1,673 matches
-
care își va da concursul ansamblul folcloric „Balgarce”. Duminică și luni, Fărșangul va fi sărbătorit și la Breștea, unde ansamblul de cântece și dansuri populare bulgărești „Mladost” va susține un spectacol la Casa Bulgară, iar din cadrul manifestărilor nu va lipsi alaiul măștilor populare. L. R. „Gala societății civile“ l Premierile, săptămâna viitoare Pe covorul roșu al „Societății Civile“, un proiect „Millenium Communications“ organizat de Asociația de Comunicare „Ethos“, vor păși, între 7 și 9 februarie, la Teatrul Național din București, reprezentanții
Agenda2005-06-05-generala 9 () [Corola-journal/Journalistic/283364_a_284693]
-
iubirea: Acum neclintit rămîi și strig,/ Doamne, de ce nu ai făcut atunci/ Să vină cineva să-i dea de veste/ Să se apropie cu ochii-nchiși/ Că trupul meu asemenea ielelor este?" (Asemenea ielelor). Stihia morții suflă cu putere, împietrind alaiul nupțial: " Să bem vinul, de nuntă, mirele a murit,/ Mireasa a murit și ea,/ Nuntașii toți sînt morți și în pămînt am simțit/ Cum hora miresei se învîrtea" (Taci, mireasă, nu mai plînge). Viziunea trece nemijlocit în coșmar, sub imboldul
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
prin urmare am deschis plină de speranțe volumul celor doi mai sus pomeniți, în nădejdea că voi jubila văzîndu-mi propriile nemulțumiri validate de doi oameni de știință, că voi rîde, cum ar veni, pe socoteala unor giganți de mucava din alaiul uneori atît de deplorabil al postmodernismului (sau poststructuralismului). Dar oricît de dispusă am fost să citesc cu simpatie Impostura intelectuală, nu mi-am putut reprima dezamăgirea încă de la primul capitol. Am descoperit cu stupoare, în Sokal și Bricmont, doi amatori
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
el; se fac că-i mai croiesc și o trenă pentru ceremonii, totul, dar absolut totul, nimic, fals, zero: o minciună și-o prefăcătorie, ca toate programele politice. La urmă de tot, escrocii, îmbrăcîndu-l, cică, pe împărat, îl iau cu alai cu toți curtenii, la plimbare. Cum mergea împăratul așa în alaiul său, aclamat, un copil care îl vede, strigă tare: ÎMPĂRATUL E GOL! Tatăl lui vrea să-i astupe gura. Nimic, - poporul începe și el să strige, ca și copilul
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
ceremonii, totul, dar absolut totul, nimic, fals, zero: o minciună și-o prefăcătorie, ca toate programele politice. La urmă de tot, escrocii, îmbrăcîndu-l, cică, pe împărat, îl iau cu alai cu toți curtenii, la plimbare. Cum mergea împăratul așa în alaiul său, aclamat, un copil care îl vede, strigă tare: ÎMPĂRATUL E GOL! Tatăl lui vrea să-i astupe gura. Nimic, - poporul începe și el să strige, ca și copilul, ÎMPĂRATUL E GOL! Sau Jos Utopia!... Dragă Frederik,... dacă, ajungînd aici
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
unui om matur simbolizat în vocea din autobiografia pe care o citează frecvent autorul. Ce-i drept, cîteodată lansează ipoteze relativ interesante, cum e aceea referitoare la cruzimea copilului Pu Yi, care își terorizează prin capricii și furii supușii și alaiul de servitori, justificată printr-o lipsă acută de intimitate. Legătura dintre mizantropie și absența unui spațiu privat nu e prea subtilă, poate, dar plasată în contextul potrivit ea are cel puțin un efect retoric. Cred că lui Behr îi lipsește
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
povestește Constantin Țoiu devine captivant. Anodina și adeseori exasperanta lume balcanică în care trăim se transformă, descrisă de el, într-un spectacol. Iată, ca exemplu, momentul în care Cezar câștigă un milion de lei la loz în plic: "însoțit de alaiul vesel, excitat, al mulțimii, sui treptele CEC-ului din interiorul poștei, se prezentă la ghișeul care îi fusese arătat și îi întinse funcționarei biletul câștigător. Ea îl întoarse pe-o parte și pe alta; îl privea îngrozită (ne aflăm în
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
unei depline coerențe a întregului), dar nu și de faptul că au fost efectuate de poet. A nu se pierde din vedere că pledoaria ocupă 28 de pagini, ceea ce nu e de natură a-i spori forța persuasivă. Intrînd cu alai într-un oraș oarecare, Napoleon constata surprins o încălcare a protocolului: nu se trăgeau clopotele ! Îl cheamă la raport pe primar: - De ce n-ați tras clopotele? - Sire, din foarte multe motive; primul - pentru că n-avem clopote... - Mulțumesc, brave citoyen, restul
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
