9,565 matches
-
Acasa > Poezie > Imagini > IN ANO MML Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1602 din 21 mai 2015 Toate Articolele Autorului Se sparg peste Carpați toți norii dinspre adânc coboară toți cocorii, albastrul se întrece peste clipă ispita se amestecă cu clisă. În anul anilor ce trec doar visul se adoarme peste întreg, și din dorința ce se înscrie se naște poate altă Românie. Nu omorâți credința și speranța în anul anilor, rămâne
IN ANO MML de PETRU JIPA în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/petru_jipa_1432191060.html [Corola-blog/BlogPost/374844_a_376173]
-
Iar părul castaniu ,care încă mai purta o strălucire a anilor de tinerețe,se lasă purtat pe unul dintre umerii de portelen ai femeii. Trupul ei asemeni unei sălci în bătaia vântului tomnatec ,era acoperit de o rochie, de un albastru închis cu flori albe brodate în jurul corsetului minuscul.Coapsele erau învăluite de panglici albe asemeni florilor de pe corset,rochia având o croiala simplă care îi evidenția silueta fusiforma .Pe deasupra rochiei purta o capa de culoare neagră din catifea,până la nivelul
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
Pe deasupra rochiei purta o capa de culoare neagră din catifea,până la nivelul ghetelor lăcuite, ,iar pe caps o pălăria din fetru ,întărită pe margine cu o panglică și impodobita.In spatele pălăriei,era înfipta o pană de papagal de un albastru că platoșele cărăbușilor ,care în zilele de vară ,se lăsau ademeniți de lumină felinarelor din gradina.Din capa neagră,se iveau două mâini uscățive ,nemuncite că ale Radellei,însă nu își pierduseră grația de altădată .Ele purtau mănuși de dantelă
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
Iar părul castaniu ,care încă mai purta o strălucire a anilor de tinerețe,se lasă purtat pe unul dintre umerii de portelen ai femeii. Trupul ei asemeni unei sălci în bătaia vântului tomnatec ,era acoperit de o rochie, de un albastru închis cu flori albe brodate în jurul corsetului minuscul.Coapsele erau învăluite de panglici albe asemeni florilor de pe corset,rochia având o croiala simplă care îi evidenția silueta fusiforma .Pe deasupra rochiei purta o capa de culoare neagră din catifea,până la nivelul
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
Pe deasupra rochiei purta o capa de culoare neagră din catifea,până la nivelul ghetelor lăcuite, ,iar pe caps o pălăria din fetru ,întărită pe margine cu o panglică și impodobita.In spatele pălăriei,era înfipta o pană de papagal de un albastru că platoșele cărăbușilor ,care în zilele de vară ,se lăsau ademeniți de lumină felinarelor din gradina.Din capa neagră,se iveau două mâini uscățive ,nemuncite că ale Radellei,însă nu își pierduseră grația de altădată .Ele purtau mănuși de dantelă
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1487085523.html [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
Să-mi faci semn că pot să îți mai dau o lacrimă din durerea nopții să o coși pe reverul de la haină. SĂ NU M-ATINGI CU UMBRA TA Să nu m-atingi cu umbra ta! Există-mi simplu...! Ca albastrul cerului, ca gingășia căprioarei... Bucură-te-n uitarea grijilor și-apropie-te de nemărginirea bunătății. Să nu m-atingi cu umbra ta ! Nu-mi curma libertatea,când poți să fii tu insuți . Privește-mi existența... ...pur și simplu... și-ntr-o clipă
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1451836587.html [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
imaginea unei florărese ce vindea la intrarea în Grădina Icoanei, crizanteme și tufănele smălțuite în culori tari și reci, în timp ce frigul mirosea a mere, a ocru, teracot, ambră, gri, roșu închis și verde. Toamna, sub cerul limpede, fără pigmentul de albastru intens, care vara îl făcea să pară de sineală, casele ce înconjurau acest parc îmi dădeau impresia de mobilă scumpă, de artă, scoasă în stradă, pentru ca oricine dorește să o poată lua gratis, în suflet. O altă amintire a mea
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Lumea_de_atunci_.html [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]
-
loc la Albena. Nu mă refer la hoteluri și la plaja amenajată, turismul bulgăresc abia acum explodează. Ci la apă și la nisip. Am mers pe un dig care intra în mare câțiva zeci de metri. Apa era de un albastru intens, limpede precum cristalul, se vedea nisipul de pe fund și puzderie de peștișori înotau nepăsători. Soarele strălucitor al amiezii se oglindea în mare și făcea ca apa să aibă irizații în zeci de nuanțe. Apoi am mers vreun kilometru pe
BULGARIA E CU 40 ANI ÎN URMA NOASTRĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408600873.html [Corola-blog/BlogPost/376445_a_377774]
-
