221 matches
-
poziția de hegemon al regiunii, eclipsând regatul Babilonian, Egiptul sau Elamul în lupta pentru controlul Orientului Mijlociu. Cu toate acestea până în vremea lui Tiglat-palasar al III-lea, a căror reforme au schimbat statult. La origini Asiria a fost un regat akkadian care s-a dezvoltat între secolele XXV și XXIV î.Hr. Cei mai timpurii regi asirieni au fost conducători mărunti, iar după fondarea imperiului Akkadian, aceștia au devenit supușii lui Sargon, primul unificator al Mesopotamiei. Națiunea asiriană urbanizată și aflată sub
Imperiul Neo-Asirian () [Corola-website/Science/321297_a_322626]
-
s-a dezvoltat între secolele XXV și XXIV î.Hr. Cei mai timpurii regi asirieni au fost conducători mărunti, iar după fondarea imperiului Akkadian, aceștia au devenit supușii lui Sargon, primul unificator al Mesopotamiei. Națiunea asiriană urbanizată și aflată sub control akkadian (babilonian din 1894 î.Hr.) a evoluat din prăbușirea Imperiului akkadian. În perioada asiriană veche a Epocii Bronzului Timpuriu, Asiria era un regat în nordul Mesopotamiei, concurând pentru dominația regională, inițial cu hitiții, huriții și orașele-stat ca Isin, Ur sau Larsa
Imperiul Neo-Asirian () [Corola-website/Science/321297_a_322626]
-
mai timpurii regi asirieni au fost conducători mărunti, iar după fondarea imperiului Akkadian, aceștia au devenit supușii lui Sargon, primul unificator al Mesopotamiei. Națiunea asiriană urbanizată și aflată sub control akkadian (babilonian din 1894 î.Hr.) a evoluat din prăbușirea Imperiului akkadian. În perioada asiriană veche a Epocii Bronzului Timpuriu, Asiria era un regat în nordul Mesopotamiei, concurând pentru dominația regională, inițial cu hitiții, huriții și orașele-stat ca Isin, Ur sau Larsa, iar mai târziu cu orașul amorit Babilon. Începand cu secolul
Imperiul Neo-Asirian () [Corola-website/Science/321297_a_322626]
-
Caucaz până la Deșertul Arabiei. i-a succedat celui Mijlociu. Unii istorici, precum Richard Nelson Frye, au privit acest imperiu ca fiind primul imperiu adevărat din istoria umanității. În acea perioadă, limba aramaică a devenit limbă oficială a statului, alături de limba akkadiană. Asiria s-a prăbușit în mod definitiv în urma invaziei coaliției bablioniene și medice care au cucerit în 612 î.Hr. Ninive și au jefuit ultima capitală, Haran, în 608 î.Hr. Peste mai mult de jumătate de secol atât Asiria cât și
Imperiul Neo-Asirian () [Corola-website/Science/321297_a_322626]
-
mai răspândite constelații printre popoarele antice, dar totdată această constelație este regăsită sub diverse forme în diverse culturi. Este posibil ca denumirea constelației Orion să fi precedat mitologia greacă. Este posibil ca denumirea de Orion să fi apărut de la denumirea akkadiană "Uru-anna", lumina din Ceruri, acest nume să treacă mai apoi și la mitologia greacă. Se poate totuși și ca mitul care înconjoară această constelație să se fi născut din cauza vecinilor constelației, fiind nevoie de poveste pentru această formațiune de stele
Orion (constelație) () [Corola-website/Science/298756_a_300085]
-
de fulger. Demonii respectivi erau reprezentați sub forma unui taur înaripat, derivație de la taurii colosali utilizați pentru protecția palatelor regale. Numele de “shed” se consideră a fi semnificația termenlui de “genius” din scrierile magice babiloniene. Cuvântul sumerian "Lama", care în akkadiana este tradus că "lamassu", se referă la un zeu feminin al ajutorului și de protecției. Zeul corespunzătoar de sex masculin a fost numit "alad", în akkadiana, "šêdu". De asemenea este cunoscut și sub numele "urmahlullu".
