189 matches
-
Deasemenea, mărturii importante despre cântarea omofona ni se transmit de la Sfanțul Ignatie Purtătorul de Dumnezeu (+107), episcopul Antiohiei, căruia i s-a descoperit în vedenie cântarea antifonica, arătândui-se cetele îngerești care lăudau Sfântă Treime antifonic. Sf. Efrem Șirul, supranumit și "alăuta Duhului Sfânt" ne-a lăsat aproape o mie de laude și imne scrise pe glasuri ehurii și podobii. Tot Sf. Ioan Gură de Aur aduce în Constantinopol cântările și imnografia din biserică Antiohiei, cu care poporul credincios s-a putut
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
la o denaturare a tainelor, la o pervertire a elementelor sacre sub imperiul dorințelor de înavuțire. Dar ironia nu se oprește aici: fratele Huberd purta în haine cuțite și spelci pentru femei, cânta nu doar cu vocea, ci și din alăută, știa toate hanurile, hangii și slujnicele lor, și, cu toate că era un simplu 553 G. Chaucer, op. cit., p. 32. 554 Ibidem, pp. 32-33. 555 Ibidem, p. 33. 556 Ibidem. 557 Ibidem, p. 32. 558 Ibidem, p.33. 559 Ibidem. 151 călugăr
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
locotenent-aghiotant, apoi căpitan. Desfășoară, la început alături de Gh. Asachi, o vastă activitate de publicist, istoric și îndrumător cultural și literar, comparabilă, în dimensiuni și rezultate, doar cu aceea a lui I. Heliade-Rădulescu. Tot în anul 1838 preia de la Gh. Asachi „Alăuta românească”, seria nouă a suplimentului literar al „Albinei românești”, care va fi însă interzis după cinci numere; în martie 1840 scoate revista „Dacia literară”, suprimată și ea după trei numere. Editează gazeta oficială „Foaia sătească a Prințipatului Moldaviei” (1840-1845), alături de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
scrisorile către tatăl său și către surorile sale. Adunate în volum, scrisorile au căpătat aspectul unui roman epistolar despre formarea unui tânăr intelectual român în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Debutul literar a fost timid și neconcludent: în „Alăuta românească” (1838) a localizat povestea lui G.A. Bürger Împăratul și braminul și a tradus, semnând Klmn, Inelul lui Policrat de Schiller. Cu Soirées dansantes (1839), în care realizează o galerie de figuri pitorești, reprezentative pentru societatea din Moldova, K.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
un text rusesc al lui P. Saveliev. Fragmente atingătoare de istoria Moldovei, trase din istoria Rosiei, după N. M. Karamzin, apar în „Magazin istoric pentru Dacia”. Din 1835 N. e un colaborator prețuit al publicațiilor lui Gh. Asachi („Albina românească”, „Alăuta românească”, „Spicuitorul moldo-român”) și I. Heliade-Rădulescu („Curierul românesc”, „Curier de ambe sexe”, „Gazeta Teatrului Național”, „Muzeu național”). A mai scris în „Dacia literară”, „Propășirea” - unde a fost redactor - și în presa unionistă („România literară”, „Steaua Dunării”, „Zimbrul”, „Tribuna română”). Ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
comentariile politice din prima pagină și în limba franceză. La redactarea gazetei au colaborat V. Fabian-Bob, Gh. Săulescu și T. Codrescu. Inițiativele culturale ale lui Asachi, realizate în principal în paginile gazetei, vor găsi o ilustrare și în suplimentele editate: „Alăuta românească” (14 martie 1837 - 1 septembrie 1838) și „Arhiva Albinei pentru arheologie română și industrie” (9 aprilie 1844 - 25 mai 1847). În 1839, Asachi mai tipărea și „Foaia sătească a Prințipatului Moldovii”, distribuită gratuit știutorilor de carte de la țară. Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
alte domenii, ca și I. Heliade-Rădulescu, Asachi este un inițiator. Până la 1840, viața intelectuală din Iași și din întreaga Moldovă se desfășoară, în bună măsură, sub îndrumarea sa și prin intermediul A.r. După ce M. Kogălniceanu scoate seria a doua a „Alăutei românești” (1838), influența lui Asachi începe să scadă. Eforturile lui de a recâștiga terenul pierdut prin introducerea unui foileton literar permanent (începând din 1839) și prin atenția pe care o va acorda acestui foileton în deceniul următor nu au fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
după mai bine de un secol făcându-se sub semnul unor nume fictive. 236. Probabil sadhu. 237. În original faqueer. 238. Aceeași neîncredere o manifestă față de un „bramin” (brahman) Împăratul dintr-o poveste a lui Kogălniceanu (cf. „Împăratul și braminul”, Alăuta românească, nr. 2 din 15 iulie 1838, Iași, preluată În Opere, vol.I, ed. cit., pp. 30-33). 239. Despre cele două experiențe de Îngropare cu martori ale lui Haridas amintește și R. de Becker, L’hindouisme et la crise du
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din Galați (1839). Om vechi, rămas în urma vremurilor pe care nu le mai poate înțelege, în ultimii ani ai vieții trăiește izolat și nebăgat în seamă. Înzestrarea lui D. a fost pentru memorialistică. A scris însă și versuri, publicate în „Alăuta românească” (1837). Cunoscător de limbi străine, a tradus o carte despre Iconomia rurală și dumesnică - una dintre primele lucrări de știință economică la noi -, un cod comercial și o culegere de rețete gastronomice. Între 1849 și 1855, scoate mai multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