Udatul Ionilor", are loc în Transilvania și Bucovina. În Bucovina, la porțile tuturor care poartă acest nume se pune un brad împodobit, iar acesta da o petrecere cu lăutari. În Transilvania cei care poartă acest nume sunt purtați cu mare alai prin sat până la râu unde sunt botezați/ purificați. Boboteaza (6 Ianuarie) și cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape că formează una și aceeași sărbătoare. În ajun, preotul sfințește casele cu apă care a fost sfințită în dimineața aceea după Liturghie
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
cea mai bună prietenă, fiindcă socotea amorul ca pe o simplă partidă de plăcere care nu angajează la nimic, iar prietenia ca pe cel mai sfînt lucru din lume". Dar cu osebire savuroasă ne apare o descriere burlescă a unui alai nupțial similicanin, fixat în apa tare valahă a unui amestec de deriziune și parșivă consimțire, demn de pana lui Mateiu. Steaua balcanismului se aprinde în atmosfera unor atari rînduri, risipind asupră-le sclipirea-i echivocă: "Și atunci, unde să mai
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
Los borachos). În fine, vedeam în direct scena... Pictura lui Velasquez clară, realistă, obiectivă, dezbărată de întunericiala antecesorilor mistici... Forța acestui tablou contemplat de atîtea ori în reproduceri, acum mi se impunea cum o realitate copleșitoare. Nici urmă din personajele alaiurilor slavice, nimic din spiritualitatea sacră de care erau cuprinși împătimiții viței de vie. Înaintea mea aveam o ceată obișnuită de bețivani exultînd de plăcerile viciului atît de uman. Erau niște mahalagii madrileni. Era o cronică a lor cotidiană în toată
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
Cred că această din urmă caracterizare e mai dreaptă pentru că dincolo de banalitatea reflexiilor interioare ale personajului, acută e aici numai autenticitatea agitației sufletești și a febrei mintale. Neputința de a suporta oamenii, fuga permanentă de ei, atracția pentru înmormîntări în alaiul uneia alăturîndu-se, bucuros și recules. Dar și această din urmă predispoziție e explicitată filosofic în- tr-un mod care îndreaptă cititorul tot spre un caz clinic: Ce are a face un doctor alienist și boala mea? Sînt sănătos; nu sufăr de
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
afumate, cu franjuri lipsă, nu ne pot ascunde acest amurg pe care nimeni, niciodată, n-o să-l mai prindă, noi sîntem deci, chiar și trecînd în fugă pe ulița cernită, orgolioșii martori ai dispariției unui veac nobil". Precum un nou alai al Crailor nocturni, insomniaci, încununați de florile unei primăveri toxice, ca din alte sfere, aspirînd aromele echivoce, biblic-demoniace, personajele lui Val Gheorghiu întrupează reveria artistului care nu poate evada decît în straturile propriei arte: "Pe la două, ieșim de la Garofeni, sîntem
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
vrea și pace, și-atunci Ionel, exasperat, îi trage o palmă. Și astfel, doi prieteni buni, dați ca exemplu de amiciție și de încredere unul în altul, ajung să se bată între ei ca chiorii, și mai și, ajung cu alai la poliție... Cum să-i spui unuia că el atunci când... mă rog, sughite! Îl apucă taman atunci sughițul... Se poate sune una ca asta? Evident că nu. Iar Ionel va fi convins pe veci că bunul său prieten, Mitică, își
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
generalul oștirii voastre, ca să-i destănuiesc adevărul și să-i arăt un drum pe unde să apuce ca să ia în stăpânire muntele întreg, fără ca să piară nici unul din oamenii săi". Garda asiriană amuțește de frumusețea ei... O duc cu mare alai la căpetenia lor, Olofern. Care și el este fermecat de înfățișarea Evreicei fugare... ,,Și Iudita intră și se așeză. Și inima lui Olofern a fost cu totul răpită și mintea lui tulburată..." Asirianul o îmbie să mănânce și să bea
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
sunt slujnicele cele mai obediente ale filozofilor, - "ancilla filosophiae" - și enumeraseră celebrele "les bas bleus" din literatura franceză. De fapt, amiciția lui Brummer cu tînărul Chiril începuse din ziua în care, plimbîndu-se împreună pe un bulevard central al capitalei, întîlniseră alaiul mortuar cu sicriul unui muncitor mort într-un accident de mașină și se opriseră să privească... O singură babă se închina pe trotuar. Fanfara civilă executa un marș funebru pășind alene, cu șeful ei în frunte care sufla într-un
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
mecanic, urît, definind însăși concepția săracă, lipsită de vreo imaginație a constructorilor posaci de deasupra care mai rămăseseră încă în viață, să desăvîrșească intrarea în viitorul paradis terestru... În vechime, bărbații căzuți în lupte erau înălțați pe scuturi, însoțiți de alaiul fecioarelor ce-i jeleau în hexametri... Nici moartea nu mai era ca odinioară; moartea despre care un filozof marxist ar fi zis că era singura proprietate neaparținînd de fapt nimănui... Porumbeii de pe Gabroveni. Un zgomot fin -, niște rîcîituri mici, dese