Shedu () [Corola-website/Science/319147_a_320476]
-
fi semnificația termenlui de “genius” din scrierile magice babiloniene. Cuvântul sumerian "Lama", care în akkadiana este tradus că "lamassu", se referă la un zeu feminin al ajutorului și de protecției. Zeul corespunzătoar de sex masculin a fost numit "alad", în akkadiana, "šêdu". De asemenea este cunoscut și sub numele "urmahlullu".
Shedu () [Corola-website/Science/319147_a_320476]
-
în Egipt. Considerate inițial falsificate, tăblițele de la Amarna se află azi în custodia unora din cele mai importante muzee și institute de cercetare din lume. Acest monument istoric epigrafic, redactat în litere cuneiforme in diverse idiomuri antice, majoritatea in limba akkadiană, limba diplomatică regională, reprezintă corespondența diplomatică și militară purtată între reprezentanții diverselor state și orașe-state cu faraonii Amenophis al III-lea și fiul său Akhenaten. Unele din informațiile conținute în tăblițele de la Amarna dețin o valoare istorică excepțională pentru cunoașterea
Scrisorile de la Amarna () [Corola-website/Science/303361_a_304690]
-
nici nu există granițe definite; numele e unul convențional, inventat de istoricii greci pentru a se referi la aria geografică largă dintre cele 2 râuri. În Mesopotamia au existat unele dintre cele mai importante civilizații din lumea antică, precum sumerienii, akkadienii, chaldeeni, babilonienii, și asirienii. Aici au existat și unele culturi preistorice majore, precum Ubaid și Jemdet Nasr, precum și orașul Jarmo. Printre cei mai importanți conducători mesopotamieni se numără Ur-Nammu (regele Ur-ului), Sargon (a pus bazele regatului Akkadian) Hammurabi(a pus
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
antică, precum sumerienii, akkadienii, chaldeeni, babilonienii, și asirienii. Aici au existat și unele culturi preistorice majore, precum Ubaid și Jemdet Nasr, precum și orașul Jarmo. Printre cei mai importanți conducători mesopotamieni se numără Ur-Nammu (regele Ur-ului), Sargon (a pus bazele regatului Akkadian) Hammurabi(a pus bazele regatului Babylonian)și Tiglath-Pileser I (a pus bazele regatului Assyrian). Între mileniul IV î.Hr. și secolul VI î.Hr. se poate vorbi de Mesopotamia antică. Această lungă perioadă poate fi divizată astfel: Prima limbă scrisă din Mesopotamia
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
Assyrian). Între mileniul IV î.Hr. și secolul VI î.Hr. se poate vorbi de Mesopotamia antică. Această lungă perioadă poate fi divizată astfel: Prima limbă scrisă din Mesopotamia a fost limba sumeriană, o limbă izolată. Mai apoi, o limbă semitică, limba akkadiană, a devenit limba dominantă, deși limba sumeriană a fost păstrată în scopuri administrative, religioase, literare și științifice. Diferite varietăți de akkadiană au fost folosite până la sfârșitul perioadei neobabiloniene. Apoi, limba aramaică, deja mult vorbită în Mesopotamia, a devenit limba oficială
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
deși limba sumeriană a fost păstrată în scopuri administrative, religioase, literare și științifice. Diferite varietăți de akkadiană au fost folosite până la sfârșitul perioadei neobabiloniene. Apoi, limba aramaică, deja mult vorbită în Mesopotamia, a devenit limba oficială a Imperiului Persan. Limba akkadiană a fost apoi foarte puțin folosită, ca și limba sumeriană, doar în temple, pentru câteva secole. Mesopotamia a fost unul dintre primele, dacă nu chiar primul loc din lume unde a apărut scrisul. Prima formă de scris a fost reprezentată
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
