311 matches
-
Rusia. Limba alană (osetă) are statut de limbă oficială alături de limba rusă. Pe versantul sudic al Caucazului Mare, în Georgia (Gruzia), există o populație de circa 160.000 alani, aflată în conflict cu guvernul georgian. Acesta respinge cererile separatiste ale alanilor. Alanii rămași în zona Dunării de jos, puțin numeroși, s-au aliat cu cumanii și au continuat să trăiască în Bărăgan și Moldova până în preajma invaziei mongole (1241), când s-au refugiat în Ungaria, unde s-au stabilit, împreună cu cumanii
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
Limba alană (osetă) are statut de limbă oficială alături de limba rusă. Pe versantul sudic al Caucazului Mare, în Georgia (Gruzia), există o populație de circa 160.000 alani, aflată în conflict cu guvernul georgian. Acesta respinge cererile separatiste ale alanilor. Alanii rămași în zona Dunării de jos, puțin numeroși, s-au aliat cu cumanii și au continuat să trăiască în Bărăgan și Moldova până în preajma invaziei mongole (1241), când s-au refugiat în Ungaria, unde s-au stabilit, împreună cu cumanii, în
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
s-au refugiat în Ungaria, unde s-au stabilit, împreună cu cumanii, în câmpia de-a lungul Tisei. Cu timpul, s-au maghiarizat. În regiunea respectivă a Ungariei (vezi Jász-Nagykun-Szolnok) abundă toponimia care conține numele etnic alan: "Jász-" (e.g. Jászberény). Prezența alanilor pe teritoriul actual al României este atestată, între altele, de toponimele Iași.
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
la minimum mijloacele alocate pentru întreținerea forțelor armate, maritime și terestre), nu era în stare să țină piept incursiunilor turcilor. Bizanțul se afla în fața catastrofei. Asia Mică, inima teritoriului bizantin, era pierdută pentru totdeauna. Andronic II a contat pe sprijinul alanilor, care i-au cerut instalarea în imperiu pentru a se lupta cu turcii. Conform tratatului soseau 10.000 bărbați, femei și copii, dar rezultatul era negativ. Conduse în Asia Mică de Mihail al IX-lea, împăratul asociat, bandele de alani
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
alanilor, care i-au cerut instalarea în imperiu pentru a se lupta cu turcii. Conform tratatului soseau 10.000 bărbați, femei și copii, dar rezultatul era negativ. Conduse în Asia Mică de Mihail al IX-lea, împăratul asociat, bandele de alani vor suferi, la prima lor întâlnire cu turcii, o înfrângere grea și se vor retrage precipitat, răzbunându-se pe populația bizantină. Împăratul a hotărât, în aceste condiții, să angajeze de peste hotare un puternic contingent militar, socotind că mercenarii îl vor
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
IX-lea, luna aprilie 1305, a neînfricatului șantajist de Flor, care, după spusele lui Gregoras, îi întrecea, în meseria jafului, pe cei mai vestiți tîlhari, între catalani și romei a izbucnit războiul. Armata lui Mihail al IX-lea, compusă din alani și din turci, suferea o gra înfrângere la Apros; moștenitorul tronului fugea la Didymoteichou. Deși almugavarii erau cu puțin mai mulți de trei mii, ei au devastat litoralul european al Propontidei, dar nu s-au mulțumit cu aceasta. Angajându-i
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
O scrisoare a lui Emmerich din Elwangen către Grimaldus, abația St.Gall menționează românii nord-dunăreni cu numele de "daci" (anul 860): ..."gentes innumeras... Sunt his Germanique truces et Sarmata bellax-atque Getae nec non Bastarnae semina gentis-Dacorumque manus et Martia pectori Alani." Chiril și Metodiu au avut mai mulți discipoli în secolul al IX-lea, dintre care doi au propovăduit creștinismul în randul slavilor rămași printre românii deja creștini din Tările Române: Jandov în Dacia (probabil Transilvania) și Moznopon în Alpibus Vallachicis
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
de vlahi era deja utilizată încă din secolul al VIII-lea, când au fost identificati "vlahorinchinii" în Balcani Cronicarul arab Mutahhar al-Maqdisi,care a trait în secolul al X-lea a menționat printre vecinii popoarelor turcice pe slavi, "Waladj"(vlahi), alani, greci și alte poopoare. Cronica lui Nestor descrie fapte din secolul al X-lea, arătând că nomazii unguri "au alungat vlahii (din Panonia și Transilvania) și le-au luat pământurile". Datele despre vlahi din Cronica lui Nestor sunt confirmate de
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
sau Geiseric (circa 389 - 477) a fost rege al vandalilor și al alanilor (428 - 477) și un personaj cheie în căderea Imperiului Roman de Apus. În timpul celor 50 de ani de domnie a ridicat un trib nesemnificativ la rangul de putere mediteraneană, însă, după moartea sa a intrat în declin. La succedat pe
