227 matches
-
acest carnaval, istoria constituie o uriașă materie epică, până la un punct. O mare poveste care conține povești mai mici, inserate, Însăilate, Înșirate ca mărgelele În derularea lor cronologică, scontând pe un anumit efect. Marius Jucan: O strategie un pic mai alambicată mi se pare că este ceea ce face Ovidiu. Nu o refuză total, pentru că dacă ar refuza nu ar mai face istorie. Încearcă să pună În mișcare un fel de strategie istorică, dezbrăcată Însă de hainele ei glorioase. Sau un fel
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
locală: simplă, autentică, tradițională, modestă, mai aproape de natură decât de cultura care rafinează, elaborează și obligă la variațiuni costisitoare. Stilul de viață al lui Piso ar permite bucătari cu toată armata lor de ajutoare în permanență, sosuri sublime și rețete alambicate. Nici vorbă de așa ceva. Physis contra nomos o dată în plus, lecțiile simplității naturale contra prețiozităților artificiale excesive... A găti ține și de exercițiul filosofic, la fel și a mânca; discipolii lui Epicur care practică la fel de bine gândirea Magistrului în jurul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu s a mai concentrat în orașe cu o bază manufacturieră puternică”. În contextul penuriei de locuințe din mediul urban în anii ’50, aglomerarea excesivă și oferta de închiriere cronic subdimensionată favorizau navetismul pe distanțe lungi. * * * Dar poate cea mai alambicată și una dintre cele mai nefericite inițiative a fost sistematizarea. Ea a fost adoptată ca principală modalitate de construire a socialismului în 1972. În 1974, era prezentată în documentele PCR ca având drept scop dispariția treptată a diferențelor dintre orașe
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
unor caraghioase „măști de carnaval”. Denunțând, cu un limbaj de stângă vehementă, „putrigaiul” atotstăpânitor, utopistul visează la „o perfecțiune a arhitecturii sociale”. În „panopticul” de politică externă, C. încondeiază în fraze acidulate hitlerismul tentacular și pe „frumosul Adolf”. Un stil alambicat, pretențios, gongoric înzorzonează notațiile adesea judicioase și nu lipsite de nuanță din Incrustări în rama bibliotecii (I-II, 1930-1940). Preferând „eticul” - „esteticului pur”, intransigentul, încruntatul comentator atribuie criticii un rol profilactic, ceea ce presupune o purificare de „toxine” a vieții literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
în revista „Steaua” (1963) și editorial, cu volumul de versuri Chiron sau Răni permanente (1997). Pentru A., poezia este, înainte de orice, o polifonie armonică de cuvinte, neinteresându-l altceva decât comunicarea în sine, sonoritatea verbului așezat în structuri de rostire alambicate, după metoda suprarealistă. Discursul confesiv are tensiune vizionară, înscrisă în metaforismul baroc al angoasei dezintegrării în ordinea cosmică a firii: „Moarte putrezită va ieși din mine acoperindu-mă cețuri ruginii/ un port mi se va deschide în ochi corăbii în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285394_a_286723]
-
vorba despre ghetele de măritiș ale Iepei-Roșii, de dublura subterană a orașului Metopolis, de poemul lui Emil Havaet, de bijuteriile Fibulei Serafis sau chiar de identitatea unor personaje ca Fibula însăși, Zoe Porfirogeneta, Filip Lăscăreanu-Umilitul sau Sultana Mavrocordat - sunt foarte alambicate. De cele mai multe ori, realitatea originară pare să existe anume ca să facă posibilă devierea în raport cu ea. Iau astfel naștere serii întregi de copii sau de urmași, la limită uzurpatori sau falsuri, care își reduc ascendența la o simplă metaforă, dacă nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
utilizate concepte care își pierd semnificația inițială, sunt reinterpretate, se creează un nou sistem noțional care conduce uneori la dificultăți de comunicare. Se caută afirmarea unui limbaj propriu care creează o lume proprie a imaginilor și ideilor, ambiguitățile și formulele alambicate induc de la nivelul limbajului la nivelul gândirii stări de ambiguitate, de dezorientare și nesiguranță. Argumentele variază în consistență intelectuală de la naivitate la explicații bine documentate, altele variază sub raportul încărcăturii emoționale de la mirific la grotesc. Practic, sunt vizate toate procesele
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Dumitrescu, Veronica Porumbacu ș.a. În schimb, acordarea Premiului Nobel pe 1947 lui André Gide, „apologetul înfiorat al inconsecvenței și al actului gratuit”, îi provoacă indignare lui N. Moraru. Deși militează pentru o artă „sănătoasă, clară”, revista acceptă și unele „poezii alambicate”, precum Protocol al unui club Mateiu Caragiale de Ion Barbu sau criticatul poem Somn în oraș de Remus Luca. De fapt, încă din primele numere, poeții promovați au fost cei considerați „luptători” sau „sociali”: Magda Isanos, Emil Isac, Nina Cassian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