obiecte sau fiinte. La sfârșitul mileniului IV î.Hr, acest sistem a fost simplificat și abstractizat, evoluând în scrierea cuneiformă, un sistem pe bază de silabe. Această formă de scriere s-a răspândit apoi în mare parte din Orientul Apropiat. Akkadienii, elamiții, hittiții și asirienii au folosit acest sistem. Textele erau scrise pe tăblițe de lut, cu un bețișor, creând astfel formele caracteristice ale scrierii cuneiforme. Una dintre cele mai mari colecții de tablete cuneiforme provine din arhivele lui Assurbanipal, regele
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
(de asemenea Zi-ud-sura și Zin-Sudduîn, în akkadiana Atra-Hasis - "extrem de înțelept", în asiriana - Utnapishtim - "el a găsit viață", elenizat că Xisuthros) este eroul sumerian din povestea potopului, similar relatării biblice despre Noe. De asemenea este al nouălea rege legendar și ultimul din perioada pre-dinastică de dinainte de Marele Potop
Ziusudra () [Corola-website/Science/330454_a_331783]
-
(اللغة العربية "al-luġatu al-‘arabiyya") este cea mai mare subramură, ca număr de vorbitori, aflată în uz, din cadrul familiei de limbi semitice. Clasificată ca semitică centrală, aceasta este înrudită îndeaproape cu akkadiana, ebraica, aramaica, siriaca, cananeana, feniciana, limbile etiopiene (gheeză, tigrină, tigri, amhară) etc. În momentul de față, araba este limba oficială în Algeria, Arabia Saudită, Bahrain, Comore (alături de alte limbi), Djibuti, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Irak, Kuweit, Liban, Libia, Maroc, Mauritania, Oman, Palestina
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
fere" înseamnă "lat", "re" înseamnă "apă curgătoare" iar "hat", "curgătoare", astfel "fererehat" ar însemna "apă curgătoare lată". Numele kurd actual, "Ferat", este poate o contracție a numelui mai vechi. Totuși, etimologia indo-europeană a numelui este disputată din cauza numelor sumeriene și akkadiene, repectiv "Buranun" și "Pu-rat-tu"; "Buranun" fiind atestat într-o inscripție a regelui Gudea (secolul al XXII-lea î.Hr.). Pare astfel probabil că numele în persana veche a apărut prin etimologie populară, pe baza numelui preiranian al râului. Eufratul este cel
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
și îndeletniciri. În cazul mitologiei grecești, mitului creației i se asociază mitul inițiatului, deoarece Prometeu era considerat și un binefăcător al oamenilor, pentru ca le-a dăruit acestora focul, după ce i-a creat din humă, spre furia lui Zeus. În mitologia akkadienilor, vecini ai evreilor, omul a fost creat din lut de anumiți lucrători divini, apoi zeițele Nammu si Aruru i-au modelat inima și zeitatea En-Ki i-a dat viață. Acest fapt originar arată că nu exista o distanță de nestrăbătut
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
la împărțirea matematicii în ramuri ce se ocupau cu studiul cantității, structurii și spațiului. Primele descoperiri matematice țin de extragerea rădăcinii pătrate, a rădăcinii cubice, rezolvarea unor ecuații polinomiale, trigonometrie, fracții, aritmetica numerelor naturale etc. Acestea au apărut în cadrul civilizațiilor akkadiene, babyloniene, egiptene, chineze și civilizațiile de pe valea Indului. În Grecia antică, matematica, influențată de lucrările anterioare și de specificațiile filozofice, generează un grad mai mare de abstractizare. Noțiunile de demonstrație și de axiomă apar în această perioadă. Apar două ramuri
Matematică () [Corola-website/Science/296537_a_297866]
-
militare și de vânătoare, fiind înfățișate figuri umane și animale (reale sau mitologice). În perioada sumeriană, au fost realizate, în număr mare, statuete reprezentând personaje fără podoabă capilară și cu brațele încrucișate pe piept. În schimb, figurile umane din perioada akkadiană aveau părul lung și barbă, un exemplu elocvent constituindu-l stela de la Naram-Sin. În ceea ce privește perioada amorită (sau "neosumeriană"), sunt remarcabile statuetele lui Gudea (guvernatorul cetății Lagaș), în care acesta este reprezentat cu mantie, turban și mâinile aduse la piept. Un