Genseric () [Corola-website/Science/299653_a_300982]
-
a fiului lui Ogodai, Kochu, pe teritoriul chinez, mongolii s-au retras din sudul Chinei, iar fratele lui Kochu, prințul Koten a invadat Tibetul imediat după retragere. Un alt nepot al lui Genghis Han, Batu Han, a devastat teritoriile bulgarilor, alanilor, kypchaksilor, baschirilor, mordvinilor, cuvashilor, și altor populații din sudul stepelor Eurasiei. Din 1237, mongolii au început prima tentativă de cucerire a principatului Rusiei Kievene, Ryazan. După trei zile de asediu, mongolii au capturat orașul și au masacrat locuitorii orașului, apoi
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
sub numele de topani (în germană "Die Topfer" însemnând « olarii »). Din cauza culorii blonde a părului și ochilor albaștri, elemente mult mai frecvente aici decât altundeva în rândul românilor, moții au fost considerați fie descendenți ai celților, fie ai slavilor, ai alanilor, sau ai triburilor germanice (Goți, Gepizi...). Protocroniștii, îi socotesc descendenți direcți ai dacilor. Niciuna din aceste presupuneri nu poate fi probată documentar sau genetic. Regiunea are o istorie veche a rezistenței și luptei pentru drepturi politice, economice și sociale, iar
Țara Moților () [Corola-website/Science/304588_a_305917]
-
ugrică, drept care începând cu această perioadă putem vorbi de habitatul predecesorilor propriu-ziși ai ungurilor, pe care cercetătorii l-au plasat de-alungul cursului mijlociu al Volgăi "Magna Hungaria". Protomaghiarii aici au intrat în contact cu iranienii din stepă, în special cu alanii, după cum o dovedesc câteva împrumuturi lexicale. Apoi, s-au aflat vreme îndelungată în relații cu triburi turanice. Maghiarilor li s-au alăturat onogurii, de unde și numele de unguri sub care acest popor a fost cunoscut de lumea creștină. De la alți
Istoria Ungariei () [Corola-website/Science/303690_a_305019]
-
Ucrainei și a sud-vestului Rusiei începând cu secolul al VI-lea î.Hr. până în secolul al II-lea î.Hr.. Denumirea sciții nu a mai fost folosită după secolul I î.Hr. cu referire la acest grup de triburi (vezi și sarmații, roxolanii, alanii). Unele documente romane târzii au folosit etnonimul sciți pentru a s referi la slavii răsăriteni. Între secolele I AD și al IX-lea, regiunea a fost locuită vremelnic sau tranzitată de diverse popoare germanice, iranice și turcice, între care cele
Slavi estici () [Corola-website/Science/299150_a_300479]
-
nomazilor iranieni estici care au cutreierat sudul stepelor ruse din secolul al VII-lea î.e.n. până în secolul al IV-lea al erei noastre (când au fost înlăturați de către huni) și au fost cunoscuți succesiv sub denumirile de sciți, sarmați și alani. Grupurile slave reprezintă mai mult de o treime din totalul populației Caucazului. Ele trăiesc în partea nordică și sunt compuse în principal din ruși și ucraineni. În sfârșit, mai sunt și alte grupuri, cum ar fi kurzii, talișii, tații, grecii
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
primul mileniu, peste teritoriul României au trecut valuri de popoare migratoare: goții în secolul III - IV, hunii în secolul IV, gepizii în secolul V, avarii în secolul VI, slavii în secolul VII, ungurii în secolul IX, pecenegii, cumanii , uzii și alanii în secolele X - XII și tătarii în secolul XIII. În secolul al XIII-lea sunt atestate primele cnezate la sud de Carpați. Mai apoi, în contextul cristalizării relațiilor feudale, ca urmare a creării unor condiții interne și externe favorabile (slăbirea
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
și suficient de bine susținută de Bizanț. În acest context în care la cumpăna dintre secolele, scaunul mitropolitan al Vicinei ajunsese să aibă la hotarele nordice ale Imperiului Bizantin un important rol atât ecleziastic cât și politic, câteva mii de alani creștinați care au dorit să intre în Imperiu după moartea hanului Nogai, au cerut mijlocirea arhiereului de la Vicina pentru a obține de la împăratul Andronic dreptul de a coborî spre sud. Deși în primele două decenii al secolului al XIII-lea
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
și metale. Împărații Traian, Hadrian și Teodosiu I, filozoful Seneca și poeții Marțial și Lucan s-au născut în Iberia. La începutul secolului al V-lea, triburile germanice au invadat peninsula, respectiv suebii, vandalii (silingii și hasdingii) și aliații lor, alanii. Numai regatul suebilor (quadii și marcomannii) va rezista după sosirea unui nou val de invadatori germanici, vizigoții, care au cucerit întreaga peninsulă Iberică, și i-au expulzat sau asimilat pe vandali și pe alani. În cele din urmă, vizigoții au
