189 matches
-
și Tarasie descriu ceremonia la care au luat parte fiice ale Ierusalimului purtând lumânări și făclii aprinse, preoți, diaconi, alți slujitori care aduceau Biserica vie a lui Hristos, prunca Maria, la templul construit de împăratul Solomon. Petrecută cu cântări din alăută, chimvale, organe, cu psalmii înaintevăzătorului David, părinții săi, Ioachim și Ana, o închinau nu unui împărat lumesc, ci împăratului ceresc. Sărbătoare la care va fi participat întregul Ierusalim, impresionat de însuși nașterea la o vârstă înaintată a copilei preacurate. Ea
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347281_a_348610]
-
cea mare. Zânele cu ochi albaștri, Domnișoare de onoare, Plutesc pe fluturi măiaștri Cu aripi strălucitoare. Cu bagheta lor de aur Aprind flacăra iubirii Și-n al cerului tezaur Arde focul nemuririi. În Empireu e desfătare, Cântări de harpe și alăute Și tună zeii -n Carul Mare Sorbind carafe neîncepute. Și nunta cerului încing Cu dans din vremuri revolute, Sub arșița iubirii sting Ghețari din suflete pierdute. Serafimi și îngeri teferi Cern clepsidre cu iubire Și brodează prin luceferi Fluvii lungi
NUNTA COSMICĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362215_a_363544]
-
cu țepi și își șoptește-n barbă: E tot pustiu, și e deja amiază!” Anemic, peste toate risipește un soare raze, parcă rușinate că și-au pierdut căldura, ca sedate de frigul ce treptat se întețește. În aer sună triste alăute, cri-cri-uri scârțâite la-ntâmplare, vreo câțiva greieri, cântă fiecare, prohodul lui și-al frunzelor căzute *** Ciclul "Toamna" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: În parc, Răpciune / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1763, Anul V, 29 octombrie
ÎN PARC, RĂPCIUNE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378658_a_379987]
-
la justiția mitului (Iisus străbate iadul, spre a răscumpăra, pentru a doua oară, pe Adam și Eva, ca într-o apocrifă Evanghelie a lui Nicodim), evocând mese cuvioase, temeinicele arme răzășești, soboarele celeste și ierarhii de îngeri (ce zic din alăută și cobuz), lăsând să cuvânteze, în semnele naive, bestiarul. Spirit pasionat, neliniștit, protagonist al unui episod „renascentist” în frământatul și contradictoriul Răsărit, C. însuși (ce uza de o „frumoasă limbă românească” în redactarea actelor curente) este citat, ca autor de
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
ALĂUTA ROMÂNEASCĂ, revistă literară apărută la Iași de la 14 martie 1837 până la 1 septembrie 1838, ca supliment al ziarului „Albina românească”. Din prima serie, inițiată de Gh. Asachi, după modelul „Curierului de ambe sexe” al lui I. Heliade-Rădulescu, sunt cunoscute opt
ALAUTA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285213_a_286542]
-
locotenent-aghiotant, apoi căpitan. Desfășoară, la început alături de Gh. Asachi, o vastă activitate de publicist, istoric și îndrumător cultural și literar, comparabilă, în dimensiuni și rezultate, doar cu aceea a lui I. Heliade-Rădulescu. Tot în anul 1838 preia de la Gh. Asachi „Alăuta românească”, seria nouă a suplimentului literar al „Albinei românești”, care va fi însă interzis după cinci numere; în martie 1840 scoate revista „Dacia literară”, suprimată și ea după trei numere. Editează gazeta oficială „Foaia sătească a Prințipatului Moldaviei” (1840-1845), alături de
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
scrisorile către tatăl său și către surorile sale. Adunate în volum, scrisorile au căpătat aspectul unui roman epistolar despre formarea unui tânăr intelectual român în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Debutul literar a fost timid și neconcludent: în „Alăuta românească” (1838) a localizat povestea lui G.A. Bürger Împăratul și braminul și a tradus, semnând Klmn, Inelul lui Policrat de Schiller. Cu Soirées dansantes (1839), în care realizează o galerie de figuri pitorești, reprezentative pentru societatea din Moldova, K.
