografică, Iași, [1912]; Flori
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
cadre pentru alte țari socialiste. Școli de partid de rangul al doilea au Început să fie organizate din 1946 În diferite republici ale URSS, În anumite centre regionale și numeroase orașe mari. În afară de pregătirea generală, asigurau un Învățământ În discipline agrotehnice, pentru cadrele care lucrau În agricultură. Sistemul școlilor de partid sovietice era compus din trei instituții centrale: Institutul/Academia de Științe Sociale, Școala Centrală/ Superioară de Partid, Institutul de Marxism-Leninism, secondate de numeroase așezăminte În provincie. Academia de Științe Sociale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Plantarea și îngrijirea pomilor fructiferi, semințelor și răsadurilor de legume. Prin aceasta elevii au prețuit mai mult ceea ce au, au înțeles câta muncă și răbdare presupune creșterea unui pom, au sesizat în mod sistematic efectele pe care le au lucrările agrotehnice asupra dezvoltării plantelor, modalitățile de a combate dăunătorii . “*” Desene, colaje. Acestea au fost culese din diferite publicatii, fiind valorificate manuale, reviste vechi. Cu ele au fost alcătuite panouri care s-au expus în școală. Dintre acestea: “Legumele utilizarea in alimentație
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
acestora cu vie și pomi pe 114 ha. Lucrările pe terenurile arabile în pantă s-au efectuat pe 2.500 ha, dintre care numai în anii 1965-1966 pe o suprafață de 1.070 ha. S- au executat arături și lucrări agrotehnice pe curbe de nivel, s-au plantat puieți pentru a stăvili eroziunea solului, s-au trasat corespunzător drumurile, s-au amenajat șanțurile de scurgere și podețele betonate. O situație statistică relevă la nivel de comună următoarele producții: Legea 18/1991
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
90% din suprafața cultivată. Faptul se datorează ritmului inegal de creștere demografică în raport cu producția agricolă: între 1950-1990 s-a înregistrat triplarea populației arabe și doar dublarea producției cerealiere. Fenomenul are la bază mai multe cauze obiective: calitatea precară a procedurilor agrotehnice folosite, condițiile climatice vitrege, utilizarea insuficientă a puținei suprafeței agricole disponibile (menținerea în stare de pârloagă a 30-40% din suprafața agricolă utilă la scara întregului spațiu arabofon). La toate acestea trebuie adăugată ineficacitatea politicilor agricole și sistemului de prețuri adoptate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
aflate în exploatare sau în fază de prototip, au încorporate numeroase tehnologii moderne, cum ar fi componente electronice, materiale rezistente și ușor lavabile, ușoare și care atenuează șocurile sau loviturile. Mecanizarea integrală a recoltării produselor horticole implică și o latură agrotehnică. În pomicultură se încearcă nu numai adaptarea mașinilor la plantele pomicole, dar și adaptarea sub diferite forme a pomilor sau arbuștilor la diferitele tipuri de recoltare mecanică (distanța între rânduri, talia, forma de conducere, maturarea concomitentă, rezistența la scuturare, fermitatea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
îl constituie experiența acumulată pe plan mondial în ultimii 50 de ani de recoltare mecanizată a vișinelor. În legumicultură există tehnologii de cultură distincte și complexe în vederea recoltării mecanizate, care au în vedere un sortiment de soiuri specifice, amplasare, cerințe agrotehnice obligatorii. Tomatele pentru industrializare au port determinat, maturare aproape concomitentă, rezistență la transport, manipulare și crăpare. Au apărut chiar două tendințe de individualizare a soiurilor pentru industrializare, anume soiuri pentru concentrare (pastă) și soiuri pentru conservare în suc. Fasolea pentru
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pentru cercetare și datorită perseverenței a reușit să construiască un pavilion științific care a făcut cinste agriculturii. Stațiunea Suceava, sub conducerea sa, a obținut rezultate deosebite în domeniul ameliorării, fiind create soiuri de grâu, secară, orzoaică, hibrizi de porumb, metode agrotehnice specifice acestor creații precum și mijloace de combatere a bolilor și dăunătorilor culturilor agricole. Trebuie să subliniez faptul că, cu toate sarcinile administrative pe care le avea ca director, a reușit să publice articole științifice precum și o serie de lucrări ample
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
sunt complet distrusă sufletește de nervi și ghinion în viață și care, tu, ca singura mea prietenă de veci, vei rămâne absolut electrocutată când vei afla ce-am pățit dar însă, ceapă tot nu tai, nici moartă mirosul acestui produs agrotehnic efectuându-mi imediat migrene în tot corpul și palpitații la stomac și deci, cum îți spun, miercurea trecută pe la 11 dimineața, când m-am deșteptat din primul somn, văd că începe să mă mănânce palma stângă, chiar pe linia vieții