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
literatura ca o nouă formă de expresie a creativității umane. Literatura sumeriană este reprezentată, în primul rând, de Epopeea lui Ghilgameș, scrisă prin secolul al XVII-lea î.e.n. Aici apar 30 de mituri despre cele mai importante divinități sumeriene și akkadiene. Altă lucrare celebră a literaturii babiloniene este Enuma Eliș, care descrie crearea lumii. Muzica se dezvoltă în acea regiune în mileniile al IV-lea și al III-lea î.e.n. și a fost utilizată în templele sumeriene, unde preoții, adesea însoțiți
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
renumit astronom descoperă mai multe semnale radio care provin din constelația Casiopeea între stelele Rigel și Beelgeuse, semnale pe care le transformă în imagini. Prietenul său, un profesor de istorie își dă seama că acestea reprezintă un mesaj în limba akkadienilor antici. Urmașul urmașului urmașului „zeului” Ea cere ajutorul oamenilor în lupta cu cei „cumpliți” dar oamenii nu au tehnologia necesară de a atinge stelele. "Un fir din barba lui Mahomed" ( Косъмът на Мохамед) este o povestire scurtă de Dimităr Peev
Enigma Văii Albe () [Corola-website/Science/336869_a_338198]
-
pentru hieroglifele egiptene: documentul crucial în descifrarea acestui sistem de scriere. Textul este o declarație a lui Darius al Persiei, scris de trei ori, în trei sisteme de scriere și limbi diferite: două limbi alăturate, vechea persană și elamita, iar akkadiana, dedesubt. Darius a domnit în Persia între anii 521 î.Hr. și 486 î.Hr. Prin 515 î.Hr., Darius I își relatează într-o lungă povestire ascensiunea la tron în fața uzurpatorului Smerdis al Persiei, cât și războaiele victorioase care au urmat, precum și
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
din Imperiul Medic. Ea este extrem de greu accesibilă, muntele fiind defrișat pentru a face inscripția mai evidentă după gravare. Textul în persana veche conține 414 linii în cinci coloane; textul elamit cuprinde 593 de linii în opt coloane, iar textul akkadian are 112. Inscripția a fost ilustrată de un bazorelief care îi reprezintă pe Darius, doi servitori, în mărime naturală și zece personaje înalte de un metru, legate cu mâinile la spate, care reprezintă popoarele cucerite. Zeul Ahura Mazda plutește deasupra
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
bloc de piatră independent, fixat cu știfturi și cu sârmă de fier. O traducere în aramaică a inscripției face parte din papirusurile aramaice de la Elephantina. O altă traducere în aramaică a fost găsită la Sakkarah/Saqqarah în Egipt, iar versiuni akkadiene au fost găsite în Babilon. Prima mențiune istorică a inscripției a fost făcută de istoricul și medicul grec Ctesias, care îi nota existența spre anul 400 î.Hr. Tacitus o menționa și el și descria unele monumente auxiliare, mult timp uitate
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
băiat din împrejurimi, care s-a cățărat de-a lungul unei fisuri din faleză și a instalat corzi la înălțimea textului în akkadiană. În acest fel, a putut să ia amprenta textului în papier-mâché. Rawlinson s-a dedicat traducerii scrierii akkadiene și a limbii, independent de lucrările lui Edward Hincks, lui Julius Oppert și ale lui William Henry Fox Talbot, care au contribuit și ei la descifrare. Edwin Norris și alții au fost primii care au făcut același lucru cu elamita
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]