a doua zi, îl privi din nou pe fiul vecinului său, acesta nu mai avea nimic, nici în figură, nici în comportament, care să amintească de un hoț de topoare"" (ibid., pp. 94-95). Zvonul permite, în sfîrșit, furnizarea unei explicații alambicate și complexe pentru un eveniment. Ceea ce îi sporește puterea, căci formele complicate de justificare și de înțelegere a lumii sînt deseori preferate, în opinia generală, în detrimentul simplității științifice. După J.-N. Kapferer, 1987, Rumeurs. Le plus vieux média du monde
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cărora le consacra poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, rondo, gazel ș. A.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natura obiectivată - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirică devenind planetară; surprinderea spațiilor exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, și lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere înalte (nestematele, metalele rare, podoabele de interior etc.). În primul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
împrăștiind parfumuri, mai ales de liliac, levănțică, roze, cu îmbrățișări grațioase, într-o muzică misterioasă a lirelor, cu apariția bacantelor într-un „triplu delir“ etc. Parnasienii abordează problema îmbogățirii rimelor „marii armonii“, (re)descoperă forme fixe prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, amfimacrul, peonii etc.; prețuiesc și cultivă foarte mult poezia cu formă fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glosa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Între timp, în aria lingvistică germană, termenul de nihilist continua să fie folosit în sens social și politic cu o valoare negativă, chiar și după Revoluția din 1848. E ceea ce se întâmplă în lucrarea anonimă Eritis sicut Deus (1854), un alambicat roman în trei volume, în care tocmai hegelianismul este considerat rădăcina și cauza nihilismului, mai ales al celui social și politic. Scriitorul anonim se gândește evident la consecințele la care s-a ajuns în mediile radicale ale hegelianismului de stânga
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
locală: simplă, autentică, tradițională, modestă, mai aproape de natură decât de cultura care rafinează, elaborează și obligă la variațiuni costisitoare. Stilul de viață al lui Piso ar permite bucătari cu toată armata lor de ajutoare în permanență, sosuri sublime și rețete alambicate. Nici vorbă de așa ceva. Physis contra nomos o dată în plus, lecțiile simplității naturale contra prețiozităților artificiale excesive... A găti ține și de exercițiul filosofic, la fel și a mânca; discipolii lui Epicur care practică la fel de bine gândirea Magistrului în jurul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
inocența pe care o au copii puși să se confrunte cu realitatea, Mircea Cojocaru trăiește forma și culoarea dincolo de conveniențe și rigoare, dând lumii farmecul și prospețimea aflată de fapt în interiorul său. Tablourile sale au o franchețe care exclude interpretările alambicate, comunică direct, imediat un univers propriu autorului. Un simplu obiect, un peisaj sau chiar un autoportret sânt desprinse de ansamblu lor, devin mici semne de exclamare la propozițiile trăite cu ajutorul penelului de acest artist plastic. El se înscrie serios și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
captatio benevolentiae, respectând riguroasele cerințe ale retorismului latin, de care parodia, cum am văzut, nu era străină. Iar atunci când simte nevoia introducerii unei doze de sarcasm în opera lui, Seneca găsește de cuviință să parodieze "poezia epică prețioasă și intenționat alambicată care se practica în cercurile clasicizante ale vremii și mai ales în școlile de retorică"146. În acest scop, introduce un poem ai cărui "protagoniști" sunt Febus Apollo, zeul soarelui, și Cynthia (Diana), zeița lunii, fără vreo altă necesitate în
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
într-un stil impecabil, retorismul discursurilor pe care le practicau politicienii vremii. Un stil care amintește, fără doar și poate, de politicienii dramaturgiei caragialiene, prin jocurile subtile de limbaj, prin distragerea atenției de la lucrurile cu adevărat importante, prin însăși structura alambicată și învăluitoare a fiecărei fraze. Ironia naratorului, care îi atribuie acestui discurs "foarte multă elocvență", întregește un tablou parodic omniprezent, ieri ca și azi, căruia nu i se poate răspunde altfel decât prin satira politică. Să cedăm însă tribuna augustei
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sus-numite, să contureze doar destine cuprinse de duhul nemulțumirii și să le urmărească declinul. Nimic memorabil, doar moralizator. Pare departe vremea când scriitorul îi dădea lui Ghiță libertatea de a-și decide soarta și îi lăsa cititorului analiza riguroasă a alambicatului său parcurs emoțional. Nu credem că eroul din Moara cu noroc e unul tragic, dar modul în care acesta își duce povara vinii și suferința eșecului i-a determinat pe unii critici să-l așeze în rândul personajelor care cunosc
