148 matches
-
aflăm că în jurul trupului său uriaș și frumos, întins în praf, cu părul răvășit, aheii s-au luptat o zi întreagă, cu înverșunare, până în amurg, când a izbucnit o furtună cumplită. Trupul a fost adus în tabără, spălat și uns. Aheii plângeau, își tăiau pletele în semn de doliu. Tetis, împreună cu toate zeițele mării, a ieșit din valuri cu un țipăt care i-a înspăimântat și s-ar fi împrăștiat cu toții dacă nu i-ar fi liniștit Nestor. Tetis și nereidele
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Cele mai numeroase comparații legate de Ahile sunt cele care ilustrează strălucirea. Ele instituie, în felul lor specific, o relație între Ahile și fenomenele luminoase produse de combustie. Când Ahile trece de parapet și se arată, încă neînarmat, lângă șanțul aheu de apărare, ca să-l vadă troienii și să se înspăimânte, fruntea lui este încununată de un nimb, din ea țâșnește o flacără strălucitoare. Țâșnește până la cer, ca flăcările focurilor aprinse noaptea pe o insulă, într-o cetate asediată, pentru ca cineva
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mobilitatea, iuțeala, neîntrecuta și înfricoșătoarea iuțeală a acestui om sub pașii căruia răsuna greu câmpia slavei, a neîndurării și a morții. Știa cine este. În chipul cel mai limpede, retragerea lui din luptă este întemeiată pe convingerea că, fără el, aheii se vor vedea înfrânți. Își știe valoarea și măreția și le spune cu mare glas, adesea. Fiind însă tocmai ce știa că este, niciodată, când își afirmă excelența, vorbele lui nu sună a fanfaronadă, nici măcar atunci când, vorbind despre sine, își
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
așa îi era sortit, că moartea lui Hector înseamnă curând și moartea sa. Este adevărat că hotărârea de a nu pleca este anterioară morții lui Patrocles și că intră în asta împlinirea proiectului său de a dovedi că, fără el, aheii sunt pierduți. După moartea lui Patrocles nu-i mai pasă însă de asta, și chiar îi spune Tetidei că reușita planului său în ce-i privește pe ahei, și pe Agamemnon îndeosebi, nu-i mai aduce nici o bucurie de vreme ce Patrocles
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ei, îi liniștește, spunându-le că n-au nici o vină. Când vin la el, din partea lui Agamemnon, Odiseu și Aias, îi primește cu prietenie și le spune că, deși e mânios, ei doi îi sunt cei mai dragi dintre toți aheii. Și apoi îndeplinește, magnanim, toate îndatoririle de politețe și de ospitalitate. Socotind că au zăbovit destul, nu le spune să plece, ci îi face semn lui Patrocles să-i pregătească așternut lui Foinix, dându-le astfel de înțeles că e
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
istovit de suferință și pune să i se aștearnă un pat cu perne de purpură și cu pături groase. Și, înainte de a se despărți, ca să doarmă, îi făgăduiește, nerugat și fără poruncă de la zei, un armistițiu. Era chiar necesar, pentru că aheii, nerăbdători să exploateze dispariția lui Hector, se pregăteau să atace Troia chiar în zorii zilei următoare, lucru pe care Ahile îl știa. Dar purtarea lui Ahile cu acest prilej e mai complexă decât pare. A vrut să-l apere pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cu atât mai mult cu sine însuși. Este excesiv de crudă. O sete de nimicire care însă nu pare a fi ură, ci numai reacția față de cei care i-au pricinuit o atât de mare durere. Pentru Patrocles, dar și pentru aheii morți în cele trei zile cât a durat retragerea lui, uitând că cei mai mulți n-ar fi murit dacă ar fi fost alături de ei și în fruntea lor. Trebuie însă spus că în cruzimea lui nu se află nici o urmă de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
același lucru. Apoi, cu voia lui Zeus și în absența lui Ahile, începe dezastrul armatei aheene. Și lunga îndărătnicie a eroului, al cărei capăt nu-l știa nici el. Voia doar să se bucure, privind de pe corabia lui cum mor aheii, copleșiți de troienii duși la luptă de Hector, care ajung până la fortificațiile taberei aheene și sunt pe punctul să atace corăbiile. Apoi vine la el solia lui Agamemnon, care îi propune împăcarea în schimbul restituirii Briseidei, rămasă neatinsă de către Atrid, și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