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
recreat în marginea textului biblic cu ingeniozitate plastică, ingenuitate și prospețime. Peisajul, impregnat de sunetul difuz al lamentației psalmistului, se modifică treptat, fastuozității exotice a psalmilor îi ia locul abundența bucolică, sugerând medii familiare, în care harfele devin „buciume” autohtone, alăuta este substituită cu „cetera”, munții biblici - cu „măgurile” Moldovei, taurii - cu „inorogii” fantastici ai cărților populare. Versuitorul pare a preamări uneori același tărâm al abundenței - vegheat de astre-„n hoarbă”, apărat de semnul bourului, populat cu cirezi și turme și
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
după mai bine de un secol făcându-se sub semnul unor nume fictive. 236. Probabil sadhu. 237. În original faqueer. 238. Aceeași neîncredere o manifestă față de un „bramin” (brahman) Împăratul dintr-o poveste a lui Kogălniceanu (cf. „Împăratul și braminul”, Alăuta românească, nr. 2 din 15 iulie 1838, Iași, preluată În Opere, vol.I, ed. cit., pp. 30-33). 239. Despre cele două experiențe de Îngropare cu martori ale lui Haridas amintește și R. de Becker, L’hindouisme et la crise du
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un text rusesc al lui P. Saveliev. Fragmente atingătoare de istoria Moldovei, trase din istoria Rosiei, după N. M. Karamzin, apar în „Magazin istoric pentru Dacia”. Din 1835 N. e un colaborator prețuit al publicațiilor lui Gh. Asachi („Albina românească”, „Alăuta românească”, „Spicuitorul moldo-român”) și I. Heliade-Rădulescu („Curierul românesc”, „Curier de ambe sexe”, „Gazeta Teatrului Național”, „Muzeu național”). A mai scris în „Dacia literară”, „Propășirea” - unde a fost redactor - și în presa unionistă („România literară”, „Steaua Dunării”, „Zimbrul”, „Tribuna română”). Ca
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
multe din parohiile ortodoxe ale marilor orașe. Transilvania este un caz special de inaderență la tradiția arhitectonică, iconografică și muzicală bizantină. În van se aude glasul regelui David: „Cântați psalmi și bateți din timpane; cântați dulce din psaltire și din alăută!” (Psalmi 80, 2). Oamenii care, printr-un simplu accident providențial sau în urma unor persistente căutări, au descoperit frumusețea slujbelor atonite și geniul iconografic al ortodoxiei medievale sunt astăzi condamnați la decepție și frustrare în aproape oricare parohie pe care ar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
comentariile politice din prima pagină și în limba franceză. La redactarea gazetei au colaborat V. Fabian-Bob, Gh. Săulescu și T. Codrescu. Inițiativele culturale ale lui Asachi, realizate în principal în paginile gazetei, vor găsi o ilustrare și în suplimentele editate: „Alăuta românească” (14 martie 1837 - 1 septembrie 1838) și „Arhiva Albinei pentru arheologie română și industrie” (9 aprilie 1844 - 25 mai 1847). În 1839, Asachi mai tipărea și „Foaia sătească a Prințipatului Moldovii”, distribuită gratuit știutorilor de carte de la țară. Pe
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
alte domenii, ca și I. Heliade-Rădulescu, Asachi este un inițiator. Până la 1840, viața intelectuală din Iași și din întreaga Moldovă se desfășoară, în bună măsură, sub îndrumarea sa și prin intermediul A.r. După ce M. Kogălniceanu scoate seria a doua a „Alăutei românești” (1838), influența lui Asachi începe să scadă. Eforturile lui de a recâștiga terenul pierdut prin introducerea unui foileton literar permanent (începând din 1839) și prin atenția pe care o va acorda acestui foileton în deceniul următor nu au fost
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
o deschidere spre ambele principate. Cu o apariție întinsă pe două decenii, deși cu întreruperi și scăderi de formă și, de la un timp, concurată de periodicele lui M. Kogălniceanu, gazeta a fost susținută și de suplimentele ei: „Foaia oficială” (1832), „Alăuta românească” (1837-1838) - de interes literar, „Foaia sătească a Principatului Moldovii” (1839-1840, 1846-1851) și „Arhiva Albinei pentru arheologie română și industrie”. Trăsăturile „Albinei românești” vor fi conservate, cu riscul unor defazări și anacronisme în plan publicistic, de „Gazeta de Moldavia” (1850-1858
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Poezii (1836) - arhaisme și neologisme, nume proprii și o importantă terminologie literară, cu definiția speciilor poetice, vizând aceeași preocupare de a oferi reguli clasice de urmat. Începuturile poetice ale lui A. au fost „uitate” în manuscrise - cel mai compact fiind Alăuta a lui Alvir Dachienu (1819-1820) - de poetul-editor devenit un personaj oficial, chiar aulic, incompatibil cu revărsarea sentimentală a „cântecelor” de tinerețe. Scrise sub influența literaturii anacreontice și a curentului arcadic, idilele pastorale, inspirate de muze artificiale (Filide, Silvia, Tirsi), având
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