în cele mai multe state americane se comemorează militarii căzuți în toate războaiele. 344 " Iar un crainic a strigat cu glas tare: "Iată ce vi se poruncește, popoare, neamuri, oameni de toate limbile! În clipa când veți auzi sunetul trâmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente de muzică, să vă aruncați cu fața la pământ și să vă închinați chipului de aur pe care l-a înălțat împăratul Nebucadnețar. Oricine nu se va arunca la pământ și se va închina
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
răspândiți pe mii de kilometri, primitivi, fără conștiința unui trecut și fără un ideal comun, nu are asemănare pe tot întinsul globului. Astăzi, în iurtele de piei peticite și afumate, în jurul focului de noapte, un popor decăzut adoarme în sunetele alăutei, ce repetă la nesfârșit povestea unui trecut glorios, când Ghengis Khan trăia... O! pe acel timp, în acea vreme toți tinerii aveau un cal și un arc cu săgeți, iar șirului de căruțe ce însoțea "Hoarda de Aur" i se
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
gingaș franciscanism arghezian". Viața fremătătoare este căutată sub semnul universalului, pretutindeni, sub rotirea astrelor, sau în chilia călugărului Iakint, care păcătuiește alături de o fată: "La el, azi-noapte, în chilie/ A-ntârziat o fată vie,/ Cu sânii tari, cu coapsa fină/ De alăută florentină". În Morgenstimmung, melosul sugerează o atmosferă, o stare de spirit difuză, iar feminitatea pune în mișcare cântecul miraculos, sublimul spiritual, "vijeliile" cărnii, realitatea halucinantă a contopirii cuplului. O poezie a regretului se reține din Oseminte pierdute și din rilkeana
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ALĂUTA ROMÂNEASCĂ, revistă literară apărută la Iași de la 14 martie 1837 până la 1 septembrie 1838, ca supliment al ziarului „Albina românească”. Din prima serie, inițiată de Gh. Asachi, după modelul „Curierului de ambe sexe” al lui I. Heliade-Rădulescu, sunt cunoscute opt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285213_a_286542]
-
Franz Grillparzer, Sappho, Fălticeni, 1926, Medea, pref. Agatha Bârsescu, Fălticeni, 1930; R. H. Bartsch, Fără Dumnezeu, Fălticeni, 1927; Gudruna, Fălticeni, 1931; ed. București, 1966; Hartmann von Aue, Sărmanul Enric, Fălticeni, 1932; Cavalerii cântăreți, București, 1933; Heinrich von Morungen, Doiniri pe alăută, Fălticeni, 1941; Povestiri germane, București, 1942; Hans Carossa, Jurnal de război în România, București, 1942; Pribeagă prin lume. Vechi povestiri germane pentru tineret și copii, București, 1943; Bjørnstjerne Bjørnson, Mâinile mamei, pref. trad., București, 1958, Fata pescarului, pref. Ovidiu Drimba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
Inaintea lui Maiorescu, Kogălniceanu a înțeles că poporul său are dreptul la existență națională independent, numai în măsura unei contribuții individuale valoroase la progresul omenirii întregi. începutul îl face Kogălniceanu în 1838, atunci când Gh. Asachi îi încredințează editarea unei alte “Alăute românești”, care, spre deosebire de cea din 1837, urma să apară regulat de două ori pe lună, cuprinzând numai lucrări literare, dintre cele ce valorificau” producturile duhului cele mai nouă și cele mai interesante pentru cititori”. Ivită la 1 iulie 1838, “Alăuta
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Alăute românești”, care, spre deosebire de cea din 1837, urma să apară regulat de două ori pe lună, cuprinzând numai lucrări literare, dintre cele ce valorificau” producturile duhului cele mai nouă și cele mai interesante pentru cititori”. Ivită la 1 iulie 1838, “Alăuta românescă”, socotită de mai toți istoricii literari , cea dintâi revistă literară , a însemnat prima manifestare a unui program de activitate culturală și literară,subordonată unui nou principiu coordinator: cel național. Publicând colaborărilor lui Negruzzi, Asachi, I. Tăutu ș.a. Kogălniceanu căuta
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
sale către C. Negruzzi și Petrache Poenaru, apelul pentru o "Bibliotecă universală" de traduceri și de texte reprezentative care să ilustreze ideile culturale, estetice și literare ale lui Heliade. Asachi va edita, la rândul său, un supliment literar, sub titlul "Alăuta românească" (martie 1837 - septembrie 1838), apoi o revistă de popularizare științifică, "Icoana lumei" (1840) și un fastuos hebdomadar bilingv, "Spicuitorul moldo-român" ("Le glaneur moldo-valaque"), în 1841. "Alăuta românească" s-a impus datorită faptului că a adunat în jurul ei pe cei
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