om obsedat, neînstare să iasă din cercul orb al obsesiei lui. Și totuși, cu gradații aproape imperceptibile, ceva se schimbă în el. Întâi spune din nou că va pleca acasă, chiar a doua zi, în zori, sfătuindu-i pe toți aheii să facă la fel pentru că „n-o să vadă sfârșitul Troiei niciodată, este prea târziu“. Totuși, după ce încearcă și Foinix să-l convingă să renunțe la mânie, îi spune să înnopteze la el și că „mâine, la răsăritul soarelui, vom vedea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
la moarte. Și, după moartea lui, teribila mânie a lui Ahile se stinge, iar mamei lui îi spune că nu mai simte nici o bucurie pentru tot ce s-a întâmplat, oricât de mult s ar fi dovedit că, fără el, aheii nu sunt în stare să le reziste troienilor și lui Hector. Iar ceva mai târziu, când se împacă cu Agamemnon, spune din toată inima cât de rău îi pare de vrajba dintre ei, cât de neînsemnată i se pare pricina
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Zeus, dar zeii i-au vrut moartea, în plănuitul lor joc fără inimă cu patimile omenești. Când Antiloh vine să-i aducă vestea morții lui Patrocles, omorât de Hector, Ahile era deja neliniștit. Stătea în fața corăbiilor sale și, văzând cum aheii se retrag din nou, în derută, își amintește de o mai veche prevestire a Tetidei potrivit căreia cel mai bun dintre toți mirmidonii avea să piară în luptă înainte de propria lui moarte. Până atunci uitase, acum era prea târziu. Când
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de târzie a fost. Dar mai putea face ceva, să-i scape leșul din mâinile lui Hector, și iese în fața taberei, lângă șanț, și scoate trei strigăte cumplite care îi înspăimântă pe troieni și îi pune în derută, astfel că aheii au răgazul să scoată trupul din vălmășag. Ahile îl zărește de departe, străpuns, întins pe o targă și, înainte de vreme, se lasă noaptea. În tabără, Ahile îl plânge pe mort, îl plânge amarnic, pierdut, ținându-și pe pieptul lui mâinile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Cocoș, spre a o deosebi de „Ileana lui Zăpăcitu din capu’satului”. Că, uite, cum stă treaba: destule Ilene și Elene au tulburat apele istoriei și, se cuvine, s-o amintim pe Elena grecoaica, cea răpită de Paris, pentru care aheii și troienii s-au luptat 10 ani. Ulise, lăsându-le troienilor în dar un cal de lemn, a reușit s-o recupereze pe Elena care încă nu se ofilise că, altfel, războiul n-ar mai fi avut sens. Și noi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de Alasia, și cu numele Asy. Se cunoaște, de asemenea, faptul că o lungă perioadă regii ciprioți plăteau faraonilor tributul în cupru. În plină epocă a bronzului, în jurul anilor 1400 î. H., își fac apariția pe insulă primii negustori micenieni. Aheii au pătruns pe insulă, mai întâi în peninsula Karpasia, prin așa-numitul "golf al aheilor", venind din Peloponez. Ei au adus pe insulă cultura miceniană și vor influența puternic populația insulei atât etnic, cât și religios, lingvistic și cultural. Aheii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Aheii au pătruns pe insulă, mai întâi în peninsula Karpasia, prin așa-numitul "golf al aheilor", venind din Peloponez. Ei au adus pe insulă cultura miceniană și vor influența puternic populația insulei atât etnic, cât și religios, lingvistic și cultural. Aheii vor fonda pe insulă primele cetăți, regate: Pafos, Kition, Salamina și Kurion. Istoricii au aici unele divergențe de opinii: unii susțin că aheii erau deja pe insulă, când a început Războiul Troiei, alții apără ideea că o parte a eroilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
insulă cultura miceniană și vor influența puternic populația insulei atât etnic, cât și religios, lingvistic și cultural. Aheii vor fonda pe insulă primele cetăți, regate: Pafos, Kition, Salamina și Kurion. Istoricii au aici unele divergențe de opinii: unii susțin că aheii erau deja pe insulă, când a început Războiul Troiei, alții apără ideea că o parte a eroilor din războiul troian s-au stabilit pe insulă și au format cetăți și regate. Dacă acceptăm informația de la Herodot că acest război ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