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
Cearnota din Fuga. De fapt, așa îl duc pe Ștefan Iordache în memoria mea teatrală: de un braț îl ține pe Shakespeare, de celălalt pe Bulgakov. Este destinul hotărît al Maestrului. Între cei doi îl văd umblînd ireal, cu un alai ciudat după el, într-o lume unde nu poate intra oricine. Forță și vulnerabilitate, fior rusesc ce respiră în toți porii. Artistul Ștefan Iordache întruchipează o alianță de daruri aranjate de lumina divină. Astfel luminate, darurile s-au contopit în
Farmecul generalului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16414_a_17739]
-
procurorului Costel Balcan, folosind cursivele: ...Un grup numeros de țigani, cu steaguri, cu muzici, chiote și tămbălău se îndrepta, ocupând toată șoseaua, dinspre gară către sediul poliției (din Urziceni n.n.). Din față îi filmau două camere de luat vederi, iar alaiul era condus de trei tineri emoționați, care tocmai își primiseră mandatele de condamnare la detenție și mergeau la Poliție, pentru a se preda de bună voie. Parada a culminat pe treptele Poliției unde tinerii martiri au îngenuncheat în fața mulțimii, în timp ce
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
însuși, căci distincția nu funcționează eficient. Cu alte cuvinte, în economia romanului acest personaj e oarecum inutil. Dar protagoniștii pe care Bradbury îi introduce în poveste grație acestui palier contemporan al romanului sînt cît se poate de utili: un pitoresc alai de profesorași și critici, toți fani Diderot, obsedați nu atît de o descoperire autentică a unei opere filozofice, cît de aflarea unui debușeu pentru metode și teorii pe care nu mai știu unde să le expună. Personajele acestea, deși apariții
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
nu demonstrează decît aparent contrariul, căci puștiul cu ochelari trăiește, într-adevăr, cu capul în nori, dar cu picioarele e pe pămînt, alături de o mătușă haină și un verișor nesuferit, de ale căror răutăți nu-l poate scuti nici un întreg alai de vrăjitori. Spre deosebire de Rowling, o prozatoare excepțională, cu un talent uriaș de povestitor, Antoine de Saint-Exupery scrie o filozofie a vieții și a copilăriei, articulată din cele mai simple dar deopotrivă importante dileme omenești: Micul prinț este o poveste cuceritoare
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
azvîrlind stropi în sus. * Țipetele, chiotele cheflii ale unei nunți sud-dunărene semănînd atît de bine cu țipetele de durere, cu tînguirile, strigătele de disperare ale unei înmormîntări din același spațiu geografic. O țărancă beată, între două vîrste, purta în fruntea alaiului, în plin soare, era în iunie, o gîscă mare, albă, vie, legată la gît cu o panglică roșie, să nu se deoache, și pe care femeia o ridica din cînd în cînd deasupra capului, s-o vadă toți cei dindărăt
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
inteligibilității ideilor prezentate. Ultimul ei volum publicat, romanul In America, e în multe privințe simptomatic pentru un asemenea profil intelectual. Personajul principal al cărții este o actriță poloneză pe nume Maryna Zalezowska, care hotărăște să emigreze în America împreună cu un alai de rude și prieteni fideli în plină glorie profesională, asumîndu-și riscul ca peste ocean să nu obțină decît roluri minore. Decizia ei, care pe unele dintre personaje le nedumerește, pe altele le revoltă, este tema romanului. De ce părăsește un om
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
renascentistă. A urmat tutela intransigentă, coercitivă a sistemului tonal, sub care a mijit și înflorit totalitatea creațiilor baroce și clasico-romantice. Pentru ca apoi, odată cu exacerbarea spiritului contestatar și non-conformist, la început de secol 20, să vină vremea serialismului, cu întregul lui alai constructivist și formalizator, un serialism care a coabitat mai mult sau mai puțin amiabil cu varii paradigme modale, la fel de abstracte, de disonantice și de artificiale ca și sistemul serial. Ideea de coabitare a proliferat și în deceniile din urmă ale
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
se trece, Flori, copaci, păsări și om, Când cocorii au să plece, Să dai roade, ca un pom. Ca să vadă toți credința Ce o ai, iubirea ta, Să arăți cum pocăința, Poate inimi a schimba. Și când primăvara vine Cu alaiul ei de vis, Să trezească pe-orișicine Își dorește-n paradis. Dragul meu, privește cerul, Că-i senin, că-i înnorat, Ca să învingi efemerul, Crede-n Cel ce-a înviat! E frumos și este bine Când e pace pe pământ
O ETERNĂ PRIMĂVARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382785_a_384114]