101 matches
-
crudă. Se consumă o zi pe săptămână, fără alte alimente, sub formă de salată cu oțet sau lămâi și puțin ulei. Cura cu struguri, consumați ca atare, câte 1 2 kg pe zi, de 2 ori pe săptămână. Suc de aguridă, câte 100 ml pe zi. Frunze de viță de vie nestropite, din care se prepară un decoct, din 2 linguri la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, prima dimineața, celelalte la prânz și seara, Înainte de mese. Presopunctura Se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și vesel, este bine, ne spune poetul, să așteptăm marea coacere, timpul marii coaceri. "Dar uneori e bine că tace și așteaptă;/ Când trec furtuni sau grindini sau mană peste vii,/ Când cade strugurimea atât de grabnic coaptă,/ Se coace agurida în viile pustii." Mai apare în acest volum obsesia morții și a ploii, dezagregarea lumii, un timp apăsător și întinat, de aici nevoia de a se purifica. Sentimentul de sfârșit de lume se deslușește într-o exasperantă monotonie, o lentă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că utînd să-l convingă a face zapis. Adam neștiind carte, diavolul l-a pus să-și apese chipul palmei pe o cărămidă moale, care, fiind uscată în urmă, constitui puternicul zapis cu care ocîrmui lumea pînă la venirea Mîntuitorului. Aguridă Ca să ți se înăcrească agurida, dă cu chisoiul* cu care ai pisat-o pe la nasul bă ieților mici, și de acreală plîng, și așa acreala se oțetește. Ajun Cînd dai ceva din casă în ziua de Ajun nu-i bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a face zapis. Adam neștiind carte, diavolul l-a pus să-și apese chipul palmei pe o cărămidă moale, care, fiind uscată în urmă, constitui puternicul zapis cu care ocîrmui lumea pînă la venirea Mîntuitorului. Aguridă Ca să ți se înăcrească agurida, dă cu chisoiul* cu care ai pisat-o pe la nasul bă ieților mici, și de acreală plîng, și așa acreala se oțetește. Ajun Cînd dai ceva din casă în ziua de Ajun nu-i bine. Albeață Să nu scuipi în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
răsplată a firii sale; p. 97, r. 12 13: „capul de-ar fi sănătos, că belelele curg gârlă” hotărârea de a trece peste toate greutățile cu condiția de a primi putere și sănătate de Sus; r. 23 24: „Părinții mănâncă aguridă, și fiilor li se strepezesc dinții”idee vehiculată în Vechiul Testament, potrivit căreia unele greșeli ale părinților au repercusiuni asupra copiilor acestora, ca o pedeapsă ce lovește în ceea ce e mai drag omului; r. 27 28: „Ce-i e scris omului
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și instrument la bătaie; răpăguș derdeluș (răcuș); sărbușcă hrana săracului, zer + făină; sâială sfială; stânjen măsură, aprox. 220 m.; tinchește suferă (boală); a zâghiri a tulbura, a ameți; a zgândări a întărâta; zgherăt, a zghera a răcni, plângând. b) PORECLE: aguridă, atacatu, basocel, bleotu, brișcan, brutariu, bulău, bulichi, buric, buriu, buruiană, cacea, căpreanu, cârtiță, chiruc, chelicică, cherpedin, chiorcea, cioabă, ciotcă, ciulică, clău, clisoi, corpaci, crăciun, cucu, drumea, fesoi, fluture, gârmăcioaia, gât strâmb, ghebosu,harpacica hălăbău, hlandan, jebelean, lesoaiaca, mocardiu, pahonțu, populeasa
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
aseamănă prin Botez; „La iconomi un singur lucru se cere, să fieaflați fideli...” (1 Corinteni 4, 2-4), ca cei desăvârșiți, care au puterea„deosebirii duhurilor” (1 Ioan 4, 1) ca dar al Duhului Sfânt. Disputele pustiesc, nu zidesc: „Părinții mănâncă aguridă, iar fiilor li sestrepezesc dinții” (Ieremia 31, 29). Disputele nu pot fi o lucrare înNumele Său, deoarece nu se pot feri de fărădelege cu pretenția de asluji lui Hristos: „Cine nu adună cu Mine, risipește!” (Matei 12, 30);„Omul firesc
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
răspândite, mai ales în Franța (spre deosebire de Italia). 63% dintre rețetele cărții de bucate medievale Le Viandier de Taillevent (secolul al XIV-lea) au gust acid, dar acrirea se făcea în special cu oțet, ca pe vremea Romei antice, sau cu aguridă (în 42% dintre rețete). Exista și un fel de „ciorbă“, o supă de vită acrită cu oțet și cu aguridă. Gustul pentru dulce și destul de rapida cvasidispariție a savorilor acide s-a produs la sfârșitul secolului al XV-lea și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