pactul lor masculin într-atât încât în numele lui a înflorit hâd nepăsarea față de cele ce le susțineau economia libidinală printr-un pact deloc mai prejos. Îți zic, Elena din Troia ar fi venit singură înapoi la Menelaus dacă, în loc de război, aheii ar fi făcut dragoste cu femeile lor pe măsura zelului marțial arătat sub zidurile Ilionului, și-ar fi proclamat asta drept grija lor de căpătâi. Pe deasupra, cred că ar fi fost urmată și de-o cohortă de troiene, și poate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în sclavie. De altfel, întreaga tragedie a lui Euripide stă sub semnul focului, prefigurare a incendiului final. În prolog, Poseidon o întreabă pe Atena dacă a cuprins-o mila de Troia, ce arde-acuma până la cenușă, iar zeița, mâniată pe aheii ce i-au pângărit templul, vrea să le aprindă corăbiile cu focul fulgerului împrumutat de la Zeus. Când pojarul mistuie Troia, femeile își jelesc soarta de viitoare sclave. Văzând cum țâșnesc din cort văpăi de torțe, Talthybios crede că troienele aprind
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
altă lume - III). Cuvintele acestea rămân fără ecou, constată ea cu nedumerire amară : Ce s-a întâmplat cu voi toți, de nu înțelegeți ?... De ce mă lăsați singură ? (III). Ifigenia cunoaște rosturile tainice ale lumii inaccesibile celor pentru care se sacrifică. Aheii dau ascultare unei porunci divine sângeroase pentru a obține vânt favorabil expediției lor, dar nu cercetează sensul adânc al oracolului : ei nu vor să afle de ce li se cere cumplita ofrandă și se mulțumesc să crediteze interpretarea lui Kalchas, pusă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cer decât poate cuprinde mintea noastră (p. 58). Și în Filoctet este înfățișat un destin tragic de luptător înzestrat cu o voință îndârjită de a-și păstra calitatea legată de arcul moștenit de la Heracle (p. 58). El îi detestă pe aheii care l-au abandonat în drum spre Troia după ce a fost mușcat de un șarpe și întâmpină cu ostilitate revenirea lui Odiseu și Neoptolem spre a-l lua cu ei după ce oracolele au anunțat că izbânda va fi obținută cu ajutorul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cum atenienii se scoală În fiecare dimineață cu imaginea albă a Acropolei În față; și e timpul să recunosc acestui privilegiu tot ce i se cuvine. Pelasgii se rugau privind În jos, crezînd că zeii stau În viscerele pămîntului, În vreme ce aheii se rugau privind În sus, deoarece erau convinși că zeii stau pe acoperișul pămîntului și Între nori. Dar dacă ne amintim ce declară un personaj al lui Shakespeare, că n-ar avea nevoie decît de eternitate pentru a fi zeu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Tălmăcitorul își adună forțele lexicale acolo unde comparația este mai rurală: Cum pe la țară venind din laturi protivnice argații Seceră brazde prin holda de grâu sau de orz pe pământul Unui bogat moșier și dese poloagele pică; Astfel troienii și aheii se tot secerau cu grămada, Unii la alții sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind tradusă în endecasilabe, are un mers mai natural. Aci autohtonizarea e desăvârșită. Zeii poartă opinci, stau pe scăuieșe, mesele sunt geluite, lavițele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
între aceste două orizonturi ale lumii vechi, nordul carpatic și sudul anatolian cu Asia Mică. Troia ca cetate a fost datată din mileniul lll î.e.n. a fost distrusă de mai multe ori și iar reconstruită pînă au făcut-o cenușă aheii iar Homer a pus în versuri acest eveniment tragic lăsîndu-l posterității. Populația acestor ținuturi era un amestec de pelasgi(arimini sau armâni cum își spun azi) ca vechi locuitori ai Greciei, ioni, din neamul ilirilor și al tracilor, misii, hitiți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care a fost scris poemul era limba geților de unde veniseră în Ionia pelasgii, și nu ,,dialect grec” cum mint cu nerușinare făcătorii de istorii și culturi. Chiar în poem, în cîntul ll avem luminarea la față a adevărului gol-goluț: ,,Că-ror aheii le ziceau mirmidoni și elini deopotrivă.’’ Numai așa se explică existența celor aproape 1500 de cuvinte comune limbilor română și irlandeză;, ionii și pelas- gii au fost un singur popor iar poemul ionic a fost ,,grecizat” în partea a doua
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
împrejur și cei mai ,,chegoși” într-ale înțelepciunii, sectă iudaică în-temeiată chiar de Moșe!!! În poemul lui Homer, elinii erau locuitorii din nord ai Greciei, adică partea de sud a Tesaliei numită Elina și locuită de pelasgi sau mirmidoni, iar aheii locuiau Peloponezul și o parte din insulele învecinate. Acești mirmidoni sau ,,neam ales de Dumnezeu” este amintit de Zamolxe pe tăblița 3 ca duhuri protectoare ale cabi-rilor ce locuiau în insula Samos. Tucidide observa că: ,, așanumita Eladă nu arată a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]