Peninsula Iberică () [Corola-website/Science/303648_a_304977]
-
silingii și hasdingii) și aliații lor, alanii. Numai regatul suebilor (quadii și marcomannii) va rezista după sosirea unui nou val de invadatori germanici, vizigoții, care au cucerit întreaga peninsulă Iberică, și i-au expulzat sau asimilat pe vandali și pe alani. În cele din urmă, vizigoții au cucerit regatul suebilor, și orașul lor capitală Bracara (astăzi Braga) în 584-585. În 711 d.Hr., o armată maură umayyadă din Africa de nord a invadat Spania creștină vizigotă. Sub conducătorul lor Tariq ibn-Ziyad
Peninsula Iberică () [Corola-website/Science/303648_a_304977]
-
viitoarei Românii) mai multe valuri de invazii ale populațiilor migratoare: hunii în secolul IV, gepizii în secolul V, avarii în secolul VI, slavii și bulgarii în secolul VII, ungurii în a doua jumătate a secolului IX, pecenegii, cumanii, uzii și alanii în secolele X-XII și tătarii în secolul XIII. În perioada timpurie a Evului Mediu și ulterior, au fost create, - mai întâi - cnezatele și voievodatele, ca formațiuni prestatale românești. Existența reală a celor mai timpurii "ducate" menționate în lucrarea "Gesta Hungarorum
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Europa Centrală și de Est. În sud și în vest se învecina cu Imperiul Roman de Răsărit și cu Imperiul Roman de Apus. Data întemeierii nu este cunoscut cu exactitate, dar se consideră a fi în jurul anului 370, când triburile alanilor sunt spulberate de hoardele hunilor. Imperiul se dizolvă în 453 după moarte lui Attila, dar acesta dispare în totalitate în 469 datorită războaielelor intermitente pentru succesiune. Prima menționare a hunilor este datătă în jurul anului 370 când triburile alanilor sunt înfrânte
Imperiul Hun () [Corola-website/Science/326975_a_328304]
-
când triburile alanilor sunt spulberate de hoardele hunilor. Imperiul se dizolvă în 453 după moarte lui Attila, dar acesta dispare în totalitate în 469 datorită războaielelor intermitente pentru succesiune. Prima menționare a hunilor este datătă în jurul anului 370 când triburile alanilor sunt înfrânte lângă Marea Caspică. În 395 aceștia trec Caucazul, unde captureză Erzurum, asediază Antiohia și Edessa, atingând Tirul. În fosta provincie Dacia, îi înfrânge pe ostrogoți, ca în 408 să treacă Dunărea și să devasteze provincia Moesia. Hunii erau
Imperiul Hun () [Corola-website/Science/326975_a_328304]
-
special lângă râul Tajo. Romanii au lăsat multe vestigii în Toledo, un important apeduct, astăzi distrus în totalitate. După primele atacuri barbare, s-au reconstruit vechile ziduri de apărare; chiar și așa, orașul a fost cucerit în anul 411 de către alani, care au fost la rândul lor învinși de către vizigoți în anul 418. După ce Agila a fost învins, Atanagildo s-a stabilit în oraș, și cu Leovigildo, orașul s-a convertit în capitala regatului hispano-got având și un arhiepiscopat, devenind un
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
Caucazului a fost costisitoare pentri mongoli, care a trebuit să-și abandoneze armele de asediu și care au pierdut sute de oameni morți de frig. După ce au reușit traversarea Caucazului, mongolii au fost întâmpinați de o alianță formată din lezgini, alani și cerchezi, triburi ce trăiau la nord de Caucaz și care strânseseră o armată de aproximativ 50.000 de oameni. Lor li s-au alăturat cumanii, un popor turcic care stăpânea un hanat întins, între lacul Balhaș și Marea Neagră. Cumanii
Bătălia de la Râul Kalka () [Corola-website/Science/322043_a_323372]
-
bătăliei. Hunii au ocupat primii partea dreaptă a culmii, apoi romanii partea stângă, creasta rămânând neocupată între cele două armate. (Jordanes explică faptul că vizigoții erau așezați pe flancul drept, romanii pe cel stâng, cu Sangiban, de loialitate îndoielnică și alanii săi, înconjurați, la mijloc.) Când hunii au încercat să ocupe poziția centrală decisivă, au fost împiedicați de către alianța romană. Trupele acesteia ajunseseră primele și respinseră înaintarea hunilor. Războinicii huni au fugit în dezordine înapoi către propriile forțe, dezorganizând astfel restul
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
sub presiunea vizigoților. Gestul poate fi pus pe lipsa de încredere pe care generalul roman o avea în proprii oameni sau, mai degrabă, pe eventuala precauție în fata viitoarelor conflicte cu actualii aliați. Vizigoții i-au depășit în viteza pe alani. Attila a fost nevoit să se refugieze în tabăra lui, pe care a fortificat-o. Comanda Romano-gotica, aparent i-a învins pe huni când fortul lor a căzut la noapte, Thorismund, fiul regelui Theodoric, revine în liniile aliate, intră din
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]