XIV-lea) au gust acid, dar acrirea se făcea în special cu oțet, ca pe vremea Romei antice, sau cu aguridă (în 42% dintre rețete). Exista și un fel de „ciorbă“, o supă de vită acrită cu oțet și cu aguridă. Gustul pentru dulce și destul de rapida cvasidispariție a savorilor acide s-a produs la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de al XVI-lea, sub influența bucătăriei italiene, mare amatoare de dulce, dar și datorită dezvoltării, în colonii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
celui de al XVI-lea, sub influența bucătăriei italiene, mare amatoare de dulce, dar și datorită dezvoltării, în colonii, a culturilor de trestie de zahăr. În secolul al XVII-lea, doar 13% dintre rețetele cărții Le Cuisinier Français mai cuprindeau aguridă. Vorbind despre gustul culinar pentru acru al francezilor secolelor XIV-XV, Jean-Louis Flandrin remarcă faptul că acesta era asociat consumului unor vinuri seci. El a observat că, în toate țările în care exista o atracție pentru mâncăruri dulci, băuturile erau și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
făcut cunoscut: își fac apariția multe feluri de mâncare cu sos, îngroșarea acestuia realizându-se nu cu făină, ca pe vremea romanilor, ci cu pâine (uscată, apoi pisată și înmuiată în supă). Foarte multe dintre aceste sosuri erau acrite cu aguridă ori cu oțet; gustul pentru acru rămăsese dezvoltat în acea perioadă, de-abia Renașterea stimulând dulcele. Condimentele erau foarte prețuite. Să revenim însă la strămoșii noștri... Nobili precum Dragoș din Maramureș, descălecătorul Moldovei (circa 1347), care era supus al regelui
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
degajeze forma de sub corali. Și nu este rotundă, adică nu e o farfurie zburătoare, continuă Ted. Slavă Domnului! Asta-i va mai potoli probabil pe cei din tabăra celor săriți de pe fix. Zâmbi. — „Cu răbdare și cu vrere, faci din aguridă miere“, nu-i așa? — Cred că da, spuse Norman. Nu știa exact ce voise Fielding să spună, dar Ted avea o slăbiciune pentru citate. Se considera un om al Renașterii și, prin dese citate din Rousseau și Lao-Tzi, căuta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
care a fost aplaudat la scenă deschisă. Marcel Pavel, invitat personal al compozitorului, a oferit spectatorilor un cadou emoționant, interpretarea piesei “Copacul”, bijuterie componistică aparținând maestrului. Seara s-a încheiat cu recitalul antrenant susținut de Loredana, acompaniată de orchestra sa, Agurida. Spectacolul de gală, prezentat de Alexandra Ungureanu și Cornel Ilie, a fost transmis în direct de Radio România Actualități și de Radio România Internațional, iar înregistrarea a fost difuzată ulterior pe TVR 1 - coproducător al evenimentului.
Premiile Muzicale Radio Rom?nia by Gabi MATEI () [Corola-journal/Journalistic/83837_a_85162]
-
stat și al marelui partid. Dar ce e și mai drept este că, îndată ce marele om de stat a făcut la dreapta-mprejur și a trecut la stânga, bugetul a primit cu căldură în brațele sale părintești pe marele partid și agurida s-a făcut miere. A încetat dar și marele om de stat și marele partid și organul respectiv d-a mai face opoziție sistematică, șicanatoare și veninoasă. De unde acum câteva luni cei de la putere erau niște Hoedeli și niște Nobilingi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
părinții n-au dat pe-acasă, dar s-au trezit pe urmă că au dreptul la o curte pustie, la un acoperiș dărăpănat, la niște țăruși care sprijineau o nenorocită de vie care ajunsese să facă doar un fel de aguridă cu bobul pe jumătate uscat... Iar ea, bunica, reușise să ajungă dactilografă la aceeași primărie unde bunicul era funcționar la starea civilă. Ce reușiseră împreună? Să țină mulți ani piept, în casa părinților ei, frizerului, subofițerului și mecanicului de locomotivă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
șapte noduri, să poată îndrepta o țară a cărei inimă era stricată. Fanarul de la noi a trebui să renască mai puternic în vlăstarele rămase în pământul țării în fiii și nepoții de Caradale pân 'ntr-al șaptelea neam. Strămoșii au mâncat aguridă și nouă ni se strepezesc dinții. De aceea n-avea grijă, onorabilă tagmă! Starostele tău, starostele celui mai lucrativ meșteșug din țară, meșteșugul patriotismului reversibil, e tare și mare, va ramînea tare și mare; căci pentru maniera sa de-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din Bacău. Din familia lui David Creangă, de la Pipirig, mai este doamna preoteasă Caia... Nu toate muștele fac miere. Unii fac teatru pe opera lu Creangă, cu actori în blugi. Merge ca nuca-n perete... Dinții urmașilor Părinții au mâncat aguridă și copiilor li s-au strepezit dinții... «Creangă nu mai are pe nimeni», crede Maria Roșu de la Vânători. Pot să spun și eu că-s strănepoata lui Creangă, da’ se laudă...» Neculai Apetrei din Humulești a fost gestionar la un