poze. Și un alt grup de construcții în jurul unui templu mai mic, dar asemănător marelui Templu al Cerului. Construcțiile din jurul celor două temple îți frapau privirea prin frumusețea lor ireală, prin eleganță, construite în stil de pagode strălucitoare, în care albastrul acoperișului alterna cu culorile roșu, galben și albastru ce împodobeau pereții exteriori ai construcțiilor, dar, mai ales, ai cornișelor și ai streșinilor. Trecerea între aceste multe construcții se făcea pe niște alei împodobite cu ornamente minunate, de marmură, dând monumentalitate
TEMPLUL CERULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1417339521.html [Corola-blog/BlogPost/371973_a_373302]
-
-n fiecare seară, într-o clepsidră moare din dragoste de lună. Mi-e dor de verde, Doamne, dor de verde ce iar, către apus de toamnă, pădurii-i spune:adio!pentru un alb de iarnă. Mi-e dor și de albastru, Doamne, dor de-albastru-un infidel atemporal ce inima-și împarte între mare și cer în fiecare noapte. Mi-e dor, Doamne, de culori... Citește mai mult Mi-dor de roșu,Doamne,dor de roșu ce-n august prea ușorse lasă secerat
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
-n fiecare seară,într-o clepsidră moare din dragoste de lună.Mi-e dor de verde, Doamne,dor de verde ce iar, către apus de toamnă,pădurii-i spune:adio!pentru un alb de iarnă.Mi-e dor și de albastru, Doamne,dor de-albastru-un infidel atemporal ce inima-și împarteîntre mare și cer în fiecare noapte.Mi-e dor, Doamne, de culori...... XXI. PRIMEȘTE-MĂ LA TINE-N PALMĂ, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
-ntâlnesc a rugăciune bagheta se înalță și - n gest final dă ordin notelor să tacă e vremea albului să zboare și să despice totu-n două de-un timp tot mai des visez lebede albe semne de-ntrebare despletite peste- albastrul gândului uitat în palmă și pereți proaspăt văruiți și sunete ce prind contur visez de-un timp culoarea-n zbatere de - acorduri a început să-mi doară și să-mi cânte fără orchestră fără dirijor - graffiti-n sunet mirosind a
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
pian și mâinile i se-ntâlnesc a rugăciune bagheta se înalță și - n gest final dă ordin notelor să tacăe vremea albului să zboare și să despice totu-n douăde-un timp tot mai des visez lebede albe semne de-ntrebaredespletite peste- albastrul gândului uitat în palmăși pereți proaspăt văruiți și sunete ce prind contur visez de-un timpculoarea-n zbatere de - acorduri a început să-mi doară și să-mi cântefără orchestră fără dirijor - graffiti-n sunet mirosind a varsă fie doar un
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
de la București, într-o primăvară când a trebuit să se interneze la spitalul Fundeni). În capătul grădiniței, și la o distanță de un metru de colțul casei, este un alt liliac, mai mare, de data aceasta cu flori albastre, un albastru intens care te îndeamnă, parcă, să-ți umpli brațele și sufletul de frumos și să te lași sedus de vraja ascunsă în culoare. Și iar mă întreb: ”de ce îndrăgesc atât de mult liliacul!?”. Poate că mama... ea este enigma, plantându
A ÎNFLORIT LILIACUL ( ACELA PLANTAT DE MAMA...) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1494232389.html [Corola-blog/BlogPost/379257_a_380586]
-
nimeni.” Culoarea dă forță și dramatism versurilor sale. Simțul estetic superior, viziunea stărilor pure, contrastele au la bază ideea obținerii adevărului, a cunoașterii paradisiace. Cromatica Victoriței Duțu denotă fantezie și exuberanță. „Apele lacului/ La început luminoase/ Și apoi revărsate/ Spre albastru,/ Înconjurat de verde,/ Ce merge spre galben,/ Galben ce urcă/ Spre violet/ Și apoi/ Spre albastru.” („Culori”) „Noi nu putem cunoaște decât prin taina puterii Lui creatoare” „...Pământul este creat de Dumnezeu și poartă pecetea Sfintei Treimi... Și m-am
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
la bază ideea obținerii adevărului, a cunoașterii paradisiace. Cromatica Victoriței Duțu denotă fantezie și exuberanță. „Apele lacului/ La început luminoase/ Și apoi revărsate/ Spre albastru,/ Înconjurat de verde,/ Ce merge spre galben,/ Galben ce urcă/ Spre violet/ Și apoi/ Spre albastru.” („Culori”) „Noi nu putem cunoaște decât prin taina puterii Lui creatoare” „...Pământul este creat de Dumnezeu și poartă pecetea Sfintei Treimi... Și m-am gândit la cele trei săgeți de lumină care poartă în ele pecetea treiului, Ele ce ating
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
le mănâncă rugina și viermii, dar de ce, așa devreme?! rodul tău nu mai poartă în pântec eternul ori nu mai plouă destul pe pământ, de ce, când au scăpat de iarnă, îi ucide parfumul de floare? îi otrăvește cerul, cu-atâta albastru și nu se mai pot ține pe două picioare? ce se întâmplă, femeie, ce se întâmplă cu tine cum te înduri să dai carnea ta moale s-o roadă, hulpav, țărâna, tu, care vorbești cu îngerii, mereu, spune-mi, cât