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a acesteia. Slavici nu dă aici sfaturi altora: Eu nu voiesc, iubite amice, să te conving despre toate acestea. Ți le spun numai așa cum le înțeleg eu258. Omul tânăr e doar un pretext pentru o derulare optimă a firului altfel alambicat al amintirilor la ceas de cumpănă: Dacă ții să fii convins, te vei convinge tu însuți, căci e destul să-ți acoperi ochii cu mâna și să stai cu mintea trează pentru ca învederat să ți se arate că viața ta
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Însăși noțiunea de universitate. Puține instituții realizează o evaluare sistematică și o Îmbunătățire a predării, protejând În același timp libertatea academică. • Natura managementului universitar și modul În care sunt luate deciziile diferă de la o instituție la alta, este complexă și alambicată. Se practică stilurile de conducere autocratic, birocratic, anarhic, colegial. Acestor stiluri de conducere le corespund structuri specifice, care diferă de la o facultate la alta. De exemplu, biologii și istoricii aparțin și unor grupuri din afara universității (institute de cercetări), răspund și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
contemporane (1975), însă multe articole din sumar au caracter de cronică, eludând promisiunea din Preambul de a examina lirismul contemporan în raport cu „stările de conștiință” pe care le exprimă. În pofida unor observații pertinente, discursul critic aliază din nou truismul cu formulări alambicate, cu un metaforism găunos. În ipostaza de prozator, Z. resuscită medii și categorii umane asemănătoare celor din epica de la finele secolului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea, înscrisă în spațiul micului realism și al naturalismului, interesul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
dintre marile secrete ale încurcatelor afaceri Pierce Inverarity, Trystero, Thurm und Taxis la licitația finală, unde va fi strigat și lotul 49. Oedipa este încrezătoare că va afla totul, cititorul trebuie să aibă încredere, oricum romanul se încheie aici. În ciuda alambicatelor conexiuni și complexități ale textului, Strigarea lotului 49 este fără îndoială cel mai accesibil (și cel mai scurt) dintre romanele lui Pynchon (nu întâmplător, este romanul ales cel mai des de cei ce predau acest autor, în America și în
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
înrobiți să locuiască printre „râmleni”. Cu timpul, neamul dacilor s-au „rumânit”, iar limba lor, asemănătoare cu a tătarilor, „de tot s-au pierdut”. Nu îi uită pe coloniștii romanizați din sudul Dunării numindu-i „curfuziași” (cuțovlahi). În acest mod alambicat și confuz, plin de fantezii și barbarisme, tratează și chestiunea latinității și a continuității elementului român în Dacia. Combate defăimările străine („hulele ungurenilor”) cu argumente preluate din Miron Costin sau din stolnicul Constantin Cantacuzino, susținând că „patrioții” nu și-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
de a-i pricepe corect sensul. Dacă Dimitrie Cantemir se adresa unora precum Stolnicul Cantacuzino ori Bogdan Lupu, persoane cultivate, familiarizate cu opere occidentale, de factură barocă, ar mai fi fost de înțeles. Dar altfel, cum se poate explica alcătuirea alambicată a alegoriei, cu ruperi de ritm, cu mijloace diverse, cu inversiuni temporale? Mircea Anghelescu merge mai departe și oferă o explicație pertinentă, ba chiar surprinzătoare: autorul ar fi intenționat să facă evenimentele cunoscute. Dar, completează el oportun, "cunoaștere nu înseamnă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu filosoafă se află".20 În schimb, acesta ar fi "adevărat fizic filosof", cu precizarea că "toată filosofiia fiziciască asupra trupului firesc și în știința lucrurilor ființăști să sprijinește".21 Singura cale de apărare a Lupului este construirea unui discurs alambicat, neclar, în care dă din colț în colț, dar se recuză. Vulpea nu se lasă însă și detaliază natura filosofiei Lupului: el ar fi un cinic, deci un ins hirsut, situat împotriva sistemului, care stăpânește perfect arta de a supraviețui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cum invazia motocicletelor japoneze în Anglia a fost ghidată nu de o strategie genială, ci de ascultarea atentă a părerilor consumatorilor și de transpunerea lor în practică, oamenii United Vision se adaptează rapid la semnale. Viteza de reacție înlocuiește planul alambicat. Strategia de tip watching around se dovedește mai performantă decât o schemă matematizată și primul pas îl reprezintă crearea colecției. IV.5. Mecanismele relaționale ale afaceriitc "IV.5. Mecanismele relaționale ale afacerii" Distribuția de ochelari și produse optice, ca multe
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]