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
trasă la teasc și apoi vândută prin intermediul unor licitații publice la primăria arondismentului XVIII, profitul intrînd în conturile comitetului de binefacere al arondismentului. Din parcela Clos Montmartre iese un banal vin rosé, aspru și acrișor. Această așa-zisă zeamă de aguridă a inspirat de altfel, în secolul al XVII-lea, un cântec pentru dans, din ale cărui versuri aflăm că "Vinul din Montmartre, îl bei cu pinta (adică 93 cl) și îl "elimini" de două ori mai mult (două pinte!)". Dacă
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
-și mai joace calul. Ce gândești? Și unii ca aceștia sunt trebuitori pe lume câteodată, pentru că fac pe oameni să prindă la minte... Zi-i și d-ta că ai avut să tragi un păcat strămoșesc. Vorba ceea: Părinții mănâncă aguridă, și fiilor li se strepezesc dinții."407 În fragmentul citat, textemul Părinții mănâncă aguridă, și fiilor li se strepezesc dinții nu se referă doar la enunțul "Zi-i și d-ta că ai avut să tragi un păcat strămoșesc", ci
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
câteodată, pentru că fac pe oameni să prindă la minte... Zi-i și d-ta că ai avut să tragi un păcat strămoșesc. Vorba ceea: Părinții mănâncă aguridă, și fiilor li se strepezesc dinții."407 În fragmentul citat, textemul Părinții mănâncă aguridă, și fiilor li se strepezesc dinții nu se referă doar la enunțul "Zi-i și d-ta că ai avut să tragi un păcat strămoșesc", ci la întreaga secvență care descrie călătoria de până atunci a lui Harap-Alb. El proiectează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
câștigată prin raportare la idealul eroic napoleonian). În proza lui Eliade vestimentația se descrie prin trăsături ca "vetustețea, apartenența simbolică la un "alt timp" decât cel trăit efectiv de către celelalte personaje din jur"725 (aici intră rochia veche de culoarea aguridei a Niculinei, uniformele de general pe care le caută Ieronim Thanase în podul familiei Calomfir, uniforma militară purtată de Zevedei). "Aceeași pelerină scurtă, învechită, cu două petice simetric și provocator cârpite pe umeri, ca și cum ar fi vrut să ascundă urma
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de fasole țucără dreasă cu smântână și cu bucățele mici de slănină, așa cum mâncam la neamurile mele din Ardeal, adusă cu oala la muncile câmpu lui; ciorba țărănească de pui, cu o grădină Întreagă de legume proaspete și acrită cu aguridă, cu corcodușe sau cu pătlăgele roșii. După care urmau la rând mâncărurile gătite nu cu apă, ca mai târziu, ci numai cu supă tare din carne (bulion), pregătită de ciorbarul ajutor al bucătarului șef, precum, ca să Începem Într-un fel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
chiar și numele celui care o îndemnase să reclame. Totdeauna în activitatea didactică nu am amestecat copiii în relațiile pe care părinții lor le aveau cu școala. Nu trebuia să se străpezească dinții copiilor fiindcă părinții lor ar fi mâncat aguridă, vorba unui proverb românesc. În primăvară am necazuri serioase în privința sănătății. Sunt țintuit la pat, transportat urgent la Spitalul militar din Sinaia - se mai aflau acolo încă unii grav răniți și mari mutilați de război... Sunt tratat cu grijă, ca
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
unor produse cosmetice. Și-a început cariera la Onești. Albumul său de debut "Bună seara, iubito", a fost lansat în 1988, piesa cu același nume fiind una din cele mai cunoscute piese ale ei. În 2002, inspirată de succesul albumului "Agurida", Loredana decide să reinterpreteze melodii din perioada interbelică, care fac parte din albumul live "Zaraza-vânzătoarea de plăceri" lansat în decembrie 2002. Este căsătorită cu Andrei Boncea și are o fiică. s-a născut pe data de 10 iunie 1970 la
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]
-
beneficiază de un videoclip, produs de Media Pro Music, în regia lui Ducu Darie. A doua piesă promovată de pe acest album este un remix al șlagărului “Bună seara, iubito!”, realizat de Vlad Cernea. Au urmat două albume de inspirație folclorică:"Agurida" în 2002 și "Zaraza". În 2003 a lansat " Fata cu șosete de diamant" urmat de "Extravaganza" (2005) și "Jamparalele" (2006). În 2006, a fost gazda MTV Romania Awards. În 2007 a cântat în deschiderea concertului lui George Michael de la București
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]