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de exploatare care făcea imposibilă practicarea unei agriculturi raționale și economice. Pulverizarea proprietății țărănești în mici unități de exploatație era o trăsătură caracteristică a agriculturilor din majoritatea țărilor europene în secolul al XIX lea. Ea nu permitea aplicarea unor măsuri agrotehnice moderne, care să conducă la intensivizarea agriculturii (asolamentul și rotația culturilor, folosirea de sămânță selecționată etc.). Cooperativele de producție nu au cunoscut o dezvoltare prea mare în agricultura țărilor din vestul Europei Apariția și răspândirea ideii cooperatiste la sate a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
06 ha, aceasta s-a redus în 1896 la 3,4 ha, iar în 1905 la 3,2 ha. În timp ce mica proprietate țărănească suferea modificările amintite, marii proprietari își sporeau producția, atât cantitativ cât și calitativ datorită aplicării unor măsuri agrotehnice avansate și introducerii mecanizării. Pe fondul unei fărâmițări tot mai accentuate a micii proprietăți și a cererii tot mai mari de terenuri agricole arendate (arendarea fiind forma cea mai răspândită de cultivare a pământului) în această perioadă se poate remarca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de bază ale organizării întovărășirilor agricole au fost stabilite prin Hotărârea Comitetului Central al P.C. R. din 18 septembrie 1951. Aceste principii erau următoarele: * asocierea se făcea de bună voie * pământul se comasa în trupuri comune fără haturi, pentru aplicarea măsurilor agrotehnice moderne; * întovărășirile se constituiau ca asociații de producție și nu se desființau după terminarea campaniei; * animalele de muncă și mașinile agricole rămâneau în proprietatea țăranilor; * toate lucrările se efectuau în comun; * repartizarea veniturilor obținute se făcea în funcție de suprafața de pământ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de teren cuprinse între 0,5 și 10 hectare, fără să dispună de inventarul agricol și de resursele financiare necesare pentru o exploatare rațională a terenului deținut în proprietate și, în cele mai multe situații, fără cunoștințele necesare pentru aplicarea unor măsuri agrotehnice care să conducă la o productivitate corespunzătoare pe unitate de suprafață sau pe cap de animal. Agravarea situației agriculturii românești a fost favorizată și de lipsa unei politici agrare coerente și a unei strategii de dezvoltare socio-economică menite să asigure
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mijloacelor mecanice la întreaga capacitate ( cea mai mare parte a tractoarelor din țara noastră au putere mare, necesitând suprafețe de teren mari pentru a fi folosite eficient circa 50 hectare); în multe situații nu este posibilă aplicarea tehnologiilor și mijloacelor agrotehnice moderne (asolamentul, fertilizarea, irigarea, combaterea dăunătorilor) structura de producție a exploatațiilor este foarte diversificată obținându-se cantități mici din diferite produse, care pot fi valorificate cu greu pe piață pe cont propriu în condiții de eficiență; calitatea produselor agricole obținute
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pierderile de producție cauzate de renunțarea la utilizarea îngrășămintelor chimice și a pesticidelor, cu influență favorabilă asupra eficienței în agricultură. Influența nefavorabilă asupra productivității la hectar, generată de reducerea cantităților de substanțe chimice, poate fi redusă prin aplicarea unor mijloace agrotehnice, între care amintim: folosirea asolamentului și a unei rotații raționale a culturilor; creșterea suprafețelor cultivate cu leguminoase anuale și perene care favorizează fixarea azotului în sol; extinderea folosirii îngrășămintelor organice; îmbunătățirea pregătirii profesionale a agricultorilor pentru familiarizarea acestora cu mijloacele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
între care amintim: folosirea asolamentului și a unei rotații raționale a culturilor; creșterea suprafețelor cultivate cu leguminoase anuale și perene care favorizează fixarea azotului în sol; extinderea folosirii îngrășămintelor organice; îmbunătățirea pregătirii profesionale a agricultorilor pentru familiarizarea acestora cu mijloacele agrotehnice moderne (inclusiv cu aplicarea unor mijloace integrate de combatere a bolilor și dăunătorilor asocierea unor metode biologice de combatere cu metode clasice de luptă împotriva acestora bazate pe chimizare). Combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor prin mijloace agrotehnice face necesară o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acestora cu mijloacele agrotehnice moderne (inclusiv cu aplicarea unor mijloace integrate de combatere a bolilor și dăunătorilor asocierea unor metode biologice de combatere cu metode clasice de luptă împotriva acestora bazate pe chimizare). Combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor prin mijloace agrotehnice face necesară o anumită dimensiune a exploatației agricole și aportul specialiștilor (o pregătire de specialitate superioară). O altă condiție pentru creșterea randamentelor la hectar și a performanțelor agriculturii