revărsarea sentimentală a „cântecelor” de tinerețe. Scrise sub influența literaturii anacreontice și a curentului arcadic, idilele pastorale, inspirate de muze artificiale (Filide, Silvia, Tirsi), având o imagistică bucolică și convențională, se contaminează de lirismul autohton al cântecelor de lume, de „alăută”. Nu lipsesc tânguirile la modă, suferințele afectate, patimi exagerate („urgia” amorului), șantajul sentimental („dorita moarte”): Rugă cătră Amor, Cântec [O, suspine arzător], [Ah, viață plin de jele] ș.a. O surprinzătoare Meditație, din 1821, de fapt traducerea celebrei L’Isolement (1820
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
îngr. P. V. Haneș, București, f.a.; Scrieri literare, I-II, îngr. și pref. N. A. Ursu, București, 1957; Scrieri alese, Chișinău, 1968; Petru Rareș, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1970; Opere, I-II, îngr. și introd. N. A. Ursu, București, 1973-1981; Alăuta lui Alviru Dachienu, DCM, I, 29-68; Leucaida lui Alviro Corintio-Dacico, tr., îngr. și introd. George Sorescu, București, 1974; ed. București, 1991; Opere, I-II, îngr. și pref. F. Levit, Chișinău, 1991; Ruxanda Doamna, postfață Dan Horia Mazilu, București, 1992. Traduceri
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
da decît un bat, și un omer de sămînță nu va da decît o efă. 11. Vai de cei ce dis de dimineață aleargă după băuturi amețitoare, și șed pînă tîrziu noaptea și se înfierbîntă de vin! 12. Arfa și alăuta, timpana, flautul și vinul le înveselesc ospețele; dar nu iau seama la lucrarea Domnului, și nu văd lucrul mîinilor Lui. 13. De aceea, poporul meu va fi dus pe neașteptate în robie; boierimea lui va muri de foame, și gloata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
de domnie pe toți împărații neamurilor. 10. Toți iau cuvîntul ca să-ți spună: "Și tu ai ajuns fără putere ca noi, și tu ai ajuns ca noi!" 11. Strălucirea ta s-a coborît și ea în locuința morților, cu sunetul alăutelor tale, așternut de viermi vei avea, și viermii te vor acoperi. 12. Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborît la pămînt, tu, biruitorul neamurilor! 13. Tu ziceai în inima ta: "Mă voi sui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și era plăcut întregului popor, chiar și slujitorilor lui Saul. 6. Pe cînd veneau ei, la întoarcerea lui David de la omorîrea Filisteanului, femeile au ieșit din toate cetățile lui Israel înaintea împăratului Saul, cîntînd și jucînd, în sunetul timpanelor și alăutelor, și scoțînd strigăte de bucurie. 7. Femeile care cîntau își răspundeau unele altora, și ziceau: "Saul a bătut miile lui, iar David zecile lui de mii." 8. Saul s-a mîniat foarte tare, și nu i-a plăcut vorba aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
Pe drumul vieții, colindând haihui Cu toți neconformiștii laolaltă, Sorbind cu saț din vinul meu gălbui, Sub pași simțeam pământul, cum tresaltă, Poteci tăcute șerpuind, plângând, Ca-n coapsa de fioruri străbătută În liturghii ascunse, până când Ecouri se scurgeau din alăută... Și alte melodii nășteau pe rând; Știu, cântecele ce vă cânt, vă par Vetuste poate, dar din ele cine Nu a sorbit măcar un strop amar, Întins dintr-un căuș, de mâini peline?
CINE? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83764_a_85089]
-
de tot și daruri de mîncare, n-am nici o plăcere de ele; și vițeii îngrășați pe care-i aduceți ca jertfe de mulțumire nici nu Mă uit la ei. 23. Depărtează de Mine vuietul cîntecelor tale; nu pot asculta sunetul alăutelor tale! 24. Ci dreptatea să curgă ca o apă curgătoare, și neprihănirea ca un pîrîu care nu seacă niciodată! 25. Mi-ați adus voi jertfe și daruri de mîncare, în timpul celor patruzeci de ani din pustie, casa lui Israel?... 26
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
Credeți că ziua nenorocirii este departe, și faceți să se apropie domnia silniciei. 4. Ei se culcă pe paturi de fildeș, stau întinși alene pe așternuturile lor, mănîncă miei din turmă, și viței puși la îngrășat. 5. Aiurează în sunetul alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6. Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn, și nu se întristează de prăpădul lui Iosif. 7. De aceea, vor merge în robie, în fruntea prinșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
eu, dacă aș veni la voi vorbind în alte limbi, și dacă cuvîntul meu nu v-ar aduce nici descoperire, nici cunoștință, nici proorocie, nici învățătură? 7. Chiar și lucrurile neînsuflețite, care dau un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă nu dau sunete deslușite, cine va cunoaște ce se cîntă cu fluierul sau cu alăuta? 8. Și dacă trîmbița dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă? 9. Tot așa și voi, dacă nu rostiți cu limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
ar aduce nici descoperire, nici cunoștință, nici proorocie, nici învățătură? 7. Chiar și lucrurile neînsuflețite, care dau un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă nu dau sunete deslușite, cine va cunoaște ce se cîntă cu fluierul sau cu alăuta? 8. Și dacă trîmbița dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă? 9. Tot așa și voi, dacă nu rostiți cu limba o vorbă înțeleasă, cum se va pricepe ce spuneți? Atunci parcă ați vorbi în vînt. 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]