lui Heliade. Asachi va edita, la rândul său, un supliment literar, sub titlul "Alăuta românească" (martie 1837 - septembrie 1838), apoi o revistă de popularizare științifică, "Icoana lumei" (1840) și un fastuos hebdomadar bilingv, "Spicuitorul moldo-român" ("Le glaneur moldo-valaque"), în 1841. "Alăuta românească" s-a impus datorită faptului că a adunat în jurul ei pe cei mai reprezentativi scriitori ai epocii. Lirica publicată este, în general, de factură preromantică (C. Negruzzi, Ionică Tăutu ș.a.), fie anacreontică (Gh. Asachi, Manolachi Drăghici). Scrierile în proză
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ș.a.), fie anacreontică (Gh. Asachi, Manolachi Drăghici). Scrierile în proză sunt mai puține: note de călătorie (C. Negruzzi), povestiri cu subiect oriental, scrisori, etc. Deosebit de bogată este rubrica traducerilor din Schiller (Kogălniceanu), Martial (Asachi), Voltaire. Puținele pagini de critică din "Alăuta românească", datorate lui Kogălniceanu, premerg curentului de la " Dacia literară", afirmând importanța istoriei naționale pentru asimilarea, pe un articulat fond autohton, a elementelor utile din civilizațiile străine. Fiind prima revistă din Moldova, consacrată exclusiv literaturii, " Alăuta românească" a fost, cu deosebire
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Puținele pagini de critică din "Alăuta românească", datorate lui Kogălniceanu, premerg curentului de la " Dacia literară", afirmând importanța istoriei naționale pentru asimilarea, pe un articulat fond autohton, a elementelor utile din civilizațiile străine. Fiind prima revistă din Moldova, consacrată exclusiv literaturii, " Alăuta românească" a fost, cu deosebire prin cea de-a doua serie (1 iulie 1838, sub redacția lui M. Kogălniceanu), și cea dintâi tentativă însemnată de afirmare a elementului autohton în literatură. Aceste prime periodice românești, cu ritm de apariție normal
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
lor, sau de care era legată propria lor patrie. Obiectivele pe care și le propun cele două gazete marchează o evidentă unitate de opinii și de preocupări. Prima perioadă din activitatea literară a "Albinei românești", adică cea desfășurată înainte de apariția "Alăutei românești", este cât se poate de modestă. De altfel, partea literară a unui jurnal românesc, între 1829-1849, era aproape fără excepție, foarte mult deosebită de ceea ce înțelegem astăzi prin literatură. Ea cuprindea cam tot ceea ce depășea sfera informării administrative și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
reproduceri din "Curierul" lui Heliade și versurile lui Costache Stamati și Hrisoverghi, nu mai este aproape nimic de reținut. Stimulat și de exemplul lui I. Heliade Rădulescu, care tipărea din 1836 "Curierul de ambe sexe", Asachi se decide să tipărească "Alăuta românească" (1837), supliment consacrat exclusiv literaturii. Asachi nu reușește, în cele opt numere pe care le scoate cu mare neregularitate, să asigure periodicitatea noii foi și nici să-i găsească un program care să depășească faza didactică și diletantă a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
critice", anunțate de Asachi, acestea sunt aproape inexistente în aceste numere. Pentru stimularea activității literare a noii publicații trebuiau, așadar, eforturi mai organizate și o orientare teoretică mai fermă. Dacă inițiativa plină de merite a lui Asachi stă la baza "Alăutei românești", în schimb meritul transformării acestui supliment într-o adevărată revistă literară îi revine lui Kogălniceanu. "Alăuta" rămâne, mai departe, din punct de vedere administrativ și tipografic, un organ al "Albinei", însă spiritualicește ea nu-i mai aparține lui Asachi
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
publicații trebuiau, așadar, eforturi mai organizate și o orientare teoretică mai fermă. Dacă inițiativa plină de merite a lui Asachi stă la baza "Alăutei românești", în schimb meritul transformării acestui supliment într-o adevărată revistă literară îi revine lui Kogălniceanu. "Alăuta" rămâne, mai departe, din punct de vedere administrativ și tipografic, un organ al "Albinei", însă spiritualicește ea nu-i mai aparține lui Asachi, ci tânărului Kogălniceanu, proaspăt întors, în 1838, de la studii din străinătate, cu mari ambiții reformatoare. Asachi, care
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
departe, din punct de vedere administrativ și tipografic, un organ al "Albinei", însă spiritualicește ea nu-i mai aparține lui Asachi, ci tânărului Kogălniceanu, proaspăt întors, în 1838, de la studii din străinătate, cu mari ambiții reformatoare. Asachi, care înainte de apariția "Alăutei" era preocupat de îmbunătățirea și stimularea activității literare a "Albinei", prin introducerea și cultivarea unor noi genuri publicistice, va reveni, lipsit de revistă, la vechile sale foiletoane, în acestea, găsindu-și, de altfel, adăpost și Kogălniceanu. Asachi rămâne, în continuare
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]