CE SE ÎNTÂMPLĂ, FEMEIE?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ce_se_intampla_femeie_george_safir_1368526936.html [Corola-blog/BlogPost/354877_a_356206]
-
ți-a fugit gândul aiurea, îți spun precis, zise șefa făcându-i cu ochiul. Olga a privit-o atent și a văzut că viitoarea ei șefă, nu are mai mult de patruzeci de ani, era blondă cu ochii de un albastru intens, da, era frumoasă. Al treilea e un pic cam bețiv, când e beat, nu e bine, să fii în prejma lui, e vulgar, insolent și violent. Poate fi periculos, altfel, este un om cu mult bun simț, manierat și
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1473137537.html [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
suflet pe acest pământ! 15 august 2010 NEMURITORI PRECUM POETUL Lui Mihai Eminescu Te-am iubit sub plopii tăi Când treceam în miez de noapte Sau în plină zi pe-acolo Te-am simțit că ești aproape. Pe malul lacului albastru Visam la clipe de iubire, La marginea pădurii dese Am răs și-am plâns de fericire. Nemuritori ca tine de am fi Cântând natura și iubirea, Atunci, numai atunci vom ști Ce-I dragostea, ce e iubirea. 15 ianuarie 2010
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_haos_editura_anamarol_2010.html [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
amărăciune Privesc agale cum zăpezi Din primăvară vor să mi te fure. În podul palmei tâmpla-ți caldă O adâncești îngândurat Privirea ți-e pierdută, fadă, Pe unde ești? Când ai plecat? Unde-i lucirea ce furase Un colț de-albastru de pe cer , Și unde-i zâmbetul pe care Îl adoram , copil stingher? Zăpezi te ning și-n gând și-n suflet Mâhniri ce stau să răbufnească Te strâng la piept și simt în tine Toată durerea omenească. Nu plânge, iarna
LACRIMĂ ÎN IARNĂ de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1454083326.html [Corola-blog/BlogPost/383983_a_385312]
-
pre moarte călcând,/ am zămislit/ după chip și-asemănare -/ lut cântător/ și-aripă de-oțel/ în vibrare,/ în dulce sunet de clavir. („În dulce sunet de clavir ”) și, mai ales, „Aleluia!/ De la facerea lumii te-am iubit./ Sub mărul acela albastru,/ florile lui ne-au cuminecat și miruit “. („Rhapsody in blue”). Versurile din acest volum pornesc dinspre lume spre lume, trecând prin sufletul poetei vibrând a rapsodie. Ele comunică, relevă lumea lumii înseși. Vigoarea îi vine din Semnul Crucii, între Verticalitate
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
și două tamburele tapițate complet. Pereții camerei aveau tapet lavabil într-o nuanță de turcoaz, cu desene geometrice imprimate pe el. Baia era încăpătoare, cu toată faianța și gresia de culoare azurie. Chiar și interiorul căzii avea o nuanță de albastru deschis. Când intrai în baie, parcă intrai în valurile mării. Îți crea o atmosferă relaxantă, odihnitoare. Până și lămpile fluorescente de neon erau azurii. Pe suporți metalici, nichelați, prinși în pereții băii, se lăfăiau prosoape plușate de culoare albastră, groase
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495081372.html [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
gării fluviale, am observat că pe peron existau multe bufete cu bere rece și mici proaspeți, ce împrăștiau un miros apetisant, de-ți dădeau junghiuri prin stomac. Cum aveam și timp destul de așteptat, am așezat bagajele lângă gardul de un albastru spălăcit al unei grădini de vară, confecționat din șipci încrucișate, cu vopseaua coșcovită și am făcut o comandă mobilizatoare, de mici și bere rece. Eram mai destinși, dar nerăbdători să părăsim malul cât mai repede, așa că am servit prânzul cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
de toate, așa că fiecare avea o sumedenie de bagaje. Sălile de restaurant de pe navă erau ticsite cu lipoveni, oamenii deltei. Unul din noi păzea bagajele, pe teugă[vi], la adăpostul unui umbrar acoperit cu pânză de velă[vii]vopsită în albastru, iar celălalt mergea să facă aprovizionarea cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai când vedeam întinderea de apă străjuită pe maluri de sălcii pletoase și pline de scorburi, cu rădăcini enorme înfipte în maluri și crengile scăldate în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
Autorului LECȚIA DE IUBIRE Să învățăm azi infinitul, acel opt mult prea obosit, Care cumva-n afară noastră și a universului s-a tolănit. Vom învăța cuvintele mângâietoare și toate cele ce rimează, Vom împleti în cele mai curate ceruri, albastrul care colorează. Vom învăța că în iubire nu sunt nici munți, oceane sau strâmtori Atunci cand muritorul însuși își caută predestinatul între muritori Iar înmulțirea este un polen, ca dar de suflet mult prea tandru dăruit, De vânt, pe creangă pomilor
LECȚIA DE IUBIRE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1464414496.html [Corola-blog/BlogPost/369185_a_370514]