este folosirea de sămânță certificată la înființarea culturilor. Acest factor de producție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mijloacelor mecanice la întreaga capacitate ( cea mai mare parte a tractoarelor din țara noastră au putere mare, necesitând suprafețe de teren mari pentru a fi folosite eficient circa 50 hectare); în multe situații nu este posibilă aplicarea tehnologiilor și mijloacelor agrotehnice moderne; structura de producție a exploatațiilor este foarte diversificată obținându-se cantități mici din diferite produse, care pot fi valorificate cu greu pe piață în condiții de eficiență; calitatea produselor agricole obținute în aceste ferme este slabă (chiar dacă aceasta este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în proprietatea statului, divizate (n mai multe ferme cu specializare diferit(, fapt ce permite constituirea de sole av(nd dimensiuni (i forme optime care s( conduc( la cre(terea eficien(ei folosirii mijloacelor mecanice. De asemenea este posibilă aplicarea unei agrotehnici avansate menit( s( sporeasc( productivitea muncii (asolamentul, mecanizarea, chimizarea, iriga(iile, (mbun(t((irile funciare etc.): adminstrarea societății este asigurată de un sistem de organisme de conducere, din care fac parte: Adunarea general( a ac(ionarilor care are următoarele atribuții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mari de terenuri, (n trupuri ce favorizeaz( mecanizarea, au luat decizia de a-(i lucra propriile terenuri sau pe cele luate (n arendă individual. (n cele mai multe cazuri, (n asemenea ferme individuale se practic( o agricultur( de subzisten(( bazat( pe o agrotehnic( dep((it(, reprezentat( de: lucrarea terenurilor cu animalele, sem(nat manual etc.; ce nu permite ob(inerea unor randamente mari la hectar. Multe ferme sunt conduse de c(tre persoane av(nd v(rste înaintate, care nu sunt motivate (n
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dinamici care s( posede cuno(tin(e (n domeniu (i ar putea fi mai motiva(i (n dezvoltarea propriilor ferme individuale. Deși proprietarii de terenuri din țara noastră sunt conștienți de efectele favorabile pe care le generează aplicarea unor mijloace agrotehnice moderne cum ar fi: folosirea de sămânță selecționată, mecanizarea lucrărilor agricole de bază, folosirea îngrășămintelor chimice și organice a substanțelor fitosanitare, practicarea asolamentului etc.; lipsa resurselor financiare i-a determinat să se întoarcă la procedee tehnologice învechite care conduc la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
capitalului de exploatare, care îi determină pe țărani să renunțe la folosirea de sămânță și material săditor selecționat, îngrășămintelor și altor substanțe chimice (ierbicide, produse pentru tratamente fitosanitare) și a mijloacelor mecanice pentru efectuarea anumitor lucrări. Țăranii apelează la mijloacele agrotehnice menționate în limita disponibilităților bănești pe care le au în gospodăria proprie, fiind reținuți în ceea ce privește posibilitatea apelării la credite datorită condițiilor împovărătoare de acordare acestora și riscului de a-și pierde agoniseala de o viață în condițiile unor ani cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de a-și pierde agoniseala de o viață în condițiile unor ani cu condiții climatice nefavorabile. Guvernele care s-au succedat la putere după 1990 au experimentat diverse modalități de acordare a unor subvenții prin care să stimuleze aplicarea mijloacelor agrotehnice moderne (cupoane pe unitatea de suprafață; subvenționarea prețului motorinei, semințelor, a dobânzilor pentru achiziționarea unor mijloace mecanice; iar pentru campania 2003-2004 acordarea gratuită de îngrășăminte chimice pentru exploatațiile de mici dimensiuni). Aceste măsuri nu și-au atins întotdeauna scopul datorită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
între membrii grupului să se creeze un climat de încredere reciprocă (absolut necesar pentru buna buna funcționare a unei asociații pe producție). Prin intermediul asociațiilor de tip cooperatist sau necooperatist se poate ajunge la regruparea unităților de cultură, la aplicarea mijloacelor agrotehnice moderne prin care să se obțină, pe de o parte, creșterea producției pe unitate de suprafață, iar pe de altă parte, concentrarea producției, uniformizarea acesteia din punct de vedere al calității și îmbunătățirea calității. 5. 2. 3. 2. Formarea exploatațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se stabilește prin însumarea numărului de frunze pe plantă, determinat la fiecare proba, si împărțirea acestuia la numărul probelor din porțiunea respectivă. Numărul mediu de frunze uscate ce intră la un kg diferă în raport cu soiul, etajul foliar, natura terenului, lucrările agrotehnice și condițiile meteorologice ale anului. Orientativ numărul de frunze uscate într-un kg este de: la soiul Djebel 3000-3300; la soiul Molovata 2000-2500; la soiul Ghimpați 800-900; la soiul Virginia 400-500; la soiul Burley 400-500; la soiul Banat